170 matches
-
său. Florin devenise nostalgic. Se aflau în Bușteni de câteva zile, iar hotelul era situat în apropierea gării. Vedeau trenurile de călători și marfarele cum poposeau timp de câteva minute, după care își continuau fuga pe șine. Bunicul lui, o mândrețe de bărbat la vremea lui, lucrase la palat, iar, mai târziu, conductor pe locomotiva cu aburi. Era al doilea dintre cei 5 frați și o soră. A venit apoi războiul, iar frontul îl lăsase fără vedere și cu durerea pierderii
GLASUL TRENULUI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1461711477.html [Corola-blog/BlogPost/381727_a_383056]
-
scăldat si la duelat cu săbile făcute din nuiele și cu coifurile făcute de copii din tablă, coifuri la care mă uitam cu jind, având două bucăți de tablă care acopereau urechile, o prelungire pe ceafă și care sclipeau de mândrețea tablei din care erau iar mie nu vroiau să-mi dea unul din nu stiu ce vari motive necăjindu-mă. Câte unul mai mare din ceată începea să mă bată sau să mă batjocorească, alungându-mă dar eram si începeam să mă
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 10 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odio_sorin_andreica_1372921932.html [Corola-blog/BlogPost/370963_a_372292]
-
cei din generația lor, mai grăbiți și fâșneți, aveau servicii sau firme, ori plecaseră în străinătate. Alții, rămași în comună, se căsătoriseră, dar trăgeau și ei pisoiul de coadă împreună cu tinerele soții, ezitând să plece în străinătate și să lase mândrețele de soțioare în grija altora. De aceea, niciunul din cei trei nu se însurase, în speranța să dea un tun, ca să aibă o bază de pornire în viață. Însă, unul dintre ei, cel cu basca, pe nume Iliuță Găină, putea
TUNARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415988157.html [Corola-blog/BlogPost/376824_a_378153]
-
punea sare pe o rană deschisă în sufletul lui de om cinstit. Te rog, poți să-mi spui de ce plângi? - Cum să nu plâng și, îndepărtându-și lacrimile cu dosul palmii, îi spuse printre sughițuri: cum e posibil ca o mândrețe de femeie... ca dumneavoastră, a fost ursită de Dumnezeu să trăiască lângă un om fără inimă? Ce mare păcat!... - ...Dacă tu te gândești la mine, un om simplu, dar cu un suflet curat..., ce pot eu să zic despre un
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_x_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1360225579.html [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
rodite din cel mai vechi și armonios timp al tradițiilor culturale românești. Frumosul e împărat într-o astfel de lume neavidă să impună hotare, sub mirabilul cer sonor cernut cu raze de cântece și joc. Împlinitor de visuri frământate din mândrețea cântecelor, ca pâinea din pulberea grâului, actul cultural de la Lisabona a fost și neîmplinitor într-o altă măsură, a răului pe care îl face mai totdeauna timpul, scuturând pe jos amintirile. Nu se va întâmpla aceasta! La Lisabona au rămas
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Grigore_lese_si_zinaida_bolb_aurel_v_zgheran_1375440746.html [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
Mi-era așa de dor de tine! - Chiar într-atât? Nu-mi amintesc de ceva similar în toți cei patru ani de colegialitate. - Ei bine acum te vreau! Sper să nu-mi faci rușinea de a mă refuza. Era o mândrețe de fată. Orice flăcău ar fi fost mulțumit să-i smulgă un sărut și, tam-nesam, îmi sare direct în brațe. „Silit de împrejurări” i-am dezbrăcat fusta; „să nu se mototolească!” A rămas în bluziță care era de fapt o
NUNTĂ-N MAHALA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1473690932.html [Corola-blog/BlogPost/341195_a_342524]
-
mânie, jucându-se și judecându-se la ambele capete, în versuri cu alibi, căci autorul e suficient de abil pentru a-și lua măsuri de protecție spre a nu putea fi taxat nici de paseist, dar nici de zeflemist: „ce mândrețe de Soldat am fost/ ce soldat devotat Gata să mor pentru Cauza/ pâinii negre și a Marmeladei/ pentru/ salamul cu soia pentru margarina și cafeaua de Orz/ m-aș fi aruncat în genune“ (p. 86) Această omniprezentă luciditate îl duce
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
familie umilă din cartierul nostru, doi bătrâni (și dacă vreți puteți foarte bine să-i comparați, ca în basme, cu un împărat și o împărăteasă, fiindcă bătrânețea, declinul, e același la cei mari ca și la cei mici), aveau o mândrețe de fată al cărei chip semăna cu luna sau cu soarele. Suferința lor era că, în ciuda frumuseții ei, fata nu se mărita. Bătrânii ei părinți lăcrimau exact ca în basme fiindcă nu puteau să-i reproșeze fetei nimic. Frumoasă, era
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cireșul din fața casei, îi spuse Mariei. Ce ți-a cășunat acum pe bietul cireș? Fiindcă l-a răsădit ea. Bag seama că nu mai are nici nume. Am șters-o din inimă, vreau s-o șterg și din ogradă. Ce mândrețe de copac! Face niște cireșe!... Un timp Costache nu mai zise nimic, apoi își continuă gândul: Făcea, Maria! Făcea! Ca apoi să zică: mă duc la finul Petrache să-i cer beschia. Poate vine și el să mă ajute. Maria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
multă vreme chinezii n-au crezut în ispitirile ieșirii prin salt, și de-asta, în perioadele lor bune, au reușit să se descurce binișor cu o populație mult peste a noastră. Ei au astupat gura mitomană a zării printr-o mândrețe de zid ideologic: mai binele există, dar trebuie găsit înăuntru, căutând cu răbdare în dreapta și în stânga, pe metrul pătrat. Locuirea se poate ameliora și prin redistribuiri interne, nu doar dând buzna înspre o ipotetică ieșire. − Și-asta încă n-ar
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ale deplasării trenului cu cei doi - Mița și șeful, până când amicii descoperă că situația nu are nimic scandalos: șeful e fratele Miței („A.: Cum, nene? Apăi daca nu-i era frate bun, se putea?! Cum, adică? Era să las așa mândrețe de femeie... noaptea... cu așa frumusețe de bărbat?... În cupeu de servici!...”). Cerând detalii, Întreținând limbuția amicului, Niță și Ghiță se amuză construind scenarii și presupun că Mița, nevasta amicului-magaziner la gară, e «curățică»: „G.: ... dacă o fi și curățică
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
fel, s-a făcut repede cunoscut și iubit în întreaga Macedonie, ca și în țară, printre aromâni. Bunăoară, un poem al său, foarte cunoscut, Un cântec, subintitulat „motiv folcloric”, „povestește” despre o tânără și preafrumoasă aromâncă; răpită de propria-i mândrețe în timp ce se oglindea în apa cristalină a unui izvor, întreabă izvorul dacă știe să-i spună cine anume se va bucura de minunea trupului ei; motiv narcisiac, combinat cu mitul popular balcanic al țărânei ce înghite în cele din urmă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
referențială, denumind entitatea cuantificată sau calificată de primul nominal. Sintagmele nominale sunt de mai multe tipuri: partitive (o parte din copii, unii dintre noi), pseudopartitive (un pahar de lapte), generice (acest tip de cursuri), calificative (prostul de mine) și superlative (mândrețea hotelurilor). Cele două nominale pot avea trăsături diferite de gen și număr. Acordul verbului-predicat cu aceste sintagme binominale variază între acord cu N1 și acord cu N2. În general, acordul cu N2 este declanșat de faptul că acesta este substantivul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
referențială, denumind entitatea cuantificată sau calificată de primul nominal. Sunt mai multe tipuri semantice și sintactice de sintagme binominale: partitive (o parte din copii), pseudopartitive (un pahar de lapte), generice (acest tip de cursuri), calificative (prostul de mine) și superlative (mândrețea hotelurilor). Destul de eterogene, aceste sintagme au în comun faptul că cele două nominale au un singur referent, N1 având valoare cantitativă sau calificativă și N2 valoare referențială, și faptul că N2 este legat prin prepoziție sau cazual de N1. Cele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu articol definit. N2 poate fi substantiv sau pronume personal, în cazul acuzativ, atribuit de prepoziția de. Poziția N2 poate fi ocupată de pronume doar dacă N1 este adjectiv: (144) a. o bijuterie de automobil, un munte de femeie, o mândrețe de hotel b. deșteptul de tine, bieții de noi, curajoasa de Maria Aceste structuri sunt mult discutate în literatura de specialitate, inclusiv în ceea ce privește posibilitățile de acord 74. În general, se distinge între acordul din interiorul grupului N1 de N2 (acord
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de băiat al vecinei d. *deșteptul de băiatul vecinei e. canalia asta de politician corupt f. tâmpenia aia de articol de ieri 6. Sintagmele superlative cu genitiv (N1 N2Genitiv) Sintagmele superlative cu genitiv sunt grupuri nominale de tipul fruncea hotelurilor, mândrețea hotelurilor, având structura N1 N2Gen, în care primul nominal exprimă o calificare cu valoare superlativă a uneia dintre entitățile din setul denotat de N2: (155) a. fruncea hotelurilor - "hotelul care este fruncea între hoteluri" b. mândrețea flăcăilor - "flăcăul cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de tipul fruncea hotelurilor, mândrețea hotelurilor, având structura N1 N2Gen, în care primul nominal exprimă o calificare cu valoare superlativă a uneia dintre entitățile din setul denotat de N2: (155) a. fruncea hotelurilor - "hotelul care este fruncea între hoteluri" b. mândrețea flăcăilor - "flăcăul cel mai mândru între flăcăi" Valoarea superlativă se poate exprima și prin sintagma calificativă N1 de N2, în care N1 este un substantiv derivat de la un adjectiv: (156) o mândrețe de flăcău - "flăcăul care este o mândrețe / foarte
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
hotelurilor - "hotelul care este fruncea între hoteluri" b. mândrețea flăcăilor - "flăcăul cel mai mândru între flăcăi" Valoarea superlativă se poate exprima și prin sintagma calificativă N1 de N2, în care N1 este un substantiv derivat de la un adjectiv: (156) o mândrețe de flăcău - "flăcăul care este o mândrețe / foarte mândru" Diferența dintre (155)b și (156) este că prima sintagmă corespunde unui superlativ relativ (implicând un set de entități în comparație / evaluare), iar a doua, unui superlativ absolut. Construcțiile superlative de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
b. mândrețea flăcăilor - "flăcăul cel mai mândru între flăcăi" Valoarea superlativă se poate exprima și prin sintagma calificativă N1 de N2, în care N1 este un substantiv derivat de la un adjectiv: (156) o mândrețe de flăcău - "flăcăul care este o mândrețe / foarte mândru" Diferența dintre (155)b și (156) este că prima sintagmă corespunde unui superlativ relativ (implicând un set de entități în comparație / evaluare), iar a doua, unui superlativ absolut. Construcțiile superlative de tipul celor din (155) nu sunt foarte
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
aparent, centrul grupului, sau cu N2, care e în genitiv, într-o poziție de unde nu ar trebui să controleze acordul, dar care servește la identificarea referentului: (157) a. "Fruncea" hotelurilor din România e bănățean. ("Formula As", 10 martie 2008) b. Mândrețea flăcăilor este vânat de toate fetele. c. Mândrețea hotelurilor de pe litoral a fost construit de Gheorghe Hagi. (= "Cel mai mândru dintre hotelurile de pe litoral a fost construit de Gheorghe Hagi.") După cum se poate vedea în exemplele de mai sus, acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în genitiv, într-o poziție de unde nu ar trebui să controleze acordul, dar care servește la identificarea referentului: (157) a. "Fruncea" hotelurilor din România e bănățean. ("Formula As", 10 martie 2008) b. Mândrețea flăcăilor este vânat de toate fetele. c. Mândrețea hotelurilor de pe litoral a fost construit de Gheorghe Hagi. (= "Cel mai mândru dintre hotelurile de pe litoral a fost construit de Gheorghe Hagi.") După cum se poate vedea în exemplele de mai sus, acordul nu se face doar cu unul dintre nominalele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
lăsat să s-arunce-n puț... Decât degetu la băgat pe gura puțului ș-a fost mort de când lumea. O situație explicită În care omul Încearcă să se opună destinului nefavorabil este aceea relatată În narațiunea Ursita, unde o femeie naște o mândrețe de băiat, să-l sorbi Într-o lingură de argint și nu alta. Oaspetele aude la miezul nopții un fâlfâit de aripi la fereastră. Ursitoarele Îi prezic noului-născut: să trăiască cât tăciunili acesta din sobă; o să aibă mare noroc, dar
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nu s-au dus prea departe să le caute. Badea Nuțu (Fuciu) a găsit in neamul Trâmbițașilor pe lelea Maria, iar fratele sau Neculai in neamul Marcanilor, sora cu Andrei al Petrei de pe Parau pe Lelea Anuța, care era o mândrețe de femeie În tinerețe, și a ținut ca și nepoatei ei să-i dea numele tot Anuța. Acum si aceasta a ajuns la vârsta a III a si s-a cam vestejit de timpuriu. Îmbătrânirea prematură se datorează și vieții
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Petrii de pe Părăul Gălăuțașului. În apropierea lui era un altul, Bocuțu, cel pe care Îl Împușcase Lupu Mariei Luncan din Prelucă după ce l-a descoperit În patul său conjugal alături de nevasta adulteră. Păcat de el! Bătrânii spuneau că era o mândrețe de flăcău, dar Întârzia să se Însoare preferând grațiile nevestelor tinere cu apetit sexual de excepție. Neculai al lui Ștefan Boacu s-a Însurat târziu după ce sa Întors de pe front de la Cotu-Don. Cum o fi scăpat de acolo, numai el
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
stația de autobuz când știu ei că trece pe acolo cineva În speranța că li se va arunca vreo ciozvârtă. Un dulău de stână mai mare a Împărtășit aceeași soartă cu oamenii din sat. Era un dulău ciobănesc de toată mândrețea. Dulăul se născuse Între oi și tot acolo crescuse și a ajuns ce era, mare și colțos gata să se lupte cu dihăniile. Ceilalți din cartier de seama lui Îi purtau respect și teamă. Acolo, În munte, la stână atacase
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]