6,049 matches
-
poezia "Săptămâna Patimilor" afirmă : "Dă-ne iubirea Ta ! Dă-ne putere/ Din clipa Încleștării-nsângerate/ Să ne primim cuiele și fierea/ Ca Tine-n marea Ta singurătate". Tot el, În poezia "Iisus În celulă" are Într-o noapte viziunea intrării Mântuitorului În celula unde fusese Întemnițat sub aberante motive acuzatorii. "Azi noapte Iisus mi-a intrat În celulă./ O, ce trist și ce-nalt părea Christ/ Luna venea după El În celulă/ Și-l făcea mai Înalt și mai trist/... S-
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
Primăvara lung răsună prin văzduhuri, cadențat,/ Iar ecoul blând răspunde "Adevărat a Înviat !.../ și când templele sfințite deschid vechile lor porți/ E-ntr-un gând Întreg pământul : A-nviat Chistos din morți..." D. Zamfirescu, În poezia "Ghetsimani" imaginează ultima rugăciune a Mântuitorului În grădina Gethsemani, adresată cerescului Tată. "Părinte, tu ce toate cele/ Le duci pe dreapta lor cărare,/ Ce cârmuiești prin haos stele,/ Talazuri pe pustiu de mare ... Părinte, Tu ce-ai pus În mine/ Senin din sfânta Ta ființă,/ Mărește
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
M. Popescu. I. I. Onu, E. Zegreanu, Pan M. Vizirescu, Ovidiu Papadima, Ion Siugariu, Mircea Streinu și multi alții. Ca și poeții clasici, ei și-au muiat pana În azurul Harului pentru a transpune-n versuri incredibila minune a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Hristos a Înviat ! ÎN LOC DE AUTOBIOGRAFIE Știu că pe drumul vieții am Învățat multe lecții. Sper doar să le țin minte. Mi-a fost greu să accept că, uneori, umilința te face mai uman. Mândria mi-a ucis cândva
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
El zice: «Mistica apuseană este, sub influența lui Plotin, monoteistă în sensul îngust la cuvântului. Ea vede Treimea, dar numai ca unitatea persoanelor în dumnezeire. Chiar mistica noastră modernă in legătură cu Hristos vorbește, precum se știe, aproape numai despre Mântuitorul divin, ceea ce înseamnă că ea vede în Hristos numai pe Dumnezeu și dumnezeirea Sa. Biserica veche și, cu ea, Simeon (Noul Teolog), vedea în Hristos, dimpotrivă, ceva mai mult: ea vedea în El pe Fiul ... Noi ne închidem față de un
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
aer” și schimbau impresii legate de pasiunea lor comună pentru poezie și despre viața din linia întâi a frontului răsăritean unde fuseseră trimiși amândoi pentru așa zisă “reabilitare”. În temnița de la Aiud l-au regăsit amândoi pe Dumnezeu și pe Mântuitorul nostru Iisus Christos care le-a adus o rază de lumină în întunericul din celular. La Aiud i-a ascultat Zahu Până celebrele poeme compuse în detenție, poeme transmise prin alfabetul Morse de la celula la celula și a memorizat o
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
cu îngrijire de mântuirea sa”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Postul Mare, Cuvânt la Duminica întâi a Sfântului și Marelui Post..., în col.cit., pp. 45-46. footnote>. Dacă diavolul a încercat să se războiască chiar și cu Mântuitorul Hristos, firește, fără să reușească să-și atingă scopul propus, cu atât mai mult noi, simpli muritori de rând, fie și foarte buni nevoitori, suntem o Țintă permanentă pentru vrăjmaș. Dracii, care caută pururea sufletul nostru, îl caută prin cugetări
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Mărturisitorul ne învață că, chipul ispitelor e îndoit: unul e prin plăcere, altul prin durere. Primul e ales de bunăvoie, al doilea fără voie. Cel dintâi e născătorul păcatului și trebuie să ne ferim de el, cum ne învață și Mântuitorul când zice: „și nu ne duce pe noi în ispită”. Aceasta mai are înțelesul acesta: și „fă ca să nu fim ispitiți peste puterile noastre”. Iar celălalt e pedepsitorul păcatului, chinuind prin dureri și necazuri dispoziția iubitoare de păcat. Amândouă aceste
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
prin cele cinci simțuri, care sunt ferestrele sufletului. Mai ales prin vedere, prin auzire și prin limbă. Despre ispitele ce intră în inimă prin simțuri auzim pe proorocul Isaia, zicând: „Doamne, a intrat moartea prin ferestrele noastre”. Despre ochi zice Mântuitorul: „Cela ce caută spre femeie spre a o pofti pe ea, iată, a preacurvit cu dânsa întru inima sa” (Matei 5, 28). Iar despre limbă auzim pe apostolul Iacob, zicând : „De nu greșește cineva în cuvânt, acesta este bărbat desăvârșit
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
alte cuvinte, trebuie să fim și noi preocupați și însetați de Dumnezeu, să ne umplem de prezența Lui în noi, ca să nu mai găsească diavolul loc de sălășluire în sufletele noastre, să conștientizăm cât ne-a iubit și ne iubește Mântuitorul și câtă atenție ne acordă El, fără a merita aceasta. Să răspundem la iubirea Lui cu iubirea noastră și astfel vor fi goliți de putere și puși pe fugă împotrivitorii noștri. Asist.univ.drd. Liviu Petcu
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
simplă, deci indivizibilă și energeia divină este Dumnezeu, revelat în mod liber<footnote John Meyendorff, Sfântul Grigorie Palamas și mistica ortodoxă, Traducere din franceză de Angela Pagu, Editura Humanitas, București, 2007, p. 50. footnote>. Poate și de aceea a spus Mântuitorul că Dumnezeu trebuie iubit din toată inima, din tot sufletul și din toată puterea noastră și din tot cugetul nostru (Lc. 10, 27) pentru ca să nu rămână nici o părticică din inima noastră care să nu-L iubească pe Dumnezeu, căci acolo
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
la care pare a se gândi Sfântul Grigorie în acest pasaj. Omul nu-și transcende natura prin efortul ascetic personal. Cât privește mântuirea, ea ne vine nu doar din simpla ascultare a învățăturii lui Hristos, ci și din realizările noastre. Mântuitorul Hristos a stabilit o largă comuniune cu omul, întrupându-Se, „pentru ca, prin carnea pe care Și-a asumat-o și, în același timp, pe care a îndumnezeit-o (διὰ τῆς ἀναληφθείσης παρ ̓ αὐτοῦ καὶ συναποθεωθείσης σαρκóς), tot ceea ce se
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
depășit antinomia, dar ea nu e deloc mai greu de înțeles și de altă calitate decât antinomiile sub forma cărora sinoadele ecumenice rezolvaseră problema ființei și ipostasurilor în Treime, a firilor, a voințelor și a lucrărilor în unica persoană a Mântuitorului Hristos. În Dumnezeu antinomia nu e antinomie, pentru că El este coincidentia oppositorum, în El cele contradictorii neluptânduse întreolaltă<footnote † Antonie Plămădeală, op. cit., pp. 251, 252, 254. footnote>. Pentru a răspunde acuzației de mesalianism, lansată de călugărul și filozoful calabrez Varlaam
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
rămânând astfel veșnica taină. Nici îngerii nu văd ființa lui Dumnezeu. Unul singur a văzut ființa lui Dumnezeu așa cum este, dar acesta nui un om: e Dumnezeu-Fiul, cel ce locuiește în sânurile Tatălui și care S-a făcut om; e Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Prin El cunoaștem tot ce știm noi mai adânc despre ființa cea ascunsă a lui Dumnezeu<footnote Arhim. Benedict Ghiuș, Dumnezeu, ce este, în rev. Mitropolia Olteniei, Anul VIII (1956), Nr. 10-12, p. 654. footnote>. Ființa dumnezeiască
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
nu avem, ne amăgim pe noi Înșine Și adevărul nu este Întru noi. Dacă mărturisim păcatele noastre, El este credincios Și drept ca să ne ierte nouă păcatele Și să ne curățească pe noi de toată nedreptatea” (I In. 1, 8-9). Mântuitorul Hristos, venind la râul Iordan, Își Începe misiunea Sa printr-o exortație fermă la pocăință, atunci când rostește prima Sa predică: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția cerurilor” (Mt. 5, 17). Același Îndemn Îl rostise și Înaintemergătorul Său - Sfântul Ioan
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
la pocăință, atunci când rostește prima Sa predică: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția cerurilor” (Mt. 5, 17). Același Îndemn Îl rostise și Înaintemergătorul Său - Sfântul Ioan Botezătorul (Mt. 3, 2). Această Sfântă Taină a Pocăinței a fost instituită de Mântuitorul Hristos după Învierea Sa din morți, textul pe care se Întemeiază acest adevăr fiind consemnat În Evanghelia după Ioan: „Și zicând acestea, a suflat asupra lor Și le-a zis: Luați Duh Sfânt, cărora veți ierta păcatele, le vor fi
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
catehetic al Sf. Grigorie de Nyssa»”, În Ortodoxia, Anul XIII (1961), Nr. 2, p. 225. footnote>, care a pătruns În trupul omenesc: „... Și trupul ÎȘi are un mod al lui de a ajunge la părtășie Și la unire deplină cu Mântuitorul său. Căci după cum cei care vor să dea impresia că s-au otrăvit iau În ascuns un antidot pentru a nimici lucrarea primejduitoare a otrăvii - dar Și antidotul trebuie să treacă prin Întreg corpul ca Și otrava, pentru că numai trecând
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
vol. 30, p. 338. footnote>. Întrucât omul este ființă psihosomatică, constând din două părți, din suflet Și trup contopite laolaltă, el are trebuință atât de hrană spirituală prin credință, cât și de cea materială plină de Duhul Sfânt, de aceea Mântuitorul a instituit Sfânta Euharistie pentru a ne da posibilitatea de a participa la trupul Său Înălțat la demnitatea divină, căci cei ce vor să se mântuiască trebuie să se pună În legătură cu Îndrumătorul vieții atât prin suflet, cât Și prin trup
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
și pe noi în starea de a fi ceea ce este El”<footnote Contra ereziilor, V, P. G. VII, col. 1120; În acest sens, și Sfântul Atanasie cel Mare menționează că chipul lui Dumnezeu din om a fost restaurat prin întruparea Mântuitorului. Cuvântul sau Logosul S-a făcut om, pentru ca noi să fim îndumnezeiți (Sf. Atanasie cel Mare, Despre Întruparea Cuvântului, LIV, P. G. XXV, col. 192B), să devenim asemenea cu Dumnezeu nu prin natură, ci prin har. footnote>. Întruparea Fiului lui
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
DI BERARDINO REZUMAT. Diversitatea și unitatea creștinilor În primele trei veacuri. Diferențele de perspectivă În exprimarea credinței una au fost experimentate Încă din primii ani ai creștinismului, odată cu conștientizarea de către ucenici a misiunii lor de a da mărturie după porunca Mântuitorului. Ca Întotdeauna, unii din discipoli erau mai atașați de tradițiile părinților, alții erau mai deschiși la nou, dar comunitatea creștină care se percepea tot mai mult ca ecclesia căuta, În deplin respect față de diversitate, unitatea Întru crez; absolutizarea propriei perspective
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
ai secolului al IV-lea”, în: Orizonturi teologice, Anul I (2000), Nr. 2, p. 158. footnote>. Ele sunt o continuare a Întrupării Fiului lui Dumnezeu, în măsura îngăduită de firea omenească. Prin Sfintele Taine, omul continuă efectele Răscumpărării noastre de către Mântuitorul Hristos. Sfântul Grigorie de Nyssa tratează despre însușirea obiectivă a harului mântuitor prin Botez și Euharistie, analizând ființa, necesitatea și efectele lor, arătând că pentru renaștere, credința oamenilor este o condiție sine qua non, și că roadele trebuie să se
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
a săvârșit pe pământ, am demonstrat totodată și prezența Lui la fiecare invocare ce I se face. Căci după cum fiecare lucru își are specificul său, care îi caracterizează firea, tot așa și specificul deosebit al naturii divine e adevărul. Or, Mântuitorul Hristos a făgăduit că va fi prezent de fiecare dată când doi sau trei îl vor chema, că se va afla în mijlocul celor ce vor crede în El (Mt. 7, 7; In. 14, 13, 15, 7), că în ei va
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Dr. Teodor Bodogae, PSB, vol. 12, Editura IBMBOR, București, 1988, p. 49). footnote>. „Cunoaștem - spune Sfântul Grigorie - patru elemente din care a fost constituită lumea. Acestea sunt cunoscute de toată lumea fără să le mai dăm numele ... Într-adevăr, Dumnezeu este Mântuitorul nostru Care împlinind iconomia mântuirii noastre, a intrat într-unul din cele patru elemente, anume în pământ, pentru ca de aici să facă să se ridice viața. Primind Botezul în vederea urmăririi Domnului nostru, Dascălul și Călăuza, noi nu ne îngropăm în
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Schütz și revizuite de H. Distler. Se ajunge la concluzia că genul are o continuitate consecventă în istoria muzicii, îmbrăcând înfățișări stilistice diferite și dezvoltându-se într-o monumentală dramaturgie muzicală, destinată să pună într-o valoare artistică impresionantă Patimile Mântuitorului, ca prilej de profundă meditație asupra principalelor probleme cu care se confruntă umanitatea. Prin urmare, Pasiunea are trecut și prezent, reprezentând alături de Coralul protestant, Cantată și Oratoriu, pilonii muzicii sacre. Manifestarile muzicii biblice în epoca modernă 1. În Europa În timp ce
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
pentru oamenii simpli încă și necumpătați în dorințele lor, așa cum o hrană care poate fi vătămătoare celor plăpânzi cu stomac slab și cărora le trebuie lapte<footnote Sf. Grigorie Teologul, Cuvântarea a XXXVIII: La Arătarea lui Dumnezeu sau la Nașterea Mântuitorului, traducere și note de Pr.Dr. Gh. Tilea, în rev. Glasul Bisericii, anul XXI (1962), nr. 1-2, p. 19. footnote>. Deci, pomul cunoștinței a fost o încercare, o ispitire și un exercițiu al ascultării și neascultării vieții, iar pomul vieții era
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
col. 1197 BC); Cuvântul lui Dumnezeu S-a făcut om, ca și tu să afli de la om, că omul poate ajunge Dumnezeu. (Clement Alexandrinul, Cuvânt de îndemn către eleni, cartea I, 8, 4, col. PSB., vol. 4, p. 75); Întruparea Mântuitorului s-a făcut cu scopul mântuirii lumii, eliberării neamului omenesc și purtării noastre de grijă. (Asterie al Amasiei, Cuvânt de laudă la Sfântul Ștefan cel dintâi mucenic, P.G., XL, col. 340B); Cuvântul (...) S-a pogorât, S-a întrupat, S-a
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]