10,526 matches
-
îl voi nega Mi-oi aminti de-un țărm ce strigă C-acolo este țara mea DRAGOSTE NEBUNĂ Vino să te strâng în brațe Și la piept să-mi fii răsfața Să îmi stâmperi orice mofturi Când cu păru-mi mângâi fața Să-ți spun vorbe de iubire Când la chipul tău uimesc Din sărutul tău cel dulce În beție s-adâncesc Mângâieri amețitoare În vârtej să te consume Și șoptiri îmbietoare Să te poarte-n-altă lume Să te duc pe malul
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_de_iubire_perpetua.html [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
PERPETUĂ La început te voi iubi doar ca o floare Și numai fiindcă ești cu mult mai delicată Decât aceast sublim simbol de primăvară Și de iubire mare și înflăcărată Apoi te voi iubi ca pe o ploaie blândă Ce mângâie în mine suferința mută Și vindecă singurătatea mea absurdă Și inima răsfrântă, moartă și căzută Pe urmă te-oi iubi ca pe un vânt de vară Ce-alină-n mine o tristețe înecată Și-mi dăruie iubirea dulce și amară Cu inima
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_de_iubire_perpetua.html [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
un destin plin de farmec Și ești vocea umbri-mi pustii Ești sunetul dulce de cântec Sirenă sublimă ce-îmbii Și ești raza mea de lumină O stea ce lucești sus pe cer Ești vântul duios ce suspină Și-mi mângâie trupul arcer Te vreau, te doresc ca un astru Ce périndă spațiul etern Să nu treier cerul sihastru Să nu rătăcesc un stingher Cu tine mă simt cel mai liber Cu tine mă simt acceptat Mă simt fericit într-o
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_de_iubire_perpetua.html [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
ce s-a întâmplat? Georgeta încă nu era capabilă să-i răspundă. Îi luă mâna într-ale sale și și-o duse la obraz, plângând în hohote în continuare. Nu putea articula niciun cuvânt. Condurache o lăsă să se liniștească, mângâindu-i dosul palmei sale fine, îngânând cuvinte de încurajare. După un anumit timp când femeia se mai liniști și putea să vorbească, o auzi șoptind parcă din fundul unei grote. - Sebi, m-a distrus pentru totdeauna! - Cine draga mea? Fii
ROMAN. CAPITOLUL SAPTESPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454999698.html [Corola-blog/BlogPost/362419_a_363748]
-
cu roșu la fiecare dintre asistente, traducându-i că acel semn echivala cu o zi pe săptămână în care asistenta cu steluță era de serviciu la ... aparate. Nu făcea nimic altceva toată ziua, decât aparate: le ștergea de praf, le mângâia, le lua în brațe, dar le citea din scoarță în scoarță cartea tehnică și învăța tot despre ele și se asigura să fie funcționale, în felul descris mai sus. Răspundea cu capul dacă nu se întâmpla așa. Ordinul era foarte
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/Cerasela_Nicoleta_Sl%C4%83vulete.html [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
mai făcut altceva decât să am grijă de Floricica, s-o țesăl, să-i dau apă, să-i fac unghiile, iar pe „Viforaș” care era așa de frumos și vioi, că-l mâncam din ochi, îl luam pe gennunch, îl mângâiam... iar pe costițele lui, așa de faragede, cântam la acordeon și-i fredonam în șoaptă melodii cu versuri pe care le compuneam pe loc, bineînțeles cu ritmul de hore lente ori doine. Și, fiindcă era blând ca un mielușel, îi
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
cum m-am născut " în orașul în care plouă de trei ori pe săptamană " cum îi placea lui Minulescu să accentueze în frumoasele-i versuri despre urbea sa, aș vrea să cred că sunt o frunză arămie care primavara este mângâiată de razele soarelui, vara este încinsă de zâmbetul puternic al aceluiași soare și toamna se lasă doborâtâ; și în încercarea de a rezista până la prima adiere de vânt încă mai speră ca poate, într-o zi va veni cineva și
MONOLOGUL MEU de SILVIA KATZ în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Monologul_meu_silvia_katz_1353666204.html [Corola-blog/BlogPost/364777_a_366106]
-
tentat să optez pentru unul sau altul dintre candidați. Dar și aici mă întorc la învățătura care nu dă greș niciodată și anume că toate stăpânirile vin de sus, de la Dumnezeu. Și pentru apropierea sau depărtarea de Dumnezeu, vom fi mângâiați sau mustrați după caz. Mi-a trebuit mult timp să înțeleg, să mă conving de aceasta și nu este locul potrivit să intru în amănunte. Și ca să nu lungesc inutil excursul, spun numai atât: privesc showul politic și zâmbesc. În
POLITICHIA NOASTRĂ DE FIECARE ZI de ION UNTARU în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Politichia_noastra_de_fiecare_zi_ion_untaru_1333634917.html [Corola-blog/BlogPost/359123_a_360452]
-
văzut cum o îngrămădire de nori se adună amenințători. Se făcea din ce în ce mai rece și liniștea monumentală de până atunci, era spartă de un șuier care se amplifica tot mai tare. La început era ca o adiere de vânt primăvăratec, ce mângâie frunza abia crescută prin copaci. Apoi din ce în ce mai tare, până ce devenise ca șuieratul crivățului uscat din iernile dobrogene. Încrețirea apei de până atunci se transformă repede în valuri săltărețe ce plimba bărcuța mea micuță ca pe o coajă de nucă luată
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Batranul_si_marea_stan_virgil_1380392197.html [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
descriu sentimentul pe care l-am avut cînd am îmbrăcat acele costume populare. E un sentiment unic și irepetabil, o îmbrățișare cu trecutul și femeile meșterite, cum le numește Marius, atât de plastic. Materiale delicate, de o finețe uimitoare îmi mângâiau simțurile și pielea. Broderiile de matase erau uluitoare. Atâta distincție și delicatețe, atâta rafinament și bun gust, toate fiind rezulatatul efortului unor oameni frumoși și simpli, care trăiau în perfectă armonie cu natura și frumosul, cu valorile tradiționale. Cum să
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
am uitat că-n fiecare noapte, Tu mă priveai, când la iubitul tău visai Și mă trezeai cu ale tale șoapte, În zori iubirea-ți mi-o mărturiseai”. ,, În păru-ți de-abanos strălucitor, O rază trimiteam să ți-l mângâie, Apoi te învățam cuvinte de amor, Scriindu-le pe bolta argintie”. Dar m-ai uitat și cu iubitul tău, O altă stea strălucitoare ați ales, Ca să vă fie al dragostei ecou, Iar eu în noapte, vă priveam ades”. Însă de
MICUȚA STEA UITATĂ de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/margareta_merlusca_1495732915.html [Corola-blog/BlogPost/371462_a_372791]
-
Copacii își legănă crengile de dor, după frunze căzând de bruma toamnelor. De vânt și ploaie, într-un vals amețitor, în lacrimi se îneacă plânsul frunzelor. Sentimente dragi de frig sunt alungate că, îngheață iubirea în suflete calde. Idee-mi mângâie tâmple-ncărunțite, să o înaripez spre zări nesfârșite. De ea îmi brodez smaraldele privirii, cu fire toarse din fuiorul iubirii. Cu valsul frunzelor și jalea din gânduri, acorduri de liră îmi aștern pe rânduri. O harpă răsună prin crengi desfrunzite
VALSUL FRUNZELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1412494144.html [Corola-blog/BlogPost/362750_a_364079]
-
pădure plină de cântece și flori, o pădure ca cea în care se rătăcise Albă ca Zăpada. În jurul ei, copacii aveau crengile doldora de frunze iar cornii își întindeau ramurile încărcate cu flori aurii, de parcă ar fi vrut s-o mângâie și s-o învăluie cu parfumul lor gingaș. „Minunată pădure!" își spuse fetița și porni voioasă pe cărările ei, hotărâtă să-i descopere misterele... Pe potecuța pe care tocmai pășise, fetița văzu o sumedenie de brebenei, brândușe, viorele și micșunele
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Vis_de_iarna_floarea_carbune_1355384516.html [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
așa de dragă îi era această zână cu ochii precum viorelele. Iarna dispăruse cu pădure cu tot; în jur, totul era alb... nici urmă de copaci sau de cărare. Alexia s-a trezit suspinând... Deasupra sa, era bunica care o mângâia pe frunte; a învelit-o ușor, apoi i-a șoptit: - Dormi puișor! Dormi în pace! Dimineață, când s-a trezit, fetița a dus mâna la cap și a întrebat unde îi sunt micșunelele...Bunica a mângâiat-o pe creștet și
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Vis_de_iarna_floarea_carbune_1355384516.html [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
era bunica care o mângâia pe frunte; a învelit-o ușor, apoi i-a șoptit: - Dormi puișor! Dormi în pace! Dimineață, când s-a trezit, fetița a dus mâna la cap și a întrebat unde îi sunt micșunelele...Bunica a mângâiat-o pe creștet și i-a spus că afară este iarnă iar micșunelele nu au fost decât în vis. Mirată, fetița a zâmbit:"Ce știe bunica!" Uneori, în vis, trăim sentimente adevărate ca și în viața reală. Alteori, în timp
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Vis_de_iarna_floarea_carbune_1355384516.html [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
1783 din 18 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului SCOICA Să mă ascund într-o scoică De pe malul de argint, Să nu-mi pese de furtună Și de soarele torid. Să-mi păstrez a mea dorință De-a nota spre infinit Mângâiată de albastrul Valurilor fremătând. Pui de șerpi să-mi dea târcoale Amețind prin valul fin, Neputând să mă răzbească În cochilia de-argint. Elena TRIFAN 1 XI 2015 Referință Bibliografică: SCOICA / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1783
SCOICA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1447879848.html [Corola-blog/BlogPost/373752_a_375081]
-
fumezi? -Știu,e un viciu îngrozitor...dar sunt dependent de acest viciu și doar tu esti vindecarea mea.Te rog hai să lăsăm totul în urmă și să fugim în lume! -Ști că nu pot fugi cu tine zise Miruna mângâindu-i obrazul,mama e bolnavă iar tata...ei bine tata nu-i omul potrivit care să aibă grijă de mama și m-am tot gândit la ce mi-ai spus ieri și ai dreptate,tata mă șantajează emoțional cu boala
PLECA-VOI SPRE NECUNOSCUT!... de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 by http://confluente.ro/iulian_catana_1493830513.html [Corola-blog/BlogPost/352779_a_354108]
-
ce ne-a legat. Ne ocupăm cu drag de perspectivă, Și ne gândim continuu la un drum, Trecutul gri dispare din arhivă Iar tristețea o transformăm în scrum. Ne despărțim de viața răvășită, Cu încredințarea iubirilor fidele Ia-mi mâna, mângâiată de-o ursită Și zboară cu ea până la stele! Drepturile de autor aparțin poetului Gabriel Stănciulescu. Referință Bibliografică: Ia-mi mâna și zboară cu ea până la stele! / Gabriel Stănciulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2072, Anul VI, 02 septembrie
IA-MI MÂNA ȘI ZBOARĂ CU EA PÂNĂ LA STELE! de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriel_stanciulescu_1472804137.html [Corola-blog/BlogPost/381627_a_382956]
-
lumină,ca-n povești! Majestuosul fluviu adună cu răceală Vasale unde calde,ce se supun tihnit Și-apoi mai plin,puternic,în liniște de ceară, El zămislește-o deltă în drumu-i spre sfârșit. Mai poposește unda,mai molcomă acuma, Să mângâie pământul ce frate-n drum i-a fost. Biosistemu-i unic,îmbogățit cu huma Ce a adus din drum,îi oferă adăpost. Sătulă de odihnă,în mare revărsată Sau în oceanul mândru,timida undă curge Și-n dorul de origini,zbătându
PÂRÂUL(CICLIC) de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 by http://confluente.ro/dan_mitrache_1407843155.html [Corola-blog/BlogPost/360130_a_361459]
-
-și pumnii. „Bbb... Bine...” - cuvântul ieși până la urmă exploziv printre buzele strânse și Igor, încercând să pară nepăsător, adăugă imediat: „Încă n-am luat nicio notă”. O umbră ca o părere umbri ochii bărbatului, care se apropie de băiat și, mângâindu-l pe creștet, îi spuse: „Dacă spui că-i bine, mă bucur; ar fi păcat să-ți irosești șansele de a învăța, mai ales că tu ești, așa cum te știu și mi-a spus și doamna dirigintă, un băiat inteligent
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
i se punea un nod în gât și nu mai putea nici să respire, nici să vorbească! Tot atunci s-a întrebat prima oară de ce are numai două brațe? Și nu o mie? Un miliard de mâini cu care să mângâie minunnea de-alături! -AU! MĂ DOARE!!! Mâinile lui Dio cotrobăiau trupul infinit de gingaș al fetei! Se încurcau în rotunjimile de rodie ale sânilor, prin văile umbroase dintre coapse ! Simți părul dulce și aspru al sexului sub degetele înfrigurate și-
DEŞERTUL DE CATIFEA (55-57) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_55_57_costel_zagan_1370774939.html [Corola-blog/BlogPost/346281_a_347610]
-
Publicat în: Ediția nr. 1346 din 07 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Sunt frunză de copac, așa mă simt, și locul mi-i pe plac în vârf de fag ori de stejar, copacul cel rotund ca marginea de gând. Mă mângâie acum un nor cu-aripa-i de gheață, mă țin cu pețiolul meu de ață să nu mă spulbere în gol, să mai rămân în viață. Și de aici să mă îmbăt de toamna ce în mine-i trează, cu multe altele
SUNT FRUNZĂ DE COPAC... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1410082000.html [Corola-blog/BlogPost/362224_a_363553]
-
aparatul de fotografiat la mașină, eu m-am ascuns repede după tufa aceea, îi răspunse, arătându-i tufa mare, care semăna cu un copăcel. - Doamne iubito! Să nu mai faci așa ceva niciodată! Repetă el și luând-o în brațe, o mângâie și apoi se sărutară din nou, după care ea râse veselă și se alintă, lipindu-se de el: - Ei, am vrut să văd dacă mă iubești. - Dacă te iubesc? Of, că te iubesc atât de mult, și ești viața mea
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
dimineața în zori? Oare vântul nu încetează sub macii subțiri ai câmpiei, de teamă că le smulge florile, vrând să-i îmbrățișeze? Oare torentul mării nu se întoarce în larg, de teamă că-și mușcă propriul țărm, vrând să-i mângâie sprânceana din valuri? Există oameni gingași ca ei, în stare să emoționeze și să tulbure gândul cuvântul, privirea, tresărirea inimii! Întocmai este actrița gingașă ca firul firav al mătasei, frumoasă ca o crăiasă ce stăpânește împărățiile povestei, Monalisa Basarab! Curajul
MONALISA BASARAB. ARHETIP COMUN DE FRUMUSEŢE, LA TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417268023.html [Corola-blog/BlogPost/371986_a_373315]
-
în când, se strecoară afară și plânge; plânge cu lacrimi albastre ca un bătrân albatros într-o colivie. Pe de-a-ntregul, chipul și-l arată doar vara, câteodată; cu degete de aer să-mi fie răcoare, ca o boare mă mângâie pe creștet de parcă-ar vrea să spună: nu-ți fă griji! când se va scurge secunda din urmă vom pleca împreună. Referință Bibliografică: Dualitate / Elena Glodean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1435, Anul IV, 05 decembrie 2014. Drepturi de
DUALITATE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_glodean_1417764495.html [Corola-blog/BlogPost/371925_a_373254]