77 matches
-
cu brânză de oaie Crema grădinarului Clătite din făină de castane cu cicoare roșie Tartă cu sfeclă Brioșe cu măsline și salată verde Găluște de orez cu fructe Plăcintă cu broccoli și conopidă Sufleu de legume Sufleu de cartofi cu mânătărci Supă de legume cu rulouri din făină integrală Lăptuci Morcovi și roșii cu brânză feta Conopidă în sos dulce-acrișor Salată cu portocale și cocos Andive și fasole pestriță cu ierburi aromate Salată de lăptuci cu mărar și ardei iute Salată
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Ciorbă de verdețuri Cremă de mere cu biscuiți Supă cu găluște de urzici Plăcintă cu broccoli și conopidă Plăcintă cu legume și caș dulce de vacă Budincă de legume cu flori de bostan Sufleu de legume Sufleu de cartofi cu mânătărci Ștrudel cu lăptuci sălbatice Tartă cu ciuperci și salvie Tartă sărată cu broccoli, dovlecei și morcovi Salată cu patru sosuri Supă de legume cu rulouri din făină integrală Ouă de prepeliță Salată de chica-voinicicului cu ouă de prepeliță Pască sărată
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
în pădurile Ghețu, Valea Iepei și Siliște. În pădurea Tărăbuț, găsim și suprafețe mari plantate cu nuci. Pădurea, în afară de arbori și de arbuști, mai oferă și plante erbacee, ciuperci și mușchi. Vara, în pădure oamenii vin să culeagă bureți: hribi, mânătărci, pânișoare, ciobănuși, roșcovi sau creasta-cocoșului. Primăvara cresc zbârciogii, iar toamna ghebele, ciuperci care constituie un adaos prețios în alimentație. Nu trebuie uitate nici fructele de pădure, cum ar fi: murele, fragii, alunele, coarnele, măceșele sau cătina albă. Fructele de pădure
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fost prefăcut în cenușă. Drumul până în pisc este zugrăvit ca în marile romane: "Treceam Mătăsoaie, dam în vâlceaua lui Niță,/ Răzbeam în poiana Popii,/ Coboram coasta în vâlceaua cu izvoarele/ Suiam iar printre stejarii bătrâni, dând cu piciorul/ în ciuperci,/ Mânătărci otrăvite/ Pălăria șarpelui,/ Răscoleam frunzele,/ intram prin tufișuri... când ieșeam în Piscul cu Bojii,/ Ni se lumina de atâta lărgime ("Piscul cu bojii"). Poetul retrăiește cu încântare peisajele de odinioară: " Când se văd munții" ei se văd rar, pentru că pădurile
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
omul era asudat, iar el nu trebuia să se depărteze prea mult de traiul cu care era obișnuit; b) individul urma să consume hrană ușoară, măsurată, cu pâine bine coaptă, nu caldă, eliminând pepenii verzi, poamele necoapte, fasolea, mazărea, lintea, mânătărcile uscate, laptele stricat sau acru, peștele sărat sau stricat, racii, carnea grasă de mascur, ferindu-se de tulburări digestive cu alimente sau băutură; c) a se evita oboseala prea mare; d) a nu se lua sânge sau purgative fără povața
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
școala primară, domnișoara Spollenhauer, era din celuloid și se închidea atât de strâns, încât gâtul ei făcea cute... Codițele fetelor ca niște elice de elicopter, duminica, pe cărarea de pe malul lacului Sopot, când fanfara jandarmeriei cânta melodii zglobii... Prima mea mânătarcă... Ziua în care noi, elevii, am avut liber din cauza caniculei... Când amigdalele mele se inflamaseră din nou... Când mi-am înghițit întrebările... Ceapa are multe foi. Ele sunt nenumărate. Abia ce i-ai jupuit una, că se și înnoiește. Tocată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
aluni și nuci, de cireși sălbatici cu cireșe negre, și În multe locuri și de viță sălbatică sau lăuruscă”. Fructul fagului jirulare un sâmbure comestibil iar din ei se scotea mai înainte un ulei apreciat. Bureții, de fag sau vineți, mânătărcile sau hribii , gălbiorii sau urechiușele, zbârciogii etc, din care o seamă se pot usca ,iar altele mura, constituiau un adaos prețios în alimentație. „Să amintim apoi vânatul pădurii și faptul că în poienile pădurii și la marginile ei se poate
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
alta decât țelină de rădăcina - 41.3 - Ciuperci și trufe: 0709.51.00 -- Ciuperci din genul Agaricus - 41.3 0709.52.00 -- Trufe - 41.3 0709.59 -- Altele 0709.59.10 --- Bureți galbeni (Chantarellus cibarius) - 41.3 0709.59.30 --- Mânătărci - 41.3 0709.59.90 --- Altele - 41.3 0709.60 - Ardei din genul Capsicum sau Pimenta: 0709.60.10 -- Ardei dulci sau ardei grași - 41.3 -- Altele: 0709.60.91 --- Din genul Capsicum, destinate fabricării �� capsicinei sau a extractelor - 41
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
Pentru asta, Îmi puneam dinainte, la excelentul restaurant Enescu și Andreescu de lângă grădina palatului regal, sau la Toboc, În Bărăție, sau uneori și mai bine acasă, la nevastă: o far furie cu tahân sau cu ciorbă de caracatiță, sau de mânătărci, de ștevie, de lobodă sau, mai bune ca toate, o ciorbuliță de fasolică oușoară, cu o ceapă tocată mărunt la masă, ardei iute, piper, untdelemn, oțet și un pumn de măsline la un loc, și din care să mănânci, vorba
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nucă de la noi, din Argeș, iar alături o inimă gălbuie de varză acră cu zeama ca spirtul - să-ți sară căciula din cap, nu altceva - și cu puțin ulei, ardei pisat, hrean și măs line; apoi, pilafurile de raci, de mânătărci, de ștevie sau de spanac: cum și toate iahniile de pe lume, de fasole, de cartofi, de bob, de mânătărci sau de hribi sălbatici, de caracatiță, de praz și de arpagic; cum și fasolea bătută „În cruci“, cu ceapă prăjită și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sară căciula din cap, nu altceva - și cu puțin ulei, ardei pisat, hrean și măs line; apoi, pilafurile de raci, de mânătărci, de ștevie sau de spanac: cum și toate iahniile de pe lume, de fasole, de cartofi, de bob, de mânătărci sau de hribi sălbatici, de caracatiță, de praz și de arpagic; cum și fasolea bătută „În cruci“, cu ceapă prăjită și cu boia de ardei, iar alături toate murăturile În saramură, pătlăgelele verzi sau ceva mai coapte, gogonelele, varza roșie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Mucezeală (Mucor mucedo, Penicillium candidum, Aspergillius glaucus) Familia Clavariacee. Creasta găinii (Clavaria botrytis), Creastă măruntă (Clavaria crispula), Creasta cocoșului (Clavaria flava). Familia Hidnacee. Nemțișor gros (Hydnum repandum) Familia Polyporacee dintre care despre câteva specii domnul învățător le-a vorbit copiilor. Mânătarca (Boletus edulis, Boletus aerus), Ciuperca de brad (Boletus bovinus), Ciuperca domnească (Boletus luridus), Ciupercă moale (Boletus subtomentosus, Boletus luteus), Ciupercă de pe coastă (Boletus scaber), Burete de salcă (Boletus sauveolens), Copită, Burete de iască (Fomes fomentarius, Fomes igniarius), Lingura frumoaselor (Fomes
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
alta decât țelină de rădăcina - 41.3 - Ciuperci și trufe: 0709.51.00 -- Ciuperci din genul Agaricus - 41.3 0709.52.00 -- Trufe - 41.3 0709.59 -- Altele 0709.59.10 --- Bureți galbeni (Chantarellus cibarius) - 41.3 0709.59.30 --- Mânătărci - 41.3 0709.59.90 --- Altele - 41.3 0709.60 - Ardei din genul Capsicum sau Pimenta: 0709.60.10 -- Ardei dulci sau ardei grași - 41.3 -- Altele: 0709.60.91 --- Din genul Capsicum, destinate fabricării capsicinei sau a extractelor - 41
TARIFUL VAMAL din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
00 - Țelină, alta decât țelina de rădăcină ................................ 12,8 - - Ciuperci și trufe: 0709 51 00 - - Ciuperci din genul Agaricus ............................................ 12,8 - 0709 52 00 - - Trufe ................................................................................. 6,4 - 0709 59 - - altele: 0709 59 10 - - - Bureți galbeni ............................................................... 3,2 - 0709 59 30 - - - Mânătărci ........................................................................ 3,6 - 0709 59 90 - - - altele ............................................................................... 6,4 - 0709 60 - Ardei din genul Capsicum sau Pimenta: 0709 60 10 - - Ardei dulci sau ardei grași ................................................. 7,290 - - - altele: 0709 60 91 - - - din genul Capsicum destinate fabricării capsicinei sau a extractelor de
32005R1719-ro () [Corola-website/Law/294373_a_295702]
-
Euterpa oleracea, Cocos nucifera, Bactris gasipaes, Daemonorops schmidtiana Altele(3) (viii) Ciuperci(4) Produs întreg după îndepărtarea pământului sau a mediului de cultură Ciuperci de cultură Ciupercă de gunoi/Șampinion, burete negru de fag, shi-take Ciuperci sălbatice Gălbiori, trufe, zbârciogi, mânătarcă Altele(3) (ix) Alge(4) Produs întreg după îndepărtarea frunzelor ofilite 3. LEGUME PĂSTĂI Produs întreg Fasole Phaseolus vulgaris Bob mare, fasole comună, fasole oloagă, mazăre-sabie, fasole de Lima, boabe, fasoliță Linte Lens culinaris (syn.: L. esculenta) Mazăre Pisum sativum
32006R0178-ro () [Corola-website/Law/295131_a_296460]
-
0709 59 90 0709 70 00 Țelină, alta decât țelina de rădăcină, în stare proaspătă sau refrigerată Ciuperci din genul Agaricus, în stare proaspătă sau refrigerate, altele decât ciupercile de cultură Bureți galbeni (Chantarellus cibarius), în stare proaspătă sau refrigerați Mânătărci, în stare proaspătă sau refrigerate Alte ciuperci comestibile în stare proaspătă sau refrigerate, cu excepția ciupercilor de cultură Spanac, ghizdei (spanac de Noua Zeelandă) și lobodă, în stare proaspătă sau refrigerate 100 9 000 - Articolul 1 alineatul (6) 0709 60 10 Ardei
22005A0919_01-ro () [Corola-website/Law/293351_a_294680]
-
la 31.12.2004 9 270 Scutire ― Țelină, alta decât țelina de rădăcină ― Ciuperci din specia Agaricus, altele decât ciupercile cultivate de la 1.1 la 31.12.2005 9 540 ― Gălbiori de la 1.1 la 31.12.2006 9 810 ― Mânătarcă de la 1.1 la 31.12.2007 și pentru anii următori 10 080 ― Alte ciuperci comestibile, cu excepția ciupercilor cultivate ― Spanac, ghizdei (spanac de Noua Zeelandă) și lobodă Dovlecei, proaspeți sau refrigerați de la 1.10.2003 la 20.4.2004 13 276
32004R0037-ro () [Corola-website/Law/292751_a_294080]
-
00 - Vinete .................................................................................. 12,8 - 0709 40 00 - Țelină, alta decât țelina de rădăcină ................................ 12,8 - - Ciuperci și trufe: 0709 51 00 - - Ciuperci din genul Agaricus ............................................ 12,8 - 0709 59 - - altele: 0709 59 10 - - - Bureți galbeni ............................................................... 3,2 - 0709 59 30 - - - Mânătărci ........................................................................ 3,6 - (0709 59 50 - - Trufe ................................................................................. 6,4 - 0709 59 90 - - - altele ............................................................................... 6,4 - 0709 60 - Ardei din genul Capsicum sau din genul Pimenta: 0709 60 10 - - Ardei dulci sau ardei grași ................................................. 7,2106 - - - altele: 0709 60 91 - - - din genul
32006R1549-ro () [Corola-website/Law/295524_a_296853]
-
stare proaspătă sau refrigerată 50 % din dreptul vamal MFN Hrean, în stare proaspătă sau refrigerată 50 % din dreptul vamal MFN Varză fără căpățână Castraveți și cornișon, în stare proaspătă sau refrigerată 10 % Ciuperci, în stare proaspătă sau refrigerată 10 % Gălbiori, mânătărci Ardei grași, în stare proaspătă sau refrigerată 12 % Legume, negătite sau gătite prin fierbere în apă sau în aburi, congelate 7 % Grâu și borceag, altele 15 % Porumb, altele 9 % Semințe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate 6 % Margarină 20 % 1601 00 (*) Cârnați
22005A0128_02-ro () [Corola-website/Law/293311_a_294640]
-
16 16 - 0709 30 00 - Vinete 161 - - 0709 40 00 - Țelină, altele decât rădăcină de țelină 16 - - - Ciuperci și trufe: 0709 51 - - Ciuperci: 0709 51 10 - - - Ciuperci de cultură 16 - - 0709 51 30 - - -Bureți galbeni 10 4 - 0709 51 50 - - - Mânătărci 10 7 - 0709 51 90 - - - Altele 10 8 - 0709 52 00 - -Trufe 10 8 - 0709 60 - Ardei din specia Capsicum sau din genul Pimenta: 0709 60 10 - - Ardei verde 11 9 - - - Altele: 0709 60 91 - - - Din genul Capsicum, destinate fabricării
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
folosite atât în medicina tradițională cât și în terapeutica modernă. În afară de aceste plante există plante melifere care favorizează dezvoltarea în zonă a apiculturii. Ciupercile comestibile întâlnite frecvent pe locuri umbroase din păduri și terenurile îngrășate cu gunoi de grajd sunt mânătarca, ciuperca de bălegar, bureții, ciuciuletele, sbârciogul. În zonă pasările și animalele sălbatice sunt numeroase, prezentând un interes cinegetic. Atrase de hrana abundentă se găsesc rațe și gâște sălbatice care iarna se retrag în Delta Dunării. Barza și cocorul apar în
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
și mărul sălbatic iar în zona de lunca sălcia și plopul (spre dispariție). Din 1911 a fost introdus și salcâmul pt. perdele de protective și cu utilizare că lemn de esență tare cu ritm mai mare de creștere. Bureții iuți, mânătărcile și ferigile se află în păduri. Tot felul de flori că viorelele, tamaiorii, cocoșeii, brebeneii, mărgăritarul, frăguțele sau plante medicinale că izma (mentă sălbatică), coada șoricelului, gălbenelele etc. sunt aproape peste tot. Măceșele pot fi culese până și iarna. Fauna
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
din rădăcina latină "bolet-", care înseamnă „ciupercă superioară” (care a dat și burete) și "edulis", cu sensul de comestibilă, exprimând calitățile culinare ale speciei. Buretele (din boletus) are mai multe denumiri românești printre care se se numără și hrib, copită, mânătarcă, mitarcă, pitarca sau pitoancă. Denumirea de "hrib" provine din ucraineana "hryb". Denumirea "mânătarcă" provine (prin intermediarul bulgar) din cuvântul grecesc "manitaria" însemnând "ciuperci" (în genere), a se vedea și termenul mană. Denumirea științifică, "Boletus edulis", provine din rădăcina latină "bolet-
Hrib cenușiu () [Corola-website/Science/309377_a_310706]
-
și "edulis", cu sensul de comestibilă, exprimând calitățile culinare ale speciei. Buretele (din boletus) are mai multe denumiri românești printre care se se numără și hrib, copită, mânătarcă, mitarcă, pitarca sau pitoancă. Denumirea de "hrib" provine din ucraineana "hryb". Denumirea "mânătarcă" provine (prin intermediarul bulgar) din cuvântul grecesc "manitaria" însemnând "ciuperci" (în genere), a se vedea și termenul mană. Denumirea științifică, "Boletus edulis", provine din rădăcina latină "bolet-", care înseamnă „ciupercă superioară” (care a dat și burete) și "edulis", cu sensul
Hrib cenușiu () [Corola-website/Science/309377_a_310706]
-
Bulliard, 1789), este o specie de ciuperci comestibile "basidiomycete" de genul Boletus în familia "Boletaceae", a cărui nume generic este derivat din cuvântul latin "(=de cupru, de bronz)". Acest burete, numit în popor hrib arămiu, hrib pucios, hrib negru sau mânătarcă, coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord, el se dezvoltă, crescând solitar sau în grupuri mici, numai în păduri călduroase de foioase, în primul rând sub stejari dar de asemenea
Hrib arămiu () [Corola-website/Science/317595_a_318924]