200 matches
-
și nu vor putea depăși tarifele ce se percep la cimitirele administrației publice locale de aceeași categorie. ... (6) Este interzisă condiționarea oficierii slujbei înmormântării de plata oricărei taxe fixate de preot sau de Consiliul parohial. Articolul 188 Cimitire parohiale și mânăstirești noi se înființează cu aprobarea Consiliului eparhial, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. C. Dispoziții privind cheltuielile bisericești și ajutorul statului Articolul 189 Cheltuielile pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult, precum și pentru reparații și construcții noi vor fi acoperite din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194544_a_195873]
-
5.1.3.2. Sunt considerați consumatori atipici: a) părțile comune ale blocurilor de locuințe; ... b) categoriile de consumatori specificați în Hotărârea Guvernului nr. 381/1994 , respectiv căminele de bătrâni și pensionari, căminele de copii orfani, căminele studențești; ... c) chiliile mânăstirești; ... d) garaje individuale (sau grupuri de garaje); ... e) sediile partidelor politice; ... f) unitățile de ocrotire a copilului; ... g) leagănele pentru copii până la 3 ani; ... h) casele de copii preșcolari și școlari; ... i) căminele-școala; ... j) căminele pentru deficienți nerecuperabili; ... k) centrele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134053_a_135382]
-
coordonatele Bucureștiului - 44°22' latitudine nordică și 23°48' longitudine estică - de către Hrisant Nottara, viitorul patriarh al Ierusalimului.<br> Din inițiativa domnitorului Nicolae Mavrocordat începe ridicarea mănăstirii Văcărești, ansamblu arhitectonic în stil brâncovenesc, descrisă drept cel mai mare complex arhitectonic mânăstiresc din secolul al XVIII-lea din sud-estul Europei (dărâmată în ultimii ani ai dictaturii comuniste). Se construiesc alte mari biserici și așezăminte ale Bucureștiului: Biserica Crețulescu, Biserica Stavropoleos, așezămîntul „Domnița Bălașa” care cuprindea o biserică, o școală și un azil
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
uneia singure, dedicate Sfântului Desideriu. Deși regulile ordinului obligau călugării benedictini să fie legați de o anumită mânăstire și nu acceptau călugări itineranți, aceste reguli nu îi împiedicau pe monahii cu funcții mai importante să călătorească frecvent pentru diferite treburi mânăstirești. Se pare că printre ei se aflau și oameni cărora le plăceau călătoriile mai mult decât viața în sihăstrie, și care cunoșteau țările din vecinătatea mânăstirii, nefiind străini de diferite plăceri lumești. Ekkehard II a ajuns să facă parte din
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
Hadwiga, pe care o prezintă ca pe o femeie temperamentală și cu o profundă dorință de a se instrui. El lasă să se întrevadă o legătură sentimentală între Ekkehard II și Hadwiga, fără să depășească limita permisă pentru o cronică mânăstirească. Deși unii critici consideră că dragostea dintre Ekkehard și Hadwiga nu este un fapt istoric dovedit, ea este totuși destul de clar sugerată de cronică. Nu este de mirare că acest material a fost găsit nimerit pentru scrierea unui roman istoric
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
mănăstirile Motnău, Agaton și Ioan Bogoslav a fost atât o marcă a intervenției voievodale în ceea ce privește tranziția modului de organizare al comunității religioase, cât și o documentare a existenței mai multor călugări la - acum fostele schituri, cea ce a subliniat caracterul mânăstiresc al acestora în acea epocă. Intervențiile episcopale și cele ale conducerii laice au reprezentat următoarea etapă de tranziție, care a transformat schiturile și sihăstriile de sine stătătoare în organe comunitare cu o viață mai stabilă. Acestea au fost împroprietărite și
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
numeroasele conflicte teritoriale ale moșnenilor din zonă, au condus la stingerea treptată a vieții monahale reprezentate de comunitățile mici, supraviețuind numai marile mănăstiri. Un alt moment nefast pentru existența acestora s-a consumat în 1864, odată cu aplicarea Legii secularizării averilor mânăstirești, când o altă parte au fost dezafectate și viața monahală din această regiune aproape că a dispărut. O parte din locațiile din areal au devenit biserici parohiale, cum s-a întâmplat la Aluniș. Spre sfârșitul existenței fostelor schituri - ulterior transformate
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
rămas câteva dintre monahii, în condiții deosebit de grele. Viața monahală a fost revigorată după 1990, prin energica susținere a P.S. Casian și sub conducerea monahiei Macrina Huma, cu sprijinul duhovnicilor Teoctist Dobrin și Mihail Nare, realizându-se reamanejarea întregului complex mânăstiresc, construirea unei clopotnițe, noi corpuri de chilii, anexe gospodărești și împrejmuirea cu gard a incintei. Cele 40 de maici ale mănăstirii împletesc zilnic rugăciunea cu munca îngrijindu-se de prosperarea mânăstirii. O inițiativă deosebit de valoroasă a P.S. Episcop Dr. Casian
Mănăstirea Buciumeni (Galați) () [Corola-website/Science/312339_a_313668]
-
însă de domnitorul Cuza, "Comisia Centrală din Focșani" fiind desființată în februarie 1862. După realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza și colaboratorul său cel mai apropiat, Mihail Kogălniceanu (ministru, apoi prim-ministru al României), inițiază importante reforme interne: secularizarea averilor mânăstirești (1863), reforma agrară (1864), reforma învățământului (1864), reforma justiției (1864) ș.a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare al țării. Întâmpinând rezistență din partea guvernului și a "Adunării Legiuitoare", alcătuite din reprezentanți ai boierimii și ai marii burghezii, precum și a
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
țării. Întâmpinând rezistență din partea guvernului și a "Adunării Legiuitoare", alcătuite din reprezentanți ai boierimii și ai marii burghezii, precum și a bisericii, în înfăptuirea unor reforme, Cuza formează, în 1863, un guvern sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu, care realizează secularizarea averilor mânăstirești (decembrie 1863) și dizolvă "Adunarea Legiuitoare" (lovitura de stat de la 2 mai 1864). În același an, Cuza supune aprobării poporului, prin plebiscit, o nouă constituție și o nouă lege electorală, menită să asigure parlamentului o bază mai largă, și decretează
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
schit din Poiană, în anii care au urmat căderii regimului comunist, a fost înălțată o frumoasă și importantă mânăstire purtând hramul ,"Acoperământul Maicii Domnului"” păstorită fiind de către vrednicul și smeritul ieromonah Gherontie, reînnodându-se în felul acesta firul vechii tradiții mânăstirești a Dejanilor, întrerupt brutal la 1761. Cu siguranță că într-un sat atât de vechi, atestat documentar încă din 1452 și legat de numele unei așa de importante familii boierești ca cea a Mailateștilor, n-a lipsit niciodată un locaș
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
sub forma unei obști razasesti, care s-a aflat la originea vechilor sate românești, este, desigur, anterioară cu mult primei atestări documentare cunoscută și pe care o plasăm în a doua jumătate a secolului XV. Devenind moșie domneasca și apoi mânăstireasca, obștea razaseasca se va risipi lesne înainte de secolul XIV, atestate documentar, ulterior, hlize razasesti. Istoria satului este, deci, identică, în linii mari cu cea a oricărui sat de clacași din Moldova, împovărați de obligațiile ce decurgeau din executarea „boierescului”, claca
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
de familii boierești. Aceste proprietăți întinse erau folosite ca sursă de îmbogățire și ca bază politică a boierilor. Casa Sfintei Sofia (Дом святой Софии) - principala organizație bisericească a Novgorodului - era al doilea proprietar de terenuri agricole. Marile moșii bisericești și mânăstirești, (votcina), ocupau terenurile cele mai fertile în cele mai bine dezvoltate regiuni ale țării. Pământ se mai afla în proprietatea țăranilor mijlocași "jitii liudi" (житьи люди), și în proprietatea țăranilor de rând "svoezemțî" (своеземцы). Cea mai obișnuită formă de exploatarea
Republica Novgorodului () [Corola-website/Science/302211_a_303540]
-
într-un document al vremii: „"Actualmente mănăstirea creează obstacole în procesul de colectivizare în satul Căpriana. Călugarii au o atitudine dușmănoasă față de colhoz și prin diverse metode caută să impiedice organizarea acestuia"”. La Căpriana a existat cea mai mare bibliotecă mânăstirească din Basarabia. În ciuda declarării mănăstirii ca „monument de arhitectură ocrotit de stat”, au dispărut cărțile bibliotecii, clopotele și numeroase obiecte de cult. În chilii a fost deschis un sanatoriu pentru copiii bolnavi de tuberculoză, în biserica „Sfântul Nicolae” s-a
Mănăstirea Căpriana () [Corola-website/Science/308078_a_309407]
-
nord a satului, iar numele ei vine de la schitul de călugări greci, ea aparținînd mănăstirilor grecești. În această pădure cea mai mare parte o ocupă arborii înalți (că fagul, urmat de carpen, stejar, cireș și plop). În urmă secularizării averilor mânăstirești de la 1863, pădurea e luată de stat, aparținând Ocolului Silvic-Pașcani. În 1950 au fost aduși militari pentru deschiderea șantierului militar, pentru a se construi Unitatea Militară. În centrul acestei păduri se află Tabăra de Copii-Poiana Cerbului, iar începînd cu 1984
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
arcadele ferestrelor). Prin aceste acte, precum și prin cele ulterioare, el dă în seama unei părți a locuitorilor grija privind întreținerea clădirilor în schimbul unor scutiri de dări. Această atitudine va provoca o scindare a satului în, așa cum este cunoscut azi, Brebu Mânăstiresc și Brebu Megieșesc. Totuși această reorganizare a administrației mănăstirii nu se dovedește a fi cea mai eficientă, căci conflictul cu moșnenii brebeni nu s-a stins și mănăstirea a continuat să se ruineze treptat. Grigore al II-lea Ghica, văzând
Mănăstirea Brebu () [Corola-website/Science/298849_a_300178]
-
1829 și din 1838 îi vor produce Mănăstirii Radu Vodă mari pagube, fiind necesare ample lucrări de refacere. În 1875, Titu Maiorescu, în acea vreme ministru al cultelor, hotărăște dărâmarea unei părți însemnate din mănăstire - ca și a altor incinte mânăstirești și hanuri din București -, considerate clădiri insalubre. Biserică, turnul-clopotniță și o parte din chilii vor rămâne totuși nedemolate. Dacă în perioada 1839-1847 la Radu Vodă va funcționa Seminarul Mitropoliei, iar mai tarziu, pentru o scurtă perioadă, Liceul Francez, la începuturile
Mănăstirea Radu Vodă () [Corola-website/Science/309334_a_310663]
-
Aga Filisteanu era muncit în devălmășie de locuitori. Demn de subliniat este faptul că pe teritoriul actual al comunei se găseau în trecut moșiile care au fost secularizate, ale mănăstirilor Crasna și Tismana ce aveau pe aici chilii pentru slujitorii mânăstirești. Ulterior satele alcătuite pe fostele moșii au purtat chiar numele care atestă fosta proprietate. Astfel satul Chilia se numește așa pentru că s-a creat în locul unde altădată se aflau chiliile cu o singura odaie a călugărilor iar satul Tismana poartă
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
așa pentru că s-a creat în locul unde altădată se aflau chiliile cu o singura odaie a călugărilor iar satul Tismana poartă chiar numele fostului epitrop. Sunt sate noi ca și Bistrețu create în perioada 1896-1897 ca urmare a secularizării averilor mânăstirești și a împroprietăririi țăranilor. Bistrețu s-a creat ca sat pe fosta mânăstire Crasna în 1896 din locuitorii numiți « Noi însurăței » deoarece aici erau aduși numai tineri căsătoriți împroprietăriți cu câte cinci ha de pământ. A fost numit Bistreț după
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
pot bucura și de tradițiile culturale și culinare extraordinare din sat. Astfel, satul are un muzeu care reflectă o gospodărie tradițională din zona etnografică Codru. Există o mânăstire ortodoxă cu Hramul Sfântul Apostol Andrei, construită recent, în amintirea vechii tradiții mânăstirești a satului (vezi mai jos și legenda locală). Prima ctitorie a bisericii ortodoxe din localitate este documentată din 1706, în forma actuală, biserica ordodoxă fiind construită (probabil ca biserică greco-catolică) în 1858/1861. Pe lângă biserica ortodoxă satul mai are două
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
beton. Vechea stăreție s-a reconstruit și a fost acoperită cu tablă din aluminiu. S-au refăcut și vechile pivnițe, a fost restaurată clopotnița, s-a consolidat zidul din incintă și s-au construit și alte clădiri noi, necesare vieții mânăstirești. Mânăstirea păstrează parțial zidul de incintă, înalt, cu masivi contraforți pe laturi, ce imprimă complexului un caracter de fortăreață. Clopotnița este o construcție formată din două nivele: parterul, flancat în interior de două nișe în grosimea zidului, și turnul hexagonal
Mănăstirea Clocociov () [Corola-website/Science/308524_a_309853]
-
a bogățiilor Bisericilor, după ce a echilibrat condiția precară a călugărilor și preoților cu cea a episcopilor și abaților, și după ce a reinstalat disciplina în cadrul clericilor, ce fusese tolerantă sub merovingieni, Carol cel Mare a sprijinit deschiderea de școli episcopale și mânăstirești și a făcut apel, pentru ridicarea nivelului cultural al clericilor, la literați originari din regiunile unde se menținuseră importante focare de cultură latină, deci din regiunile care nu decăzuseră din punct de vedere cultural la sfârșitul perioadei merovingiene așa cum se
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
al VIII-lea al Angliei, celebru pentru că a avut opt neveste, a rupt relațiile cu Roma și s-a autoproclamat cap al Bisericii Anglicane. A închis 800 de mânăstiri, a alungat 10 000 de călugari și a vândut altora domeniile mânăstirești. Elisabeta I a Angliei a executat-o pe Maria , regina catolică a Scoției și a stabilit un armistițiu dintre catolicii și protestanții din Anglia. I-a sprijinit pe protestanții din Europa și a trimis pirați englezi să lupte împotriva corăbiilor
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
a bogățiilor Bisericilor, după ce a echilibrat condiția precară a călugărilor și preoților cu cea a episcopilor și abaților, și după ce a reinstalat disciplina în cadrul clericilor, ce fusese tolerantă sub merovingieni, Carol cel Mare a sprijinit deschiderea de școli episcopale și mânăstirești și a făcut apel, pentru ridicarea nivelului cultural al clericilor, la literați originari din regiunile unde se menținuseră importante focare de cultură latină, deci din regiunile care nu decăzuseră din punct de vedere cultural la sfârșitul perioadei merovingiene așa cum se
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
din Râca. Primul document în care apare numele satului de <Râca> este un hrisov emis de cancelaria lui Radu Mihnea-Voievod la 14 iulie 1615 ( reprodus în anexe) din care reiese că localitatea era vestită în vinărit și aparținea ca sat mânăstiresc, dăruit Mitropoliei de Târgoviște. La data de 10 august 1685, Mitropolia de Târgoviște scria Popii Gheorghe din Râca, ce avea în subordine un schit de călugări, să lase biserica în pace și pe călugări să ia venitul moșiilor. Acest schit
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]