4,664 matches
-
Această creație divină, apărut cumva pe pământ,Poartă cu Sinele sau moșteniri din străbuni ce se fac cunoscute doar prin Cuvânt.... XI. TE ROG MÂNGÂIERE, de Lăură Isabelle Nicolae , publicat în Ediția nr. 2197 din 05 ianuarie 2017. TE ROG MÂNGÂIERE * Mangaie-mi Doamne ochii triști Ce-n lacrima și-au găsit lumină. Mângâie fruntea de gânduri întunecată... Și inima, mangai-o și pe ea, obosită de-atatea suspine. Mângâie brațele ce-și doresc îmbrățișarea. Mângâie sufletul ce-asteapta ceva ce
LAURA ISABELLE NICOLAE by http://confluente.ro/articole/laura_isabelle_nicolae/canal [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu
GLORIA LIMBI ROMÂNE, POEM DE AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Gloria_limbi_romane_poem_de_al_florin_tene_1375877220.html [Corola-blog/BlogPost/360407_a_361736]
-
să cânte/imnurile acestui pământ/scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente/ale brazdelor.// Rostiți un cuvânt în limba noastră/și veți simți/și gustul mierii/și vânturile veacurilor/și mirosul câmpiilor.// Rostiți un cuvânt în Limba Română/și veți auzi/mângâierile mamei/și vorbele tatei grele ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./ Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
nebun De tot ce-i drept...de tot ce-i bun... De-o zi senină cu mult soare, De apa pură de izvoare... Mi-e dor de chipuri fericite Și de speranțe împlinite... Mi-e dor de-un gest de mângâiere Ce-alungă teama dând putere... Mi-e dor de-apus...de primii zori Și de parfumul unei flori... De dragostea dintâi mi-e dor În pacea ei să mă-nfășor... Să-Ți simt iubirea Tată Sfânt, Să sorb dulceața din
OMAGIU DIVIN 7 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1420459436.html [Corola-blog/BlogPost/352225_a_353554]
-
Lumânările durerii Veșnic stau în rugi aprinse, Sfeșnicele disperării Sunt de lacrimă prelinse Ruginesc prin munți de sare Suflete încarcerate, Ocne mari, ucigătoare, Zăvorâte-s cu uitare. Voi, cei care aveți putere Să schimbați ades destine, Faceți loc de-o mângâiere Prin hârțoagele preapline. Nu uitați că nepăsarea E păcatul ce ucide, Lașitatea și sfidarea Porți spre viață vor închide. Haideți, de schimbați macazul ... Citește mai mult Uși deschise către moarteNimeni rostul nu le știe,Colbul lumii se împarteîn ce-a
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Trifan Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Îngenunchiază gândul sub scrijelit de pană, Rugându-se-n tăcere, smerit și cu durere, În tâmple-aleargă vântul, versul născut din rană Se-ndreaptă către ceruri, să ceară mângâiere, Că și-a pierdut avântul, nu are somn în geană, Nu știe să mai spere, în vremuri austere... Îngenunchiază gândul sub scrijelit de pană, Rugându-se-n tăcere, smerit și cu durere. Asculte-i ruga sfântul, din cer coboare mană
RONDEL GÂNDULUI ÎN RUGĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1478812699.html [Corola-blog/BlogPost/376914_a_378243]
-
iar pașii mei prin lacrimile ei s-au rătăcit, căci au plecat demult, cu zvon de aripi, acele călăuze care vara mi-au uimit. Scrisorile săpate-n trunchiurile nude păstrează amintirea amorului duios ce soarele-l purtase pădurii despletite în mângâierea blândă a vântului sfios. Când ziua își pierdu măsura, citind și ea povestea cu un final misterios, m-ajunse ruginita tânguire a ramurilor sfârtecate nemilos. Referință Bibliografică: DE TOAMNĂ... / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1782, Anul
DE TOAMNĂ... de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1447745483.html [Corola-blog/BlogPost/374924_a_376253]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > SUFLET TOPIT Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 437 din 12 martie 2012 Toate Articolele Autorului Stelele înfloresc în piatră sărutul, un fel de mângâiere pe buze secționând rotundul, dăltuit pe stâlpii porții. În adâncul fântânii, între două mâini-ciutură, curg peste sunete surde tăceri. Sufletul, pironit de remușcări, topit în absolut, poartă sunetele marelui clopot, căzut sub umbrela turnului de veghe. Cerul de plumb se
SUFLET TOPIT de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Sectionand_rotundul_llelu_nicolae_valareanu_1331541364.html [Corola-blog/BlogPost/354529_a_355858]
-
09 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Și că nimic nu te întrece? Te uită, florile din glastră, Frumoase sunt, nu am ce spune! Dar n-au lumina ce transpune, N-au nici trăire, nici durere, Sau dor aprins de-o mângâiere, Nici roua lacrimei căzute Pe fruntea vieții prea durute. Ai torțe vii în ochi... și ard, Eu, câmp de patimi în hazard Revendic ploile iubirii Să-mi scalde nerăbdarea firii. De mă zărești în preajma ta Dezbraci sfieli de catifea Mi-
ŢI-AM SPUS ŞI AZI CĂ EŞTI FRUMOASĂ? de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1415534976.html [Corola-blog/BlogPost/371519_a_372848]
-
Nimeni nu înțelesese asperitatea formatoare a bunicului, nimeni nu-l bănuise prieten cu spartanii ori cu Malthus.... Mira nu înțelesese de ce bunicul își dusese copiii, încă din clasa întâi primară, într-un oraș mare cum era Craiova. Crescuseră tânjind după mângâierea mamei când erau la greu, după casă, după satul lor. Trăiseră dezrădăcinarea de mititei... Când veneau în vacanțe, erau consemnați în ograda casei, ieșind numai cu părinții, arar. Fata, Aura, era îndemnată să coase, să brodeze și să facă lectură
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1447571738.html [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
luminii spre zarea întreagă și-ți sunt sărbătoare prin falduri de ger. Ai sare pe suflet și munți fără număr te urcă pe nori cu mine-n tăcere pe palmele clipei, pe brațe, pe umăr mă simți nesfârșire, m-alinți mângâiere. Mai scrie-mi pe sete, s-audă străinii acelor meleaguri ce vor fi venit să-nalțe imperii în unda fântânii, să știe că astăzi port chipul luminii și-n ochii-nserării îți sunt răsărit. Referință Bibliografică: Îți sunt răsărit / Gina
ÎŢI SUNT RĂSĂRIT de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 646 din 07 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Iti_sunt_rasarit_gina_zaharia_1349618115.html [Corola-blog/BlogPost/346310_a_347639]
-
străbate labirintul desculța, la pas, călăuzita de amintiri și vise. La capăt, Dumnezeul meu, îți voi cere un troc: să îmi schimbi iubirea cu moartea! Voi muri frumos, fericită în fiecare zi, în îmbrățișări tandre, săruturi fierbinți, scrisori de dor, mângâieri calde și voi iubi o singură dată, etern, ca o înfrățire cu natura, va spune elevul, ca o înălțare la cer, va scrie poetul, ca o continuare firească a existenței în alt univers, va gândi filozoful . Și mă vei iubi
TAINA DIN LABIRINT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1453751260.html [Corola-blog/BlogPost/383918_a_385247]
-
Dumnezeu pedepsește trupul ca să se înțelepțească sufletul. Sf. Ioan Gură de Aur - Pentru plăcerile de voie, la tinerețe, vin bolile fără de voie, la bătrânețe. Sfântul Ioan de Kronstadt - Purtarea crucii fără cârtire și clevetire și cu încredere în mila și mângâierea din partea lui Dumnezeu reprezintă cea mai înaltă formă de asceză, care compensează lipsa postului, a înfrânării și îngenuncherilor, a nevoințelor trupești și sufletești. Sfinții Varsanufie și Ioan - Acceptarea suferințelor ca pe niște probe mântuitoare le ușurează și alină, după cum nemulțumirea
CITATE MEMORABILE (62) de ION UNTARU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_62_ion_untaru_1387436332.html [Corola-blog/BlogPost/363461_a_364790]
-
cu infinită bucurie și iubire Ioan: - În farmecul Poeziei, prin ale noastre ramuri, cântă vântul ca-n codru. Pânzele mele-ți așteaptă atingerea vie, acum ca niciodată. Anna: - În codrul în care bate vântul, există Pajiștea. Acolo, orice bătaie este mângâiere prelungă. Floarea Poeziei nu-și oprește înflorirea decât pentru o scurtă reîmbobocire. Las răsăritul soarelui și al lunii să umple amfora. Limpezesc izvoarele creației în inimă, minte, suflet. Pietrele vor fi verbe agile, mai vii decât mișcarea pământului între polii
FRAGMENT DIN CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE PĂSĂRI NEJUCATE , CAPITOLUL IV, INIŢIERE ÎN INEFABIL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1473881985.html [Corola-blog/BlogPost/384331_a_385660]
-
-i îndrăgostită de el. Dalia încă plutea pe aripile dorului. La început își suna de mai multe ori pe zi iubitul, de cum rămânea singură în casă, ca să-i spună cât îi este de dor și cât îi lipsesc sărutările și mângâierile lui. Că îi simte depărtarea și ar dori să poată zbura, să-i dea un sărut și apoi să-l lase să lucreze liniștit. Într-o zi, când părinții s-au întors să servească prânzul, tatăl i-a dat vestea
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496591590.html [Corola-blog/BlogPost/371760_a_373089]
-
perișoarele scăpate din strânsura cupelor de la sutien. Le simțeam cum se legănau în podul palmei mele, transmițându-mi fulgere prin corp. Electrizante pere mai avea iubita mea Miruna și nu numai sânii -pară scoteau scântei în palmele mele! Coboram prin mângâieri, în timp ce gura mea pusese stăpânire peste gura ei micuță. Îi mușcam ușor colțurile buzelor, provocându-i plăcere. Unghiile sale, bine îngrijite, începeau să se facă simțite pe spatele meu, simțeam mângâierea mâinilor ei fine, atente să nu-și înfigă prea
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445669394.html [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
sânii -pară scoteau scântei în palmele mele! Coboram prin mângâieri, în timp ce gura mea pusese stăpânire peste gura ei micuță. Îi mușcam ușor colțurile buzelor, provocându-i plăcere. Unghiile sale, bine îngrijite, începeau să se facă simțite pe spatele meu, simțeam mângâierea mâinilor ei fine, atente să nu-și înfigă prea adânc unghiile în pielea mea. Ii ciufuleam părul prin mișcări necontrolate, în timp ce îmi strecuram piciorul printre picioarele ei fine și frumos conturate. Nu erau o redută ușor de cucerit, dar parcă
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445669394.html [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
printre pulpele sale Simțeam relaxarea corpului său la atingerea gurii și a mâinilor mele grăbite și poziționarea lui cât mai comodă pe spate, cu picioarele răsfirate pe pătură. Era deschisă total, aștepta doar primirea plăcerilor. Încă ne mai jucam prin mângâieri și sărutări, întârziind voit acuplarea celor două corpuri. Frământam slipul ei micuț cu flămânzenia mea, în timp ce buzele îi căutau lobul urechii pentru a-l ronțăi ca pe un biscuite dulce. Tresărea la fiecare atingere și se cambra de plăcere. Nu
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445669394.html [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
Autorului DIMPREJUR... Lumina lunii cade blajină împânzindu-se tăcută în odaie într-un auriu molatic Prăbușindu-se mai apoi peste noi Peste mine și foaia de plânset ca o târzie binecuvântare Cu sfiiciune afișez un zâmbet înlăcrimat de-o amintire Mângâiere, strecurată tiptil până în creștetul peniței, venită din adâncuri ca o candelă nestinsă Din ce în ce mai luminoasă, mai vioaie Să-mi vindece rănile cu o altă lumină Lumina dimprejur ! Referință Bibliografică: DIMPREJUR... / Mihaela Mircea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2007, Anul VI
DIMPREJUR... de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mircea_1467210067.html [Corola-blog/BlogPost/382204_a_383533]
-
volum cuprinde o paletă diversificată despre oameni deosebiți și activitățile lor. Personalitățile din acest tom intră în incidența aforismului scris de Alexandru Vlahuță care scria:” Lucrurile bune trăiesc mai mult decât cel care le-a făcut, și e o dulce mângâiere să știi că pământul, care se va închide peste tine, nu va acoperi dreptatea, opera și ce ai ctitorit în viață“. ... Și acest volum confirmă talentul de cercetător al domnului Constantin Toni Dârțu, președintele Ligi Scriitorilor Români, filiala Iași-Moldova, care
MAREA ENCICLOPEDIE PERSONALITĂŢI ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR ÎN PRAG DE ANIVERSARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Marea_enciclopedie_personalitati_roma_al_florin_tene_1331130367.html [Corola-blog/BlogPost/354338_a_355667]
-
am privit-o atent și am ascultat-o până a dat să treacă la o altă melodie. Mergea legănându-se în ritmul cântecului, agățată la fiecare trei-patru pași de câte o crenguță pe care o îndoia ușor, ca într-o mângâiere, ori trăgând cu gesturi molatice, absente, câte un fir de iarbă ce se unduia leneș sub spicul bogat. Era parcă mai frumușică decât o observasem până în acel moment. Purta o băsmăluță legată ștrengărește sub bărbie, cu bluzița răsfrântă neglijent aproape
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
ființă cu contrastele sale. Bărbatul e un trecător, un călător... Ca o dragoste de păsări albe, care străbat eternitatea și se întâlnesc din zbor în dreptul unei stele...Poezia caracteristică și mare a lui Eminescu se ridică din mâhnire. Speranța, credința, mângâierea nu par să-l încolțească pe poet așa cum o face dezamăgirea. Accentele acestei trăiri sunt profunde. Poate de aceea, din această dezamăgire limba română a strâns o capodoperă de amărăciune glacială, Luceafărul.” ,,Ca și în poezie, Eminescu posedă un număr
SUB CERUL OPEREI EMINESCIENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1452875869.html [Corola-blog/BlogPost/354465_a_355794]
-
zâmbind. Se-ntâmplă din nou o minune Ce-ncântă omenirea cu alb S-aducă un dor de iubire Și de zborul spre cerul înalt. Ninge cuminte și tace zăpada Crengile-s strune ce-au amuțit... Simfonia culorii e însăși parada Mângâierii unui tainic iubit. Ninge-n oftaturi ca o solie... Trecătoare povară iar aducând. Lumea mai bună pare să fie, Îmbrăcată în albul acesta veșmânt. Cluj Napoca 5 februarie 2016 Umblare zilnică Am îngenunchiat dimineața Pe norul luminos ținut în mâna Ta
POEME DE IARNĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1454674342.html [Corola-blog/BlogPost/363427_a_364756]
-
Ori în cerul deschis. În pălmi de pământ În rugă ori nerugă, În neclintire ori fugă, În ură sau iubire În Adevăr ori minciună Ninge cu noi... Ne topim zi de zi... Facem lumea mai bună? Cluj Napoca 5 februarie 2016 Mângâiere Mâna Ta Doamne, o simt pe obraz Cum mă mângâie cu fulgii de nea Albul curat pătruns-a în inima mea Și-mi dă al dragostei Tale extaz. Ascult în tăcere glasuri de crini, Șoptindu-mi gingaș peste buze Topindu
POEME DE IARNĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1454674342.html [Corola-blog/BlogPost/363427_a_364756]
-
mea simt cum rodește... În suflul iubirii cel mai sublim Sufletul meu cu drag se-odihnește. În liniște stau în brațele Tale... Să-mi scri solia Ta în miez de iarnă. S-o-mpart mereu în albele petale. Prin versuri mângâieri de primăvară. Cluj Napoca 5 februarie 2016 Referință Bibliografică: Poeme de iarnă / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1862, Anul VI, 05 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marina Glodici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
POEME DE IARNĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1454674342.html [Corola-blog/BlogPost/363427_a_364756]