2,194 matches
-
Nicolae. Hramul mănăstirii se celebrează în fiecare an de sărbătoarea Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, în data de 29 august. În prezent, aici se gospodăresc 40 de maici, care în această perioadă se pregătesc pentru Sărbătoarea Învierii. În fiecare an, măicuțele de la Șag vopsesc ouăle de Paști din gospodăria proprie, după o metodă originală, direct în palmele lor care sunt colorate în roșu. Ritualul se petrece în Vinerea Mare, când focul din bucătărie se aprinde doar pentru fiertul ouălor, fiind zi de
Agenda2004-15-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282299_a_283628]
-
pentru fiertul ouălor, fiind zi de post negru pentru toți credincioșii. După ce le-au vopsit, maicile așază ouăle în iarbă, în formă de cruce, pentru a le sfinți. Cu ouăle astfel vopsite și sfințite, dar și cu pască și cozonaci, măicuțele îi întâmpină pe credincioși la Liturghia de Paști, de duminică dimineață. Celelalte mănăstiri cuprinse de Arhiepiscopia Timișoara sunt “Izvorul lui Miron” din localitatea Românești, mănăstirea Săraca din comuna Șemlac, care este și cea mai veche dintre mănăstirile care mai funcționează
Agenda2004-15-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282299_a_283628]
-
respectă în aproape fiecare gospodărie. Inscripționarea unui ou cere multă răbdare, pricepere și mult bun gust din partea artizanului, care lucrează cu ceară de albine și culori vii, care în final vor alcătui o cromatică deosebită. La Mănăstirea Sucevița, de exemplu, măicuțele se îndeletnicesc și ele cu această activitate folosind ca instrument de lucru un băț de dimensiunile unui creion, la capătul căruia este fixat cu ață un fir de păr din coada unui cal și care va sluji drept peniță. Cu ajutorul
Agenda2004-11-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282191_a_283520]
-
1959, au aparținut mănăstirii Sf. Ilie de la Izvor. În urma a numeroase intervenții la Guvern, după 1990 a fost recuperată clădirea care, în prezent, adăpostește unsprezece maici. Fostele anexe de dinainte de 1959, care au servit, până în clipa restiturii, de chilii pentru măicuțe, sunt destinate acum adăpostirii credincioșilor care vin cu miile de Hramul Sf. Ilie. De altfel, pentru a-i ajuta pe oamenii cu teamă de Dumnezeu care vin de Sf. Ilie din întreaga țară, maicile de aici le pun la dispoziție
Agenda2004-21-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282438_a_283767]
-
de la altul, si astfel, se întregește, uneori, fără a fi recunoscută pe față, o comunitate umană bazată pe înrudirile, lucrate, de cuvinte, noțiuni, expresii... În nordul Moldovei, mai ales, am petrecut ceasuri întregi ascultînd pe gravele și cuviincioasele noastre de măicuțe, si tinere și mai în vîrstă, totdeauna minunîndu-mă de frumusețea și de corectitudinea absolută a graiului lor. Deși cele mai multe nu frecventaseră școli înalte. Citînd zi de zi și seara de seară, iar uneori și noaptea, în chiliile lor văruite, unde
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]
-
timp avea să-i fie închisă cafeneaua. verifică și spre surprinderea lor constată că ieșise câștigător. Apropo, care știți ce s-a mai întâmplat cu brunețica Destul de surprinși, îi spun băbuței: poate prea brunețică de durdulia fiica lui? Ai căștigat, Măicuță. Câtă deosebire între cele două întâlniri de la absolvență Vedeți Maică, că dacă vrea Dumnezeu, câștigi și fără să la care am participat eu: cea de 20 și de 50 de ani. joci? Poate unde eram încă tineri și nu ni
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
dacă ai ceva cu el. Vasile Șandru îi prezent în curs de publicare la aceeași editură și prin răspunde: Eu nu-l cunosc pe Roșca sub forma asta. grija acelorași instituții. Eu îl cunosc ca o fecioară. Ai văzut o măicuță din cele c) Victor Roșca este publicat în cartea de la mânăstire? Așa l-am cunoscut eu pe Roșca. „Personalități din Țara Făgărașului, 1800 - Prezent”, Avea o purtare foarte corectă. (Notă: Întâlnindu-l pe pag 250 / 251, editată în 2009 de
Victor Roşca. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Elena Roşca () [Corola-journal/Journalistic/87_a_85]
-
crinii uscați înfloresc din nou. Acestea sunt două semne ale prezenței Maicii Domnului. Biserica Fecioarei Maria Lagouvarda a fost construită pe locul unei foste mănăstiri, distrusă de turci. Potrivit unei legende, în 1705, mănăstirea a fost atacată de pirați, iar măicuțele îngrozite s-au rugat la Sf Fecioara Maria să le transforme în șerpi, ca să scape de cruzimea piraților. Rugăciunea lor a fost auzită și când au apărut șerpii, pirații au fugit. De atunci, maicile - șerpi se întorc în fiecare an
Minune inexplicabilă cu șerpi, în fiecare an, de Sfânta Maria by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/21747_a_23072]
-
ruptură din decembrie 1989. Credeți că acest lucru e cu putință? - Știți ce?, dacă ar fi mai mulți părinți Roman Braga pe lume, acest lucru s-ar întîmpla. A fost uimitoare noaptea aceea, pe care soțul meu, cu mine și măicuța am trăit-o sub nuc cu părintele Braga. O noapte de revelație, într-adevăr, ca o eurofonie. Adică acest preot, cu figură de icoană, cu părul alb, cu barba albă colilie și un zîmbet neșters pe față, de o inteligență
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
lui Dumnezeu. O cercetare mai insistentă a dicționarelor și mai ales lectura textelor religioase adaugă la formele masculine citate și cîteva derivate specifice, precum viețuitor, ostenitor, nevoitor; femininele lor amplifică seria de sinonime pentru călugăriță, din care nu poate lipsi măicuță, la origine un diminutiv hipocoristic, dar care a devenit sinonimul funcțional al cuvîntului-bază. La seria feminină, de altfel, aș vrea să mă opresc în continuare, cu cîteva observații. În DEX (1996), sensul care ne interesează este definit în mod absolut
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
care a devenit sinonimul funcțional al cuvîntului-bază. La seria feminină, de altfel, aș vrea să mă opresc în continuare, cu cîteva observații. În DEX (1996), sensul care ne interesează este definit în mod absolut identic în tratarea cuvintelor maică și măicuță: "călugăriță; termen cu care cineva se adresează unei călugărițe". În DLR, tomul VI, litera M (1965-1968), primele atestări pentru maică și măicuță sînt destul de tîrzii (pentru ambele, primul autor citat e Creangă); exemplificări mai vechi apar la monahie - termenul "tehnic
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
În DEX (1996), sensul care ne interesează este definit în mod absolut identic în tratarea cuvintelor maică și măicuță: "călugăriță; termen cu care cineva se adresează unei călugărițe". În DLR, tomul VI, litera M (1965-1968), primele atestări pentru maică și măicuță sînt destul de tîrzii (pentru ambele, primul autor citat e Creangă); exemplificări mai vechi apar la monahie - termenul "tehnic" folosit de exemplu în Manualul de pravilă bisericească (1851): "Monahul sau monahia nu este slobodă a-și lăsa monăstirea și la alta
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
seria feminină, termenul obiectiv, neutru, "din afară", presupunînd o anume distanță și putînd fi folosit în mod general, fără diferență de confesiune. Mai greu e însă de stabilit dacă există vreo diferență în uzul celorlalți doi termeni frecvenți, maică și măicuță. Ambele cuvinte implică un grad mai puternic de respect și afecțiune (justificat de evoluția semantică din termenul de rudenie, devenit termen de adresare și apoi de desemnare); sînt preferate pentru desemnările "din interior", deci pentru călugărițele ortodoxe. Maică apare adesea
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
de ani" (Evenimentul zilei = EZ 2424, 2000, 6) și mai ales gradul sau funcția în ierarhia monahală. Citatul următor conține pe maică în titulatura maica stareță, dar preferă forma de origine diminutivală pentru celelalte călugărițe: "doar maica stareță și cîteva măicuțe mai școlite se ocupă cu administrația" (ib.). La plural, cel puțin, echivalența între maici și măicuțe pare perfectă; în limba de azi mi se pare totuși că se observă o ușoară preferință pentru diminutivul care și-a pierdut valorile pur
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
monahală. Citatul următor conține pe maică în titulatura maica stareță, dar preferă forma de origine diminutivală pentru celelalte călugărițe: "doar maica stareță și cîteva măicuțe mai școlite se ocupă cu administrația" (ib.). La plural, cel puțin, echivalența între maici și măicuțe pare perfectă; în limba de azi mi se pare totuși că se observă o ușoară preferință pentru diminutivul care și-a pierdut valorile pur afective: "corul măicuțelor de la Mănăstirea Pasărea" (RL 2147, 1997, 10); "corul măicuțelor de la Patriarhie" (Academia Cațavencu
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
se ocupă cu administrația" (ib.). La plural, cel puțin, echivalența între maici și măicuțe pare perfectă; în limba de azi mi se pare totuși că se observă o ușoară preferință pentru diminutivul care și-a pierdut valorile pur afective: "corul măicuțelor de la Mănăstirea Pasărea" (RL 2147, 1997, 10); "corul măicuțelor de la Patriarhie" (Academia Cațavencu, 23, 2000, 1); Din gura pasajului apare un grup de măicuțe" (Dilema, 384, 2000, 2); "Măicuțele clarvăzătoare" (EZ 2440, 2000, 5). Sînt și destule contexte în care
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
echivalența între maici și măicuțe pare perfectă; în limba de azi mi se pare totuși că se observă o ușoară preferință pentru diminutivul care și-a pierdut valorile pur afective: "corul măicuțelor de la Mănăstirea Pasărea" (RL 2147, 1997, 10); "corul măicuțelor de la Patriarhie" (Academia Cațavencu, 23, 2000, 1); Din gura pasajului apare un grup de măicuțe" (Dilema, 384, 2000, 2); "Măicuțele clarvăzătoare" (EZ 2440, 2000, 5). Sînt și destule contexte în care întîlnim forma maică - "azilul de preotese și maici" (România
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
că se observă o ușoară preferință pentru diminutivul care și-a pierdut valorile pur afective: "corul măicuțelor de la Mănăstirea Pasărea" (RL 2147, 1997, 10); "corul măicuțelor de la Patriarhie" (Academia Cațavencu, 23, 2000, 1); Din gura pasajului apare un grup de măicuțe" (Dilema, 384, 2000, 2); "Măicuțele clarvăzătoare" (EZ 2440, 2000, 5). Sînt și destule contexte în care întîlnim forma maică - "azilul de preotese și maici" (România liberă = RL 1121, 1993, 2).Variația liberă se constată chiar în interiorul aceluiași text: într-un
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
preferință pentru diminutivul care și-a pierdut valorile pur afective: "corul măicuțelor de la Mănăstirea Pasărea" (RL 2147, 1997, 10); "corul măicuțelor de la Patriarhie" (Academia Cațavencu, 23, 2000, 1); Din gura pasajului apare un grup de măicuțe" (Dilema, 384, 2000, 2); "Măicuțele clarvăzătoare" (EZ 2440, 2000, 5). Sînt și destule contexte în care întîlnim forma maică - "azilul de preotese și maici" (România liberă = RL 1121, 1993, 2).Variația liberă se constată chiar în interiorul aceluiași text: într-un reportaj apar ambele cuvinte, în
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
2440, 2000, 5). Sînt și destule contexte în care întîlnim forma maică - "azilul de preotese și maici" (România liberă = RL 1121, 1993, 2).Variația liberă se constată chiar în interiorul aceluiași text: într-un reportaj apar ambele cuvinte, în alternanță: "fiecare măicuță are ceva de făcut"; "17 măicuțe"; "maicile se descurcă foarte bine" (EZ 2424, 2000, 6). Merită atenție și termenul viețuitoare, specific limbajului bisericesc, solemn și arhaic ("Mănăstirea - găzduiește 54 de viețuitoare" - EZ 2424, 2000, 6); derivatul de la a viețui apare
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
contexte în care întîlnim forma maică - "azilul de preotese și maici" (România liberă = RL 1121, 1993, 2).Variația liberă se constată chiar în interiorul aceluiași text: într-un reportaj apar ambele cuvinte, în alternanță: "fiecare măicuță are ceva de făcut"; "17 măicuțe"; "maicile se descurcă foarte bine" (EZ 2424, 2000, 6). Merită atenție și termenul viețuitoare, specific limbajului bisericesc, solemn și arhaic ("Mănăstirea - găzduiește 54 de viețuitoare" - EZ 2424, 2000, 6); derivatul de la a viețui apare tot mai des; de pildă, în
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
articolul despre banala "eugenie", articol care poate fi considerat o capodoperă a genului: "Poet de-aș fi, i-aș scrie o odă. Ca mulți dintre noi, eugenia s-a născut și și-a trăit tinerețea în socialism; fidelă ca o măicuță îndrăgostită de Hristos, eugenia a servit sistemul cu o devoțiune pe care, hai s-o recunoaștem, n-a avut-o nici unul dintre noi. S-a unduit după împrejurări și a fost ce i s-a cerut să fie: dimineața, era
PUBLICISTICĂ DE CINCI STELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16171_a_17496]
-
Cu inima zdrobită ce-o înceta să bată, când moartea nemiloasă, tribut, viața-mi va cere, las sufletul să-mi fie călăuzit de astre. S-ajungă-n lume nouă, pentru o altă soartă. Voi rătăci stingheră prin lumea nevăzută și-oi căuta măicuță, veșnic ocrotitoare. Când pe trecut se-așterne o veșnică uitare, punând a sa pecete pe lumea dispărută. Dar încă-mi mai duc viața cu soarta mea nătângă, să mai nutresc speranța de har desprins din minte și lacrima tristeții din
DESTIN DE MAMĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382671_a_384000]
-
dor de maica dusă la cimitir din deal, unde biserica, locuri de veci veghează. Mă podidește plânsul, când intru-n cimitir și mă întâmpină scheletele reci de cruci. Cu lacrima tristeții mai stropesc suvenir de flori, când le împart la măicuța și bunici. Priviri înlăcrimate de dorul celor duși în lumea sortită la veșnică tăcere, ard ca făclia lumânărilor de pe cruci. Când vibrează-n lacrimi, dorul de revedere. Cu fiori de spaimă îngenunchez la mormânt, le mângâi amintirea și irișii din
PE LOC SFINȚIT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382694_a_384023]
-
Nu se discută ! De Credința mea cea Dreaptă, de-a mea Biserică străbună Ce pentru Țară dar și Școală, a fost și este Maică Bună ! Cum ai putea ca sà te rupi, de cea care-ți dădu viață, De Biserica Măicuță, ce născu Școala ce ne-învață ? Cum ar fi Școala fără mamă ? Ca pruncul cel abandonat... De-aceea-L vrem mereu în Școală, pe IISUS Cel Înălțat ! Prof. Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U
BISERICA E MAICA ȘCOLII de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382735_a_384064]