850 matches
-
de domnul Ion Filipciuc vă rețin atenția cu următoarele: „Răboj” - poezii, Editura Litera, București, 1976; „Mândră floare-i norocu” - doine și cântece, Editura Minerva, 1980: „Compunere cu portocale” - povestiri, Editura Ion Creangă, București, 1983; „Vămile cireșului” - povestiri, Editura Albatros, 1983; „Mânzul cu stea în frunte” - roman, Editura Ion Creangă, București, 1984; „Și pieterele curg” - legende și locuri, Editura Sport-Turism, București 1985; „Drumul Împărătesc al poetului”, Editura Macarie, Timișoara, 1999; „Miorița și alte semne poetice” - Biblioteca Miorița, Câmpulung Moldovenesc, 2002; „Simptomuri politice
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
vântul, cu inima bătând, Să îți descopăr casa, să te mai văd curând, Iar tu ca o felină cu mersu-ți grațios, Mergeai ușor ’nainte-mi, iar eu priveam sfios. La jumătatea străzii, tu te-ai întors subit, Iar eu timid ca mânzul, pe loc am înlemnit - Tu mi-ai zâmbit șăgalnic, cu vocea cristalină M-ai întrebat alene: cunoașteți vreo vecină? Nu v-am văzut în zonă, dar sunteți cunoscut - Și-așa din vorbă-n vorbă, idila a-nceput. Și-acum când
IUBITO... de NELU PREDA în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384321_a_385650]
-
au fost ținta bestialității unor consăteni, despre care membrii familiei spun că în ziua precedentă le-au adresat amenințări cum că vor avea de suferit. Și aproape așa a fost, de suferit au avut cei trei cai, dintre care un mânz, pentru că limbile lor au fost tăiate cu monstruozitate de oameni pe care autoritățile nu se străduiesc să îi găsească și să îi pedepsească. Medicul veterinar local nu mai acorda nicio șansă la viață mânzului, Jake, iar iepei Schila și calului
După mutilarea celor trei cai din Prahova, făptașii nu au fost prinși () [Corola-journal/Journalistic/81210_a_82535]
-
cei trei cai, dintre care un mânz, pentru că limbile lor au fost tăiate cu monstruozitate de oameni pe care autoritățile nu se străduiesc să îi găsească și să îi pedepsească. Medicul veterinar local nu mai acorda nicio șansă la viață mânzului, Jake, iar iepei Schila și calului Cezar nu le putea acorda ajutorul necesar. Stâpânii, înspăimântați, refuzau ideea de a își duce cei trei companioni la abator. Echipa fundației de protecție a animalelor, Vier Pfoten, a fost alertată de această oribilă
După mutilarea celor trei cai din Prahova, făptașii nu au fost prinși () [Corola-journal/Journalistic/81210_a_82535]
-
protecție a animalelor, Vier Pfoten, a fost alertată de această oribilă întâmplare și s-a deplasat de urgență în Drajna de Jos. Medicii veterinari de la Vier Pfoten au constatat că animalele erau într-o stare deosebit de gravă; jumătate din limba mânzului, Jake, fusese tăiata, iar mamei lui, Schila, cât și calului le-au fost secționate limbile profund, în mai multe locuri. Medicii Vier Pfoten au oferit îngrijiri de urgență celor doi cai maturi, astfel Schila și Cezar au rămas în îgrijirea
După mutilarea celor trei cai din Prahova, făptașii nu au fost prinși () [Corola-journal/Journalistic/81210_a_82535]
-
fost secționate limbile profund, în mai multe locuri. Medicii Vier Pfoten au oferit îngrijiri de urgență celor doi cai maturi, astfel Schila și Cezar au rămas în îgrijirea proprietarilor, iar fundația le oferă în continuare tratamentul postoperator necesar până la însănătoșire. Mânzul a fost preluat și dus la un club de echiație din Corbeanca. Acolo Jake a fost operat în cursul zilei de 22 august, iar acum se află în stare bună, medicii fiind optimiști cu privire la șansele sale de însănătoșire. După perioada
După mutilarea celor trei cai din Prahova, făptașii nu au fost prinși () [Corola-journal/Journalistic/81210_a_82535]
-
preluat și dus la un club de echiație din Corbeanca. Acolo Jake a fost operat în cursul zilei de 22 august, iar acum se află în stare bună, medicii fiind optimiști cu privire la șansele sale de însănătoșire. După perioada de recuperare, mânzul va fi oferit spre adopție. Vinovații, pentru că stăpânii sunt de părere că era imposibil ca un singur om să facă așa ceva unor cai tineri, îngrijiți și puternici, sunt de nedescoperit și de negăsit. Chiar dacă au trecut trei săptămâni, oamenii sunt
După mutilarea celor trei cai din Prahova, făptașii nu au fost prinși () [Corola-journal/Journalistic/81210_a_82535]
-
prezentat în ipostaza de rătăcitor pe câmpul bombardat ,,în căutarea unei țări în afară de lume", fiind ultimul care se mai îndârjește să creadă într-o iluzie cu nume de femeie - singura avere pe care o are, pe lângă măgarii bătrâni și un mânz alb: N-avea rude, nimic. N-avea decât amintirea unui nume de femeie: Neriman. Poate iubita lui, poate o soră care nu mai este. Cu numele de Neriman chema lucrurile care-i plăceau, dar cum astea nu prea erau și
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
și să se poarte cu cea mai mare chibzuință. Țarcul rămânea totdeauna deschis și când se ducea, și când se-ntorcea și era de-ajuns ca nora să i se uite în ochi, cu ochii ei învăpăiați și sălbateci, de mânz care nu suferă zăbala, ca ea, bătrâna, cu toate drepturile de stăpână, să plece fruntea și să-i îngăduie orice fără să crâcnească. Piciorul alb, gol, rotunjit în pulpă voinică de femeie frumoasă, se întinse prin somn. Cerboaica șopti ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
se mai încheie niciodată, și toate potrivelile astea sunt alcătuite să-i înstrăineze pe fii și să le despartă pe bietele mame de lumina și sprijinul bătrâneților lor. Când le vin băieților mințile la cap, e prea târziu. Sunt ca mânjii închiși în țarcuri străine. Mama nu mai poate ajunge să le dea drumul, să-i strângă în brațele ei tămăduitoare, să-i aline de toate rănile. Dacă te ascultam pe mata, mamă, dacă nu veneam, dar voiam să-mi fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
în cer "acasă" ca "într-o odaie", "într-un bordei". Într-un "crâmpei" el vrea să încapă cerul și nesfârșitul. Într-unul din psalmi, desfășurarea spațiilor străbătute de "brâie de lumină" sfârșește printr-o "grădină prejmuită... în care paște un mânz". De pe Muntele Măslinilor, suit cu piscul "în tărie și azur" și aflat "în hotarul marilor mistere", poetul își îndreaptă privirile în jos către nădejdea noastră cu spițele de aur cufundate în noroi. În larga înserare, sufletul se face mic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
teamă amestecată în proporții egale cu lipsa de inițiativă, instinctul de conservare (nu trebuie eliminat niciodată din retortă). Însă viața, care ne ține legați cu fire invizibile chiar și atunci când credem că putem alerga nestingheriți de colo, colo, ca niște mânji lipsiți de griji, alege diverse modalități prin care intră în dialog cu noi, unele fiind de o perversitate extremă. Și atunci apăsăm exact butonul pe care ne propusesem, cu doar câteva secunde în urmă, să nu îl apăsăm. Asta e
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
cuprins de Ťfebra realist-socialistăťț ne-o oferă colaboratorii revistei Viața românească pe 1954, sugerându-vă să nu ocoliți titlurile poeziilor, căci unde și când vă veți mai întâlni cu titluri (și teme lirice) ca acestea: Moșierița valahă către cățelușa ei, Mânjii colectivei, Cuvânt despre sergentul Belate Alexandru, Industrializarea în târgul meu, Scrisoarea stegarului Frățita, Despre oameni și despre recolte, Am plecat la sat, Președintele colectivei?" Ce noutăți mai află cititorul? Metoda cenzurii comuniste de a emite comenzi sociale care priveau tema
Sărbătoarea „gloriosului deceniu“ by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7205_a_8530]
-
drumului spre pierzanie, Ioan Alexandru ajunge a invoca dezastrul printr-o textură dureroasă, printr-un amestec de germinație și moarte: "Să vină ploaia / peste pustiul cuibului în care oul / din mîna universului căzu / sub aripile clocitoare,/ peste întîia urmă de mînz în timpanul cîmpiei, / acum cînd degetele îndoielilor / se umflă nemilos deasupra noastră; / prin crăpăturile lor abia de mai sorbim / lungi fulgere ce-adună norii ca turmele de porci / sub plesnetele bicelor" (Rugă ). Dînd iluzia a fi un inepuizabil rezervor de
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
văzut în mine arcașul ce-l doreau cu-argint în vine. iar de-mi veți dărui un gând, nu-l rostuiți cu mult dichis, lăsați-l liber, nestrunit, cum crește iarba de la sine, cum curge apa de izvor, cum zburdă mânzul pe ponor. în gândul astfel nerostit, să-ncapă soarta-mi ca o cheie, în lacătul ce l-am găsit de-a lungul unei vieți trăite în risipă, cu zborul jos și opintit de pasăre c-o singură aripă. vântul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
fost hărăzită limbuția aceasta, desfrânarea ce-o simt? pesemne că, între lumi, mi-a fost dată o stea vorbitoare. caii din copilărie caii din copilărie prea ades în vis se arată, curg ca apa pe retina de stropi argintii spălată. mânjii zvelți și lucitori, de abanos umed în soare, cresc sub limba mamei lor, tremurând strâmb pe picioare. urma lor o iau tiptil, înecată-n zerul vremii, suflec sufletul, subtil mi-l rostogolesc de-a lungul iernii, subțirică, temătoare, aurită, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
cruce! L-am recunoscut mai mult după statură, că altfel nu era chip... In sfârșit, m-o văzut. S-o oprit, s-o șters la ochi și, cu un glas ca din altă lume, m-o întrebat: „Ce faci, măi mânzule?” „Stau cu oile” i-am răspuns eu. „Bine”, o mai spus și, cu un geamăt de durere, s-o așezat pe marginea șanțului. N-o stat însă nici preț de o minută și s-o ridicat cu același oftat adânc
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
fost mirarea când l-am văzut pe nenea Jănel stând pe prispa casei, cu privirea pirdută în zare. Când m-o văzut, sau mai degrabă când m-o simțit, s-o luminat la față și m-o întrebat: „Ce faci, mânzule?” Si atât. In clipa următoare eu nu mai existam pentru el. S-o scufundat din nou în gândurile lui. Cam după vreo săptămână, nenea Jănel o început a da ocol covăliei. Așa pe departe. Parcă se temea să se apropie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
până n-o spus ca ea. Multe ai spus matale, moș Pâcule, dar despre moș Toader n-ai spus nimic. El ce zicea? Că doar era feciorul lui, nu un străin - a îndrăznit să vorbească Mitruță. Ai grăit și tu, mânzule? l-a întrebat Pâcu, râzând. Mitruță n-a mai îndrăznit să spună nimic. Doar s-a înroșit până în vârful urechilor... Prefăcându-se că nu bagă de seamă roșeața din obrazul lui Mitruță, Pâcu a pornit să povestească mai departe. Ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
nu-i nici de căruță, nici de teleguță. Mitruță Ogaș, ivit la colțul uliței, l-a văzut pe Pâcu de departe și s-a grăbit să-l întâmpine. Bună ziua, moș Pâcule! Unde ai pornit-o așa de dimineață? Să trăiești, mânzule! Apoi tu nu știi că sculatul de tânăr și însuratul de dimineață îs două lucruri bune? Eu știam că însuratul de tânăr și sculatul de dimineață îs două lucruri folositoare, moș Pâcule. Dar nu mi-ai spus încotro te poartă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ce-i de făcut, Costache? Tu ai dreptate, nu zic ba, dar ce putem face ca să aflăm adevărul, asta nu ți-oi putea spune. Petrache! De când nu ai mai înhămat calul cela al tău la căruță? Cred că de când era mânz - nafura lupului - cum se spune. Apoi să tot fie vreo săptămână. Dacă umărul ți s-o lecuit, calul îi bun de ham, căruța îi întreagă, ce mai aștepți băiete? Mâine în zori, pui calul la șarabană și îi dai bice
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
mângâie cu o astfel de privire și îi spune: "Mulțam' Șofroane, primesc cu dragă inimă darul tău, dar atunci am și eu un dar pentru tine, numai că pentru asta trebuie să vii la mine acasă". Când țiganul a văzut mânzul pe care Ilie voia să i-l dăruiască, a crezut că i se despică țeasta de bucurie. Negreșit în acest om locuiește Dumnezeu, își spunea țiganul în sinea lui, iar eu trebuie să mă învrednicesc de milostenia lui. Grea povară
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
curte. "Să vii la coasă Șofroane și îi avea cu ce să îți ții căluțu'. Dacă te duci miercurea în târg cu câte un căruț de măturoaie, te vei întoarce cu de-ale gurii la copilași". Țiganul se uita la mânz, se uita la Ilie, încă mai credea că visează. Nu a putut zice decât: "Bogdaproste, omul lui Dumnezeu" și a plecat din ograda binefăcătorului său știind că acesta i-a ales o Cale grea, dar că la capătul acesteia țiganul
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ales o Cale grea, dar că la capătul acesteia țiganul nu mai era atât de țigan. Va fi fiind și el om în rând cu lumea. Coborând dealul, se gândea în sinea lui: oare Ilie a dat mândrețea asta de mânz cui trebuia? Mă uit la tata și mă întreb dacă cei care militează pentru drepturile omului pot recrea povestea bunicului. Era un om fără școală și nu avea habar de drepturile minorităților. 16 noiembrie 2009, Sydney,ora 14.00 Văd
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cu brațele. În sufletul ei doldora de lacrimi, repetă pentru a nu știu câta oară: Acesta să fie copilul meu!? Oare acesta să fie copilul nostru!? Nu departe de marginea orașului, pe malul unui pârâiaș ce alerga zglobiu ca un mânz slobozit, în lunca plină de sălcii plângătoare, era instalată tabăra bulibașei Iorgu Stănescu. Noaptea cuprinsese întinderile. În depărtări, se auzeau, ca ultime arpegii pe cale să se stingă, trâmbițele unor cocoși întârziați. Întreaga șatră dormea somn de piatră. Vântul se cumințise
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]