58 matches
-
fi fost rezultatul investigațiilor, nimeni să nu fie pus în libertate deocamdată. Lasă-i acolo, nu se știe niciodată până unde poate ajunge viclenia omenească, spuse el. Și avea dreptate, afurisitul. După multe zeci de metri de hârtie cu diagrame, mâzgălită, pe care fuseseră înregistrate tremurăturile sufletelor indivizilor observați, după întrebări și răspunsuri repetate de sute de ori, mereu aceleași, mereu la fel, un agent de la serviciul secret, băiat încă tânăr, puțin experimentat în ale ispitelor, căzu, cu inocența unui miel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
și le reciteam de atâtea ori, pasaj cu pasaj, până reușeam să intru bine în pielea personajului. Pe o porțiune destul de întinsă a drumului, profitând de tăcerea ce se așternuse în mașină, scotocesc în buzunarele pantalonilor și caut pe ciornele mâzgălite, una dintre cele mai convingătoare scene în ceea ce privește conturarea caracterului lui Mihai de Giulești. Auzeam parcă vocea naratorului: < tăcerea împunsă de sunetele prelungi de corn, îndepărtate, vestind începerea goanei, îi era prielnică gândurilor sale ascunse. > Îmi răsuna ecoul lui ascuns ca
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
deoparte, așa încât să le pot cerceta mai târziu - Dumnezeu știe în ce scop - și mi-am întors atenția spre caiete. Primul dintre ele era aproape de neînțeles; pagini după pagini de formule și tabele, paragrafe încercuite cu creionul roșu, pagini întregi mâzgălite. L-am frunzărit repede înainte să trec la al doilea. Acesta era într-o stare mai bună și avea un titlu pe copertă - Fragmentul becului. L-am deschis și primul cuvânt m-a făcut să încremenesc de uimire. Am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Pașii avântatului profesor Îl purtară printre rândurile de bănci până În spatele elevilor Mușu și Zare Popescu. Aici el se oprise și-și amintise că ar vrea să-l supravegheze mai atent pe Popescu. Privi peste umărul acestuia și zări caietul mâzgălit, cifrele subliniate sau Încercuite. Deci se jucau, pezevenghii! — Băiețaș, spuse el din spatele celor doi și făcându-i pe amândoi să tresară, tu, tu, se adresă el și din priviri către Zare, ia spune ce reprezintă desenul acela din stânga sus, de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
îi spune vocea vitregă) mă văd urcînd scara cu balustradă murdară de tuș, strecurîndu-mă printre baloturile de hîrtie și printre muncitorii palizi, ca drogați. Ușa cu arc, dintre "cămara" corectorilor și zețărie, pocnește, făcîndu-mă să tresar. Mă așez la masa mîzgălită. Nea Pătruț o acoperă cu o coală proaspătă-proaspătă, o mîndrețe de coală, pe care o transform, după ce dau "bunul de culoare", într-un tablou nonfigurativ: înmoi o sfoară groasă în cerneluri negre-albastre, mixez cu galben strălucitor. Sfoara o petrec prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
o îndârjire tot mai evidentă, să-și urmeze bărbatul. Nefericirea cuplului e constant alimentată și de tensiunile colaterale din interiorul celor două familii reunite - treptat, relațiile Màriei cu rudele, atât cu cele de sânge, cât și cu cele prin alianță ("mîzgăliții") devin amare, măcinate de intrigi, nemulțumiri și reproșuri. Martei Petreu îi reușește deplin conturarea, în linii grave, a figurii Màriei, perfect reliefată, în toată neliniștea și voluptatea ei destructivă. Deși Tabita mărturisește că "el, Tatăl meu cumplit, a fost personajul
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
motivare Dacă stimularea este prea puternică, afirmă Desmond Morris, îți poți reduce răspunsul comportamental prin scăderea reacțiilor față de stimulii primiți. Principiul detașării în cazul unei suprastimulări excesive presupune recursul la stereotipuri (ticuri) care liniștesc pentru că sunt familiare: închis ochii, somnolență, mâzgălitul unei hârtii, visarea cu ochii deschiși etc. Maimuța goală trăitoare în supertrib este expusă superstimulării în mod constant și cum nu poate fugi din cauza angajamentelor, apelează la ajutoare artificiale: alcool, droguri etc. Dar școala se află la polul opus, substimulează
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
i e învinsă. / Totuși, foarte cuvioasă / Va răspunde dumneaei. / Și răspunsul a venit / Prompt, cum nu l‐ ar fi gândit: / ‐ Dragă, ai dreptate mare,/ Prost arăt la‐nfățișare / Foile‐mi abia se țin / Și pătate sunt din plin,/ Iar coperta mâzgălită / Peste t ot și jerpelită ! ... / Dar te‐ai fost, tu, întrebat / Mâini prin câte am umblat?/ Ochi câți s‐ au plecat pe mine / ʹN clipe grele ori senine? / Unii poate‐ au plâns pe pagini / Ca și toamna prin paragini ,/ Precum
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]