235 matches
-
ne-ar fi preocupat respectiva știre tv dacă nu ni s-ar fi părut că adevărul conținut în ea are un grad de aplicabilitate sporit și că vorbește despre o anumită trăsătură, nu tocmai plăcută, a firii noastre: construim de mântuială, facem lucrurile fără cap (și unde nu e cap, vai de picioare); adeseori nu facem, ci maimuțărim, pare tipic pentru noi să simulăm că facem, nu să facem propriu-zis.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6460_a_7785]
-
sau se constată că „afacerile se fac, în general, cu cărți fușerite, prost traduse și deloc supravegheate de vreun profesionist al editării” (România literară, 8, 2009). Cuvintele sunt uneori asociate cu echivalentele lor parțiale, de exemplu cu expresia (lucru) de mântuială: „Mântuiala și fușereala” (Jurnalul național, 29.05.2004). Cum se întâmplă de multe ori cu termenii colocviali, pe care utilizatorii nu-i mai verifică în dicționare, a fușeri și familia sa lexicală suferă anumite oscilații ortografice, îndepărtându-se de normă
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
se constată că „afacerile se fac, în general, cu cărți fușerite, prost traduse și deloc supravegheate de vreun profesionist al editării” (România literară, 8, 2009). Cuvintele sunt uneori asociate cu echivalentele lor parțiale, de exemplu cu expresia (lucru) de mântuială: „Mântuiala și fușereala” (Jurnalul național, 29.05.2004). Cum se întâmplă de multe ori cu termenii colocviali, pe care utilizatorii nu-i mai verifică în dicționare, a fușeri și familia sa lexicală suferă anumite oscilații ortografice, îndepărtându-se de normă chiar
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
în vreme ce pentru a fușeri se trimite la fușalău „unealtă în forma unei țesale”. Or, mi se pare evident că explicația din Dicționarul de cuvinte recente era cea mai justificată: sensul curent al verbului a fușeri („a face un lucru de mântuială”. DEX) se găsește deja între sensurile lui fușerai („lucru de mântuială”, DEX), iar legătura semantică dintre înșelare, truc și rezolvare rapidă și superficială nu e greu de văzut. Fușerai a circulat inițial ca termen familiar (poate ca regionalism, preluat prin
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
unei țesale”. Or, mi se pare evident că explicația din Dicționarul de cuvinte recente era cea mai justificată: sensul curent al verbului a fușeri („a face un lucru de mântuială”. DEX) se găsește deja între sensurile lui fușerai („lucru de mântuială”, DEX), iar legătura semantică dintre înșelare, truc și rezolvare rapidă și superficială nu e greu de văzut. Fușerai a circulat inițial ca termen familiar (poate ca regionalism, preluat prin contactul direct cu etnici germani, sau, pe alte filiere, ca termen
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
direct cu etnici germani, sau, pe alte filiere, ca termen de argou) și din el s-a refăcut verbul a fușeri. În germană, substantivele Fuschelei (care are, printre alte sensuri, pe acela de „înșelăciune”) și Pfuscherei („lucru de cârpaci, de mântuială”) sunt suficiente pentru a explica, prin suprapunere, înțelesurile familiar-argotice din română. E interesant că în dicționarul germanromân din 1852 al lui Theodor Stamati apare termenul Fuschelei, echivalat cu Muschelei, tradus în română ca „amăgire (șiriclic) în jocul de cărți”. Desigur
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
în română ca „amăgire (șiriclic) în jocul de cărți”. Desigur, totul ar fi și mai evident dacă dicționarele noastre s-ar lăsa convinse să indice consecvent sensurile cuvintelor străine care stau la originea unor forme din română. Oricum, fușereala (alături de mântuială, rasoleală, „merge ș-așa”) intră în sfera defectelor asumate ca stereotip național, ceea ce explică în bună măsură succesul termenului.
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
împlinește numai și numai prin și din aluviunile tuturor celorlalte valori. Ai grijă la adevărul spus pe jumătate, căci există un Dumnezeu al textelor care te va pedepsi amarnic pentru fiecare ciuntire a adevărului ca pentru un lucru făcut de mîntuială. Deci, fără reservatio mentalis. 7. Scriitorul este cel ce legitimează noi teritorii ale umanului, adică monstruosul, abilitîndu-le, prin valoarea lor estetică, deci prin formă, să existe-n cetate. Un autor este un oficiu de stare civilă, o instanță emitentă de
Decalogul by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/4643_a_5968]
-
în funcțiune peste 11. Are o problemă la uși, iar instalația de spălare a parbrizului se defectează din cauza unei piese de plastic care se rupe fiindcă nu rezistă la căldura motorului. Nu în ultimul rînd, în portbagaj e vopsită de mîntuială, descoperire pe care am făcut-o vrînd să schimb o roată. La service, unde am protestat, mi s-a spus că "la banii ăștia" nu pot avea mari pretenții. La aceiași bani există însă în România mașini mai acătării. Încît
Vedeta Logan by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10210_a_11535]
-
Va trebui să facem exerciții de iubire de semeni. Chiar dacă nu ne stă în fire, să încerăm să zâmbim în fiecare zi. Uneori, știu pe pielea mea ca si zâmbetul doare. Doare că orice lucru pe care îl faci de mântuiala. Eu cred în oameni, daca nu as crede, nu as fi aici! - Ce recomandare ați dori să le faceți celor care abia acum încep să scrie? - Să citească mai întâi! Meseria de scriitor e mai mult fiere decât miere. Asta
SINGULARITATEA UNOR TABLETE CONTRA DISPERARII . INTERVIU CU MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360613_a_361942]
-
Va trebui să facem exerciții de iubire de semeni. Chiar dacă nu ne stă în fire, să încerăm să zâmbim în fiecare zi. Uneori, știu pe pielea mea ca si zâmbetul doare. Doare că orice lucru pe care îl faci de mântuiala. Eu cred în oameni, daca nu as crede, nu as fi aici!- Ce recomandare ați dori să le faceți celor care abia acum încep să scrie?- Să citească mai întâi! Meseria de scriitor e mai mult fiere decât miere. Asta
SINGULARITATEA UNOR TABLETE CONTRA DISPERARII . INTERVIU CU MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360613_a_361942]
-
dacă e bine potcovit calul și-l supără de-a dreptul „la ureche” când aude că „floandăre” potcoava, iar pe asfalt în oraș, cât de rare or fi caii și trăsurile, aude cel mai bine când e lucrul făcut de mântuială. Atunci parcă-i vine să strige la vizitii: „Oameni buni de ce chinuiți caii? ” Parcă-i fug prin fața ochilor cifrele pe care le știe de la meșterul său, uica Mihai: „10-14 mm după greutatea calului și potcoava bine potrivită pe fiecare picior
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
am creat-o și această imagine încântă ochiul celui care o receptează. În general lucrez cu programul Photoshop. Am făcut câteva cursuri profesioniste pentru a mă acomoda cu acest program. Lucrez cu migală și caut să nu fac nimic de mântuială. Am făcut astfel și pentru revista dumneavoastră câteva colaje sau pelicule multiple (tip film) deoarece este recomandat să se reducă numărul de fotografii atașate la un articol... și colarea acestora într-o singură imagine. Multe reviste nu suportă imagini multiple
INTERVIU CU GEORGE ROCA – DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE [Corola-blog/BlogPost/92413_a_93705]
-
a Institutului Pedagogic de 5 ani din Timișoara își avea sediul într-o oarecare casă cu etaj pe strada Gheorghe Doja, zguduită zdravăn de tramvaiele trecând periodic, cu o fațadă a cărei stucatură arăta oribil, încărcată cu zugrăveli făcute de mântuială de-a lungul mai multor ani. Încă Universitatea de Vest nu luase oficial ființă, iar impunătoarea ei clădire de astăzi abia era în curs de edificare. Tohăneanu ne predase Introducerea în lingvistică și tocmai ne verifica oral din materia cursului
ÎNTR-O ZI A SFÂRŞITULUI DE OCTOMBRIE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383139_a_384468]
-
a înțeles. - Deci, tu ești deșteptul cu invenția! Ar trebui să te pun numai pe tine să-l scoți din pământ. Dar îl vom lăsa acolo, să vedeți ce o să răsară. Să vă dați seama ce obțineți când lucrați de mântuială. Apoi, m-a chemat deoparte și m-a „dăscălit”: Dragul meu, inteligența fără muncă nu face nici doi bani! Nu spun că nu vei reuși în viață, dar nu vei realiza lucruri mari, pe măsura capacității tale. Vei fi un
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
de răzăș dintr-o familie cinstită, atestat încă din timpul lui Ștefan cel Mare. Un fior trecu prin inima lui Broanteș văzând decăderea cumplită în care ajunsese vestimentația otomană. O asemenea risipă de material, proasta alcătuire a croielii, întreținerea de mântuială a capotului îl cutremură. Vădit lucru, era ceva putred în Imperiu. Și totuși, nu-și putea lua ochii din pământ; vederea țigăncușei îi tulbura și mai tare. Iar aceasta, cu imemoriala grație a celor de teapa ei, puse cafelele pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Stoeneștilor, și-l pasau unele altora prin testament. Rareori vreunul din numeroșii, mereu noii proprietari dădea pe-acolo; printre slugi, de ani în șir, domnea o mare derută: cui aparțineau ele? Nu e astfel de mirare că se muncea de mântuială, că praful nu era șters cu lunile, că în 1823, la doi ani după înăbușirea mișcării, fură prinși într-o odaie de la primul cat doi ofițeri eteriști jucând whist, ceea ce dovedea că în odaia aceea nu mai intrase nimeni din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
lipitori. Vodă nu mai zise nimic. O luară pe niște scări în jos spre pivniță. Un șobolan lung, costeliv, le tăie calea, se uită la Vodă și se aruncă în gol. Mirosea pretutindeni a mucegai și a lucru făcut de mântuială. Ajunseră jos și Ximachi își ridică anteriul, desprinzând de la brâu o legătură de chei. Numără cheile de la dreapta la stânga și pe-a șaptea o scoase din mănunchi și-o potrivi în broasca unei uși mici, pecetluită cu fier. Descuie ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
comun. Va trebui să facem exerciții de iubire de semeni. Chiar dacă nu ne stă în fire, să încerăm să zâmbim în fiecare zi. Uneori, știu pe pielea mea cași zâmbetul doare. Doare că orice lucru pe care îl faci de mântuiala. Eu cred în oameni, daca nu as crede, nu as fi aici! - Ce recomandare ați dori să le faceți celor care abia acum încep să scrie? - Să citească mai întâi! Meseria de scriitor e mai mult fiere decât miere. Asta
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]
-
condus, fără prejudecăți, Orice român. Bogații lipsesc din dispreț, N-au asemenea plăceri. Sunt ocupați peste cap Cu prea multe afaceri. De fapt și biserica e Astăzi o afacere. Nu toate-și mai au rânduială, Se fac și slujbe de mântuială. Unii preoți sunt oameni bogați și la cei mulți cu stare, milionari, se-adună sobor de prelați, evenimentele sunt... prea mari. ... Libertatea, economia de piață... Democrația... ce poți să faci! Totuși, la subțiori c-o trăistuță, vin La renumiții bogați
CÂND BATE CLOPOTUL... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349793_a_351122]
-
taxe indexate la cursul de schimb, licențe plătite gras la jmecheri, adeverințe, diplome cu copy-paste și hai la masterat! între timp caut job, foaie verde drum cu spini, ca la noi nici la străini: plientare la vrăjeală, muncă tot de mântuială, solda tatii e reală, dar până când, băi?! până când, dragul tatii, fiu nătâng? hai, măi tată, știi ceva... o să-ți pap și pensia! nu vezi că toată lumea e în criză? unde să muncim? la dracu? ș-avem atâtea de plătit: gaz
NE-AM DUS SULII, DE ZESTRE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348025_a_349354]
-
fost făcut și mult mai folositor nouă! Prin urmare au îndiguit și au dragat apele de nu se mai revărsau ele nici la potop, au replantat pădurile distruse de boli, lăcomie, sau războaie, iar lucrurile nu le mai făceau de mântuială ci temeinic, inventând mai mereu alte unelte considerate mai bune, sau mai ușor de folosit. Uitaseră de înțeleptul concept: „las-o, bă, că merge și-așa” iar acum trudeau ca proștii zi și noapte ca să le fie, chipurile, mai bine
UNDE DUCE SFIDAREA TRADIȚIILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350086_a_351415]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > MÂNTUIRE VERSUS MÂNTUIALĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 690 din 20 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Mântuire versus mântuială De câte ori nu am auzit spunându-se în jurul nostru: lucru de mântuială, cuvinte însoțite poate și de câte un gest semnificativ din mâini
MÂNTUIRE VERSUS MÂNTUIALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364892_a_366221]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > MÂNTUIRE VERSUS MÂNTUIALĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 690 din 20 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Mântuire versus mântuială De câte ori nu am auzit spunându-se în jurul nostru: lucru de mântuială, cuvinte însoțite poate și de câte un gest semnificativ din mâini, care vrea să însemne: ce ai făcut tu nu e bine, ai lucrat în grabă, nu e bun
MÂNTUIRE VERSUS MÂNTUIALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364892_a_366221]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > MÂNTUIRE VERSUS MÂNTUIALĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 690 din 20 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Mântuire versus mântuială De câte ori nu am auzit spunându-se în jurul nostru: lucru de mântuială, cuvinte însoțite poate și de câte un gest semnificativ din mâini, care vrea să însemne: ce ai făcut tu nu e bine, ai lucrat în grabă, nu e bun de nimic, pe viitor să nu mai faci așa ceva! Semantic provine
MÂNTUIRE VERSUS MÂNTUIALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364892_a_366221]