1,324 matches
-
Fiecare catren al său poate fi tratat ca o rugă în sine, prin care poeta exprimă sincere trăiri, insinuând aspirațiile spre sacralitate ale profanului. Poezia sa dulce, cvasi-canonică, respectând modalitățile de adresare și simțire ale mireanului prezent în sânul bisericii mântuitoare, poartă în ea nuanțe subtile din poezia creștină a secolului al XX-lea, dacă ar fi să ne gândim la maica Zorica Lațcu Teodosia (poeta Ferestrelor către Înalt) sau la cea a lui Radu Gyr, favoritul deținuților din închisorile comuniste
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Decembrie_2013_noi_aparitii_gheorghe_stroia_1387651582.html [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
lui Dumnezeu în timpul slujirii? - Christos va osândi pe toți cei care folosesc Biserica, Evanghelia sau Împărăția Sa pentru câștig, slavă personală sau auto-promovare, indiferent din ce confesiune provin aceștia. - Christos dorește ca dragostea sinceră pentru Tatăl Ceresc și scopul Său mântuitor pentru oameni, să nască o dorință mistuitoare în inimile noastre pentru Casa și Împărăția Lui. Cu alte cuvinte, asemănarea noastră cu Cristos, implică intoleranță față de păcatul din Biserică și din viața noastră personală. În urma acestui act făcut de Iisus în
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
noi suntem izbăviți de păcatele noastre prin suferințele Lui. Al zecelea stadiu al suferințelor, este acela când Iisus a strigat iarăși, rostindu-¬și cuvintele cu glas tare: „S-¬a isprăvit!”. Acest strigăt reprezintă sfârșitul patimilor Sale și desăvârșirea lucrării Lui mântuitoare. Datoria pentru păcatul nostru a fost plătită din plin, iar planul de salvare și-¬a aflat temelia după ce rostește o ultimă rugăciune: „Tată, în mâinile Tale îmi încredințez Duhul.” Acestea au fost patimile Domnului Iisus Christos, care a venit în
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
corpul pe care abia îl părăsise. Dar nicio înviere din lume nu a avut semnificația și unicitatea învierii lui Christos. Dumnezeu ne iubește atât de mult, încât nu vrea să pară niciunul dintre noi. Ci fiecare să creadă în jertfa mântuitoare pentru salvarea sufletului Său. Credința și mântuirea sunt personale. El nu forțează pe nimeni să creadă în El. Iar cei care cred, nu au dreptul să facă din aceasta un motiv de laudă deșartă sau să-¬și privească pe aproapele
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
pe vertical. Misiunea sa este a chemării, a slujirii și împăcării. Referințe speciale avem la Sf. Ap. Și Ev. Matei - cap.10 și Luca - cap. 9 din ele rezultă legătura indisolubilă dintre evanghelizare și slujire, Biserica făcând prezentă, ca activitate mântuitoare, prezența Lui Iisus Hristos în lume și în Istorie. Biserica și Iisus Hristos sunt o unitate indisolubilă. Istoria misiunii se identifică cu istoria Bisericii. Istoria ei este relația Lui Dumnezeu cu semenii și invers. Neavând o istorie a misiunii, nu
ELOGIOASĂ VORBIRE ŞI EVOCARE DESPRE BISERICA ŞI COMUNITATEA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN LOCALITATEA TRIA, COMUNA DERNA, JUDEŢUL BIHOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 by http://confluente.ro/Elogioasa_vorbire_si_evocare_despre_bi_stelian_gombos_1344418890.html [Corola-blog/BlogPost/340860_a_342189]
-
și le-a zis: „N-am venit să chem pe drepți, ci pe cei păcătoși la pocăință” (Matei 9, 13). Adică, voi care vă credeți drepți, n-am venit pentru voi, stați liniștiți - a ironizat. Dar uitați-vă scopul este mântuitor. Dar noi ironizăm pentru a ne pune pe noi în valoare, pentru a ne arăta ascuțimea minții noastre. Că noi ne-am arătat că, vai, mai știm și asta și asta și l-am batjocorit pe celălalt de lângă noi, l-
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
lumească și credință. El s-a ostenit serios cu deprinderea înțelepciunii lumești, dar nu din motive de curiozitate, ci determinat fiind de înaintarea pe calea virtuților. Sfântul Vasile cel Mare era preocupat de aflarea adevărului mărturisitor. Însetat profund de adevărul mântuitor al existenței, Sfântul Vasile cel Mare optează în cunoaștere pentru ceea ce este edificator din punct de vedere spiritual. Pentru Sfântul Vasile cel Mare întreaga înțelepciune și cunoștință erau puse în slujirea Adevărului. El „Nu putea limpezi logic cele dinlăuntrul său
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
credință. El s-a ostenit serios cu deprinderea înțelepciunii lumești, dar nu din motive de curiozitate, ci determinat fiind de înaintarea pe calea virtuților. Sfântul Vasile cel Mare era preocupat de aflarea adevărului mărturisitor. Așadar, fiind însetat profund de adevărul mântuitor al existenței, Sfântul Vasile cel Mare optează în cunoaștere pentru ceea ce este edificator din punct de vedere spiritual. Dr. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre Relația Dintre Rațiune și Credință în Teologia Sfântului Vasile Cel Mare... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
Cu fața la cruce. Era o cărțulie alcătuită din poezie scrisă de-a lungul anilor, dar schimbată și regenerata astfel încât să reflecte o mare modificare ce se petrecuse la nivelul sufletului meu: anume, întoarcerea cu fața către Hristos și către crucea Să mântuitoare. Nu pot spune câte poezii am scris, așa cum nu număr niciodată câte linguri de mâncare mănânc la o masă. Pot doar să vă spun că am publicat până acum șase volume de poezie și că am pregătite încă vreo patru
CÂND EXPERIENŢA VIEŢII IA FORMĂ DE POEZIE. INTERVIU CU POETUL CREŞTIN IONATAN PIROŞCA by http://confluente.ro/Cand_experienta_vietii_ia_forma_de_poezie_interviu_cu_poetul_crestin_ionatan_pirosca_iunie_2009.html [Corola-blog/BlogPost/354307_a_355636]
-
Îndurătoare - asupra mea coboară”, culminând cu acceptarea (sub influiența lui Creangă) a tratamentului său din perioada ultimă a bolii, la Mânăstirea Neamț, unde se spovedește și primește și sfânta împărtășanie. Această atitudine vine să confirme întoarcerea sa definitivă la credința mântuitoare.Amintindu-ne că Eminescu făcea, cu privire la iubirea de patrie precizarea : “Oare n-am uitat cumva că iubirea de patrie nu e iubirea brazdei, a țărânei, ci iubirea trecutului “ să nu uităm nici îndemnul său profund creștinesc cu privire la înlăturarea dezbinării: “Nu
EMINESCU ÎN ETERNITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_in_eternitate_elena_armenescu_1358189076.html [Corola-blog/BlogPost/342345_a_343674]
-
mari, ce impun mobilizarea tuturor puterilor și a capacităților lui pentru realizarea deplinătății virtuților, prin urmarea lui Iisus Hristos „după măsura întrupării” . Astfel, preotul ar putea să devină „modelul credincioșilor” și „Evanghelie vie”, propovăduind prin personalitatea lui caracterul izbăvitor și mântuitor al vieții în Iisus Hristos și oferindu-se pe sine însuși ca dovadă și chezășie că poruncile lui Iisus Hristos se pot înfăptui, împlini și desăvârși cu adevărat . Într-o altă ordine de idei, Părintele Arhimandrit Gavriil Stoica a primt
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2064 din 25 august by http://confluente.ro/stelian_gombos_1472111542.html [Corola-blog/BlogPost/383771_a_385100]
-
de strajă noaptea Împrejurul lor, și ei s-au înfricoșat cu frică mare. Dar îngerul le-a zis: - nu vă temeți. Căci, iată, vă Binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru Tot poporul. Că vi s-a născut astăzi Mântuitor, Care este Iisus Hristos Domnul... Evanghelia după Luca: 2, 7 - 11. Prasnicul Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos să vă aducă în inimă pacea și bucuria îngerilor, „lumina cunoștinței” dăruită astăzi oamenilor și puterea de a vedea în cei de lângă noi
URARE PENTRU SFINTELE SĂRBĂTORI DE IARNĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Urare_pentru_sfintele_sarbatori_de_iarna_.html [Corola-blog/BlogPost/341468_a_342797]
-
în miezul frământărilor umane actuale, Stelian Gomboș este pe deplin ancorat în prezent, resimțind și transmițând din plin mesajul său limpede asupra stării accentuate de degradare a valorilor moralei creștine, atenționând asupra îndepărtării omului de Dumnezeu și de biserica sa mântuitoare. Din inerenta teamă de a nu știrbi, prin cuvintele noastre sărace, bogatele conținuturi ale prezentei lucrări, concluzionăm că studiile și eseurile - ce poartă semnătura distinsului om de litere și exeget creștin - sunt pietre prețioase prinse în cununa însângerată (de jertfă
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Toamna_culturala_adjudeana_editi_gheorghe_stroia_1351687274.html [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
și atât de bine ne arăți Tu lucrul acesta. Iar noi le vedem și îți mulțumim deoarece noi toți suntem copii Tăi. Numai omul căzut în fărădelege nu vrea să vadă măreția mâinilor Tale. Nu vrea să-Ți simtă puterea mântuitoare și dragostea Ta. Acum vreau și chiar încerc să adorm afară, în aerul proaspăt al nopții, să pot închide ochii și respirând aerul curat să mă pot odihni. Dar nu pot. Caci gândurile mă înconjoară și somnul nu mă cuprinde
O NOAPTE DE VARĂ ÎN UCRAINA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_o_noapt_ligia_gabriela_janik_1384853330.html [Corola-blog/BlogPost/363147_a_364476]
-
Un nor vine, altul pleacă, și totuși ea rămâne statornică. Nu se clatină, ci rămâne neclintită în locul unde a așezat-o Creatorul ei. Cu atât mai mult, voi care sunteți coroana creațiunii lui Dumnezeu, sunteți fiii Lui, născuți prin jertfa mântuitoare a lui Isus Hristos, de ce vă speriați când încercări vin peste voi? Să știi că acesta nu este ultimul nor din viața ta. El vine și pleacă, iar după el va trece altul ca să-ți încerce credința în Tatăl tău ceresc
O NOAPTE DE VARĂ ÎN UCRAINA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_o_noapt_ligia_gabriela_janik_1384853330.html [Corola-blog/BlogPost/363147_a_364476]
-
Hristos, lumina lumii și îndumnezeitorul omului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997. Stăniloae, Dumitru, Trărea lui Dumnezeu în Ortodoxie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1993. Stăniloae, Dumitru, Poziția domnului Lucian Blaga față de Creștinism și Ortodoxie, Editura Paideia, București, 1992 Stăniloae, Dumitru, Sfânta Treime, creatoarea, mântuitoarea și ținta veșnică, în Ortodoxia, nr. 2/1986. Stoleru, Nicoale, Spiritualitatea ortodoxă și slujirea cerștină, în Ortodoxia, anul XLII, nr. 2,3/1990. Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: „Spiritualitatea românească nu poate fi concepută fără Ortodoxie
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
a fost o experinta, Dumnezeu poate aștepta să-i cer ajutorul, așa că în locul ei, mi-a adus în cale 3 persoane, poate chiar mai multe dacă pun la socoteală și “conexiuni “, cu care împărtășim aceleași idei și același Protector și Mîntuitor. Asta nu înseamnă că nu șunt și foarte mulți aceia care au de dimineață pînă seara pe buze cuvîntul Dumnezeu. Nu am spus întîmplător “cuvînt “, pentru că șunt la fel de răi, egoiști, geloși că și cei pentru care “o anumita energie ne
INTRE CER SI PAMANT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Intre_cer_si_pamant.html [Corola-blog/BlogPost/357052_a_358381]
-
adus aminte de o clasă de oameni ce trăiau pe vremurile Lui Iisus, si se îmbulzeau pe lângă El pentruca doreau foarte mult binecuvântările vremelnice, care este adevarat într-o oarecare măsură fac viața mai plăcută. Însă nu doreau acele adevăruri mântuitoare pe care Iisus venise să le dăruiască oamenilor, doreau doar darurile pe care Marele Binefăcător le oferea cu generozitate, dar nu și prezența Să. Oare astăzi lucrurile stau altfel? Nu se întâmplă același lucru cu unii oameni ce vin din
LIMITE UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limite_umane_eugen_oniscu_1385230771.html [Corola-blog/BlogPost/347239_a_348568]
-
urzit în răsărit de primăveri, cetulburăfarmecul seraficelor ceruri, îmbujorându-le. În sufletul Fecioarei sălășluiește întotdeauna lumina Icoanei purității Cerului frumos. În inima Femeii prisosește permanent nemărginirea de azura zorilor Iubirii. În toată ființa Mamei tresaltă Dorul înfrumusețat de Dragostea divină mântuitoare. Prin graiul dulce al Femeii, vinul inimii ei te maturizează, te însuflețește, te întinerește și te amețește, azvârlindu-te într-un vârtej al splendorii. Femeia înmugurită din veșnicia firii ei angelice înflorește în eternitatea bărbatului. În icoana Femeii tainele se
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1488357342.html [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
Iisus Hristos și a Treimii care cuprinde întreg universul creat, începutul, mijlocul și sfârșitul creației. Statornicia Tradiției Bisericii se împletește constructiv cu dinamica acesteia într-o aspirație spre a cuprinde universalul și particularul într-o sinteză a coborârii iubitoare și mântuitoare a lui Dumnezeu la om și o urcare iubitoare și mântuitoare a omului la Dumnezeu prin Iisus Hristos în Duhul Sfânt. Desigur nu lipsește din ansamblul arhitectural nici dimensiunea eshatologică a creației reprezentată de cele opt turle ca simbol al
IMPRESII DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Impresii_despre_catedrala_mantuirii_neamului_romanesc_.html [Corola-blog/BlogPost/361764_a_363093]
-
mijlocul și sfârșitul creației. Statornicia Tradiției Bisericii se împletește constructiv cu dinamica acesteia într-o aspirație spre a cuprinde universalul și particularul într-o sinteză a coborârii iubitoare și mântuitoare a lui Dumnezeu la om și o urcare iubitoare și mântuitoare a omului la Dumnezeu prin Iisus Hristos în Duhul Sfânt. Desigur nu lipsește din ansamblul arhitectural nici dimensiunea eshatologică a creației reprezentată de cele opt turle ca simbol al zilei a opta. În interiorul Catedralei ca spațiu sacru, oamenii nu numai
IMPRESII DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Impresii_despre_catedrala_mantuirii_neamului_romanesc_.html [Corola-blog/BlogPost/361764_a_363093]
-
Mântuitorului adusă pe Golgota, pentru mântuirea și împăcarea neamului românesc. Prin Cruce înțelegem „arma păcii”, floarea mântuirii, lemnul Domnului, „ușa Tainelor” prin care se deschid și se revarsă în sufletele noastre izvoarele harului. Prin Cruce înțelegem suferința ispășitoare, sfințitoare și mântuitoare. Prin Cruce înelegem steagul de luptă, altarul de jertfă și semnul de biruință al creștinilor” (Pr. Ilarion V Felea, Spre Tabor..., vol. II, p. 238). Cunoașterea absolută pentru Omul creștin ortodox este susurul Tainei mistice ce țâșnește din Evanghelia iubirii
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1492336816.html [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
NAȘTERII DOMNULUI Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 359 din 25 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nașterea după trup a Domnului Hristos își relevă importanța dacă o raportăm la importanța capitală pe care o are Trupul Domnului în lucrarea mântuitoare înfăptuită de Hristos. Astfel, Hristos însuși spune: „Eu sunt pâinea cea vie, care s-a pogorât din cer. Cine mănâncă din pâinea aceasta viu va fi în veci. Iar pâinea pe care Eu o voi da pentru viața lumii este
SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI SAU PRAZNICUL ÎMPĂRĂTESC AL NAŞTERII DOMNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_craciunului_sau_praznicul_imparatesc_al_nasterii_domnului.html [Corola-blog/BlogPost/371102_a_372431]
-
pentru mântuire, ne cere implicit să slăvim Nașterea acestui Trup a cărui jertfă e dătătoare de viață veșnică. Dacă acest Trup este slăvit și dătător de mântuire, așa cum și este, atunci și Nașterea Sa este slăvită și este începutul lucrării mântuitoare a lui Hristos. Biserica Ortodoxă privește evenimentul sfânt al Nașterii Domnului ca fiind începutul lucrării mântuitoare înfăptuite de Hristos, ce va continua cu Jertfa și cu Învierea Sa, iar apoi cu trimiterea Mângâietorului, cu Pogorârea Duhului Sfânt. De aceea, cinstește
SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI SAU PRAZNICUL ÎMPĂRĂTESC AL NAŞTERII DOMNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_craciunului_sau_praznicul_imparatesc_al_nasterii_domnului.html [Corola-blog/BlogPost/371102_a_372431]
-
viață veșnică. Dacă acest Trup este slăvit și dătător de mântuire, așa cum și este, atunci și Nașterea Sa este slăvită și este începutul lucrării mântuitoare a lui Hristos. Biserica Ortodoxă privește evenimentul sfânt al Nașterii Domnului ca fiind începutul lucrării mântuitoare înfăptuite de Hristos, ce va continua cu Jertfa și cu Învierea Sa, iar apoi cu trimiterea Mângâietorului, cu Pogorârea Duhului Sfânt. De aceea, cinstește aceste trei evenimente capitale prin trei „praznice împărătești” (sau „sărbători domnești”), care sunt cele mai mari
SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI SAU PRAZNICUL ÎMPĂRĂTESC AL NAŞTERII DOMNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_craciunului_sau_praznicul_imparatesc_al_nasterii_domnului.html [Corola-blog/BlogPost/371102_a_372431]