69 matches
-
cu unii dintre profesorii lor. Participarea lui Nicolae Iorga la construcția instituțională a Universității clujene este mai mult decât una simbolică și de la distanță: este o implicare în multe privințe decisivă, evidentă sau subtilă, directă sau indirectă. "Cu toții - afirmă Stelian Mândruț în prefață - se adresau, cu deferență, fie omului de știință, colegului profesor, savantului, rectorului, fie omului politic, deputat, șef de partid, prim ministru, în strădania de a afla un rost imediat și răspuns prob la multe din chestiunile necesare de
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
a unei puternice și durabile Universități în centrul Ardealului. Explorarea arhivelor Bibliotecii Academiei Române, valorificarea fondului personal Andrei Pippidi, selecția scrisorilor pe o temă majoră, redactarea unui aparat critic util și substanțial sunt operațiuni documentare realizate de Petre }urlea și Stelian Mândruț cu multă trudă și un desăvârșit profesionalism, favorizând o instructivă călătorie în trecut.
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
Stein Iuliana, 72 ani l Ionescu Rodica, 41 ani l Székely Csaba, 26 ani l Veres Catalina, 77 ani l Gârdea Darius-Gabriel, 4 zile l Milorad Iustina, 89 ani l Nagy Gaspan, 74 ani l Anghelina Gheorghe, 47 ani l Mândruț Denis-Ninel-Viorel, 4 luni l Ambruș Ignac, 60 ani l Borcoman Ioan-Marius, 62 ani l Jumanca Aurelia, 66 ani l Vörös Ana, 74 ani l Oprean Rodica, 69 ani l Vîrtan Constantin, 48 ani l Giurgiu Minerva, 45 ani l Matici
Agenda2005-17-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283614_a_284943]
-
la nunți, cum am mai zis... Și deci, dacă prin posibilități, prin așa... de stăteam, n-aveam posibilitate să-mi scot un CD, sau să devin cunoscută de către public... Decât așa, numai în Maramureșul care mă cunoaște... Hai, pentru-un mândruț, ardă-l focu^, Hai, mi-am lăsat satu^ și portu^" Hai, mi-am lăsat satu^ și portu^, Și binele și norocu'... Am venit chiar într-o seară, aicea, în Borșa... Pe doamna patroană de aicea și pe domnu^ îi cunosc
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
orchestră de amatori... E bună, e plăcută clienților, și publicului, no... Cântă cântece din zona noastră, a Moldovei, chiar și muzică ușoară... Fata e pricepută! De obicei, cu băieți, fete... E foarte sociabilă... E plăcută la public... Hai, pentru-un mândruț, ardă-l focu^, Hai, mi-am lăsat satu^ și portu^! Hai, mi-am lăsat satu^ și portu^, Și binele și norocu^... șRodicaț: Din câte am auzit, deci, din câte mi-a zis maică-mea, și altcineva... Deci, maică-mea n-
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
importanți... Un bărbat important pentru viața mea, deci... Am trăit o perioadă de un an de zile cu cineva, dar... în schimb, lucram eu atuncea, cântam la un restaurant, nu pot să-i dau nume, din Timișoara... Hai, pentru-un mândruț, ardă-l focu^, Hai, mi-am lăsat satu^ și portu^! Hai, mi-am lăsat soțu^ și portu^, Și binele și norocu^, Și binele și norocu^! Hai, pentru-un mândruț, ardă-l para, măi! Hai, mi-am lăsat satu^ și țara
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
nu pot să-i dau nume, din Timișoara... Hai, pentru-un mândruț, ardă-l focu^, Hai, mi-am lăsat satu^ și portu^! Hai, mi-am lăsat soțu^ și portu^, Și binele și norocu^, Și binele și norocu^! Hai, pentru-un mândruț, ardă-l para, măi! Hai, mi-am lăsat satu^ și țara, măi! Hai, mi-am lăsat satu^ și țara, Și binele și tihneala, Și binele și tihneala, măi! Hai, mândrilor, când îi zini, măi! Hai, hai prin fundu^ grădinii, măi
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
Evaluare pe bază de portofoliu 1.2. Metode si procedee specifice predării-învățării geografiei locale În sprijinul profesorilor de geografie care întocmesc opționale vin numeroase lucrări de specialitate, între care se remarcă cele elaborate de Ilinca N., Dulamă Maria Eliza și Mândruț O. Metodele didactice de învățământ reprezintă un ansamblu de procedee și mijloace integrate la nivelul unor acțiuni implicate în realizarea obiectivelor pedagogice concrete ale activității de instruire, educație proiectată de profesor. Termenul metodă vine din limba greacă și înseamnă cale
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
țării. Viorea și ghiocel Sunt micuță și suavă De ce-s mov toți mă-ntreabă. Sunt micuță parfumată Și la toți eu le sunt dragă. Răspândesc parfumul meu Și se duce lin în jos a câmpul cel mai frumos. Ghiocelul cel mândruț A ieșit doar un picuț Să se bucure nițel De-un miros îmbietor. Care umblă călător C-un parfum încântător. Jos în codru Jos în codrul înverzit Mare nuntă s-a pornit Lăutarii greierașii, iar nuntașii fluturașii. Au dat drumul
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
mare domeniu de cercetare, anume istoria formării intelectualilor și a elitelor românești. Să spunem totodată că, în afara celor deja menționați, în acest domeniu istoriografic s-au mai ilustrat Dumitru Cristian Amzăr, Dan Berindei, Pompiliu Eliade, Nicolae Iorga, Nicolae Isar, Stelian Mândruț, Leonidas Rados, Vasile Pârvan, Elenă Siupiur, Maria Stan etc. De asemenea, prin partea de reconstituire a unor reglementări privind diplomele obținute de studenții români în străinătate, cercetarea noastră deschide noi direcții de reflecție pentru demersurile de istorie instituțională și chiar
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
262 p.; Mircea Vlădică, Vatra Dornei - plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, 556 p. 9 Filaret Gh. Furtună, "Centenar Dumitru Furtună", în Hierasus, 1994, nr. 9, pp. 521-529; Stelian Mândruț, "Simeon Florea Marian", inedit, AF, 1987-1990, nr. 8-11, pp. 191-195; Gavril Irimescu, "Societăți culturale și studențești din Bucovina și lupta lor pentru unitate națională în a doua jumătate a secolului al XIX-lea", în RA, 1992, 69, nr. 1, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
GRECU 20 - ALINĂ GÂNDILĂ 21 - ALINĂ GÂNDILĂ 22 - RALUCA LEONTE 23 - SERGIU GHERGHINA - CRISTINA MUNTEAN - RALUCA BRENDEA - VICTOR CIOARĂ - MIHAELA CHEREJI - IOANA MUREȘAN - SERGIU GHERGHINA - RALUCA MARINCEAN - RALUCA MARINCEAN - SERGIU GHERGHINA - ALIN CHINDEA, CLAUDIU FLOROAIE, RALUCA JURJE - RALUCA MARINCEAN - RENATA MÂNDRUȚ - RENATA MÂNDRUȚ - RENATA MÂNDRUȚ - ANDREEA BOCA - RENATA MÂNDRUȚ - DARIA BÂRSAN - DARIA BÂRSAN - DARIA BÂRSAN - ANDREEA BOCA - CLAUDIA CIUBĂNCAN - ANDREEA BOCA și RALUCA MARINCEAN - ANDREEA BOCA - ANDREEA MICU POSTFAȚA - CLAUDIA CIUBĂNCAN REVIZORI: CLAUDIA CIUBĂNCAN și RALUCA MĂRINCEAN Epopeea lui Ghilgameș, trad
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ALINĂ GÂNDILĂ 21 - ALINĂ GÂNDILĂ 22 - RALUCA LEONTE 23 - SERGIU GHERGHINA - CRISTINA MUNTEAN - RALUCA BRENDEA - VICTOR CIOARĂ - MIHAELA CHEREJI - IOANA MUREȘAN - SERGIU GHERGHINA - RALUCA MARINCEAN - RALUCA MARINCEAN - SERGIU GHERGHINA - ALIN CHINDEA, CLAUDIU FLOROAIE, RALUCA JURJE - RALUCA MARINCEAN - RENATA MÂNDRUȚ - RENATA MÂNDRUȚ - RENATA MÂNDRUȚ - ANDREEA BOCA - RENATA MÂNDRUȚ - DARIA BÂRSAN - DARIA BÂRSAN - DARIA BÂRSAN - ANDREEA BOCA - CLAUDIA CIUBĂNCAN - ANDREEA BOCA și RALUCA MARINCEAN - ANDREEA BOCA - ANDREEA MICU POSTFAȚA - CLAUDIA CIUBĂNCAN REVIZORI: CLAUDIA CIUBĂNCAN și RALUCA MĂRINCEAN Epopeea lui Ghilgameș, trad. de Virginia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
21 - ALINĂ GÂNDILĂ 22 - RALUCA LEONTE 23 - SERGIU GHERGHINA - CRISTINA MUNTEAN - RALUCA BRENDEA - VICTOR CIOARĂ - MIHAELA CHEREJI - IOANA MUREȘAN - SERGIU GHERGHINA - RALUCA MARINCEAN - RALUCA MARINCEAN - SERGIU GHERGHINA - ALIN CHINDEA, CLAUDIU FLOROAIE, RALUCA JURJE - RALUCA MARINCEAN - RENATA MÂNDRUȚ - RENATA MÂNDRUȚ - RENATA MÂNDRUȚ - ANDREEA BOCA - RENATA MÂNDRUȚ - DARIA BÂRSAN - DARIA BÂRSAN - DARIA BÂRSAN - ANDREEA BOCA - CLAUDIA CIUBĂNCAN - ANDREEA BOCA și RALUCA MARINCEAN - ANDREEA BOCA - ANDREEA MICU POSTFAȚA - CLAUDIA CIUBĂNCAN REVIZORI: CLAUDIA CIUBĂNCAN și RALUCA MĂRINCEAN Epopeea lui Ghilgameș, trad. de Virginia Șerb]nescu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
RALUCA LEONTE 23 - SERGIU GHERGHINA - CRISTINA MUNTEAN - RALUCA BRENDEA - VICTOR CIOARĂ - MIHAELA CHEREJI - IOANA MUREȘAN - SERGIU GHERGHINA - RALUCA MARINCEAN - RALUCA MARINCEAN - SERGIU GHERGHINA - ALIN CHINDEA, CLAUDIU FLOROAIE, RALUCA JURJE - RALUCA MARINCEAN - RENATA MÂNDRUȚ - RENATA MÂNDRUȚ - RENATA MÂNDRUȚ - ANDREEA BOCA - RENATA MÂNDRUȚ - DARIA BÂRSAN - DARIA BÂRSAN - DARIA BÂRSAN - ANDREEA BOCA - CLAUDIA CIUBĂNCAN - ANDREEA BOCA și RALUCA MARINCEAN - ANDREEA BOCA - ANDREEA MICU POSTFAȚA - CLAUDIA CIUBĂNCAN REVIZORI: CLAUDIA CIUBĂNCAN și RALUCA MĂRINCEAN Epopeea lui Ghilgameș, trad. de Virginia Șerb]nescu și Al. Dima, București
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de corbi) sau neodihna veșnică (moartea În loc pustiu, fără ceremonia tradițională): Hei tu, mândruliorul meu,/ tu atâta să te duci,/ pân’ vei găsi plug de cuci,/ corbii la masă ducând,/ cioarele pită făcând:/ să mănânci din cea pită,/ să fii, mândruț, de ispită/ precum ți-am fost de iubită./ Hei tu, mândruliorul meu,/ tu atâta să te duci,/ nouă ani pe nouă cai,/ noroc sohan să nu ai -/ mânca-ți-ar corbii săul/ cum mi-ai stricat norocul;/ corbii bee-ți
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a veni;/ dar și eu te-aș milui/ cu cojița cu cea arsă,/ ce rămâne seara-n masă,/ cu hâlbele de pe masă,/ să-ți aduci, mândrule, aminte/ tot de-a mele trei cuvinte/ ce ți le-am spus mai ‘nainte./ Mândruț, nu m-ai ascultat,/ tot acelea te-au mâncat” (T. Papahagi, 1967, pp. 206-207). Pentru obiectele Încărcate cu putere magică, termenul cel mai des folosit În literatura de specialitate este cel de fetiș. Cuvântul provine din limba portugheză unde desemna
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Angela; domnului prof. univ. dr. Cornel Grad; domnului prof. univ. dr. George Cipăianu; domnului prof. univ. dr. Vasile Vesa; domnului prof. univ. dr. Nicolae Edroiu; domnului cercetător științific principal I dr. Gheorghe Iancu; domnului cercetător științific principal I dr. Stelian Mândruț; domnului director al Inspectoratului Național pentru Evidența Persoanelor Luncașu Silviu-Cristian. Nu putem încheia acest cuvânt înainte fără a adresa mulțumiri familiei, care ne-a încurajat și sprijnit necondiționat în cursul elaborării prezentei lucrări. Ottmar Trașcă Cluj-Napoca Septembrie 2009 Prefață În
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Matieș, Ermil, 193, 224 Mazarini, Nicolae, 221, 227, 230-232, 253, 273, 289, 312, 350, 394 Maxim, D., 144 Mădârjac, Alexandru, 683, 697, 799, 864, 869 Mănescu, Constantin Ștefan G., 298 Mănescu, Vasile, 480 Mărășești (strada), 195, 205 Mărtinaș, Ioan, 125 Mândruț, Stelian, 7 Mânecuță, Ioan T., 388, 390, 424 Mârzac, Alexandru, 485 Mârzescu, (strada), 138 Meculescu, Teodor, 369 Melizer, Eduard, 258 Merlescu, Emil, 793 Mihail, Gheorghe, 100, 885, 886 Mihai Viteazu, 11 Mihăilescu, Rică, 240 Mihăilescu, Ștefan, 284, 352, 438, 442
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]