1,013 matches
-
Ediția nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Poezie la înălțime (cota 1296 metri , undeva în munții Cantabriei , Spania) Tot urcând ușor pe munte, Am ajuns pe a sa creasta, Gând în zbor trecea prin minte, Despre pasărea măiastra. N-am văzut decât doar vulturi, Ce planau ușor în vânt, 'N lumea lor de prin înalturi, Aveau ochii spre pământ. Stânci golașe se înalță, Înspre cer cerând tributuri, Nouri plini aduc speranța, În natură dintre piscuri. Dar nu vreau
POEZIE LA ÎNALȚIME de REMUS STRUGAR în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/remus_strugar_1479323600.html [Corola-blog/BlogPost/342697_a_344026]
-
cheamă / Să reaprinzi tăciunii de amor // Chiar de-i sădi fire de fericire / Fie în piatră sau pământ arid / Vei intui - cuprinsă de uimire / Că dragostea nu-i sentiment sordid // Nu contempla fantome în oglindă / Privește-n zbor de pasăre măiastră / Lasă iubitul tău să te surprindă / Cu serenadele de la fereastră” (Nu-i prea târziu). De aici rezultă că pentru poet, dragostea e un sentiment sacru și nu-și permite să glumească pe seama ei. Țara e „pământescul rai” populat de iubire
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483283140.html [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
ducă Gândurile ca o nălucă, Iară dorurile să-mi petreacă, Până la Steaua fără nume. Lasă inima să ceară, Apa vieții milenară. Lasă dragostea să înflorească Iar în zorile albastre, Inima să crească. Și atunci îți voi cânta, Ca și pasărea Măiastră, Aducând cuvânt de pace, Până la Poarta cerului, Unde merele s-or coace. ÎNTÂLNIREA COPILULUI CU VIAȚA Dă-mi Doamne putere să mă ridic, Mai presus de nori și acea durere, Prin viață, Să mă porți cu aripi celeste, Aruncat fără
POEME DE SUFLET (2) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/claudia_bota_1472890868.html [Corola-blog/BlogPost/369061_a_370390]
-
scris etern asupra mea înțelepciunea, Izvorul nesecat de slove cristaline I-au lunecat pe buze precum rugăciunea. A inimii icoană îi va păstra mereu, Adâncă oglindire de recunoștință, Dulce zefir a fost îndrumătorul meu Ce m-a purtat prin zări măiestre-n biruință. Am fost printre acele flori de margarete, Pe care le-a îngrijit cu roua frunții sale, Până ce crinii albi i s-au ascuns în plete; Cuvânt de mulțumire azi îi aștern în cale. Referință Bibliografică: Învățătoarea mea / Cornelia
ÎNVĂŢĂTOAREA MEA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 by http://confluente.ro/Invatatoarea_mea_cornelia_viju_1328616885.html [Corola-blog/BlogPost/346694_a_348023]
-
de iasomie; Mărgăritare scumpe, Din ochii umeziți. Sclipiri de gingășie Pe trupu-mi vâlvătaie; Izvoare-nmiresmate Să-mi murmure-n dorinți. Desăvârșite clipe Sub mantia tăcerii, O primăvară caldă Ivită dintre munți. Covorul de brândușe Să-mi fie alinarea, Iar pasărea măiastră Să-mi dea aripi spre cer. Citește mai mult În miez de nopți,Să-mi fieSublimul clar de lună,Însoțitor și prietenPe lângă plopii suri;O palmă ca mătaseaPe pleoapa adormită,O șoaptă parfumată,Un cântec de caval.Să-mi
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
purtat prin intermediul gândului cu divinitatea sau prin intermediul rugăciunii, la înălțarea sufletului pe o ,,scară” compusă din trepte romboidale, la închideri și deschideri, la ritmuri. De obicei atunci când vezi o pasăre, fie fâlfâitul aripilor te face atent, fie cântecul său. ,,Pasărea Măiastră” îți dă o stare de tăcere. Nu îi auzi cântecul, dar ea ființează. Are o demnitate. Constantin Brâncuși a înțeles feminitatea și a sculptat-o în lucrările ,,Domnișoara Pogany”, ,,Negresa blondă”, ,,Prințesa X”. Frumosul feminin vine din interior. Rafinamentul, senzualitatea
GÂNDURI DESPRE CREAŢIA BRÂNCUŞIANĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1488316661.html [Corola-blog/BlogPost/362901_a_364230]
-
de figuri din lumea Bisericii au fost publicate de-a lungul mai multor ani în „Ziarul Lumina“ - Cotidianul Misionar al Patriarhiei Române, sub genericul „Lumina din inimi“. Precum meșterul dăltuiește portrete din felurite materiale de sculptat și prin cioplitura lui măiastră seamănă duh și revelează ceea ce este caracteristic în cel întruchipat, la fel procedează și mânuitorul cuvântului, semnatarul bucoavnei despre care vorbim. Autorul portretelor humuite din slovă scoboară adânc în lumea lăuntrică a modelelor sale, cunoaște, cât e putință, cele văzute
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451983646.html [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
2013 Toate Articolele Autorului în lume nu-s minuni mai mari decât atunci când sfânta mamă în chinuri își desface trupul ca s-aducă la lumină plângând de bucurie plodul și deasemeni acel poet fără de nume în palma căruia divinul i-a-mprumutat măiastra pană să ne mai mângâie copilul pe care îl purtăm în noi că nici nu-i auzim suspinul de-atâtea patimi și nevoi și ne-om trezi cu el de mână în fața marelui hotar neputincioși întru ființă sorbind din ultimul
ÎN LUME NU-S MINUNI MAI MARI... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/In_lume_nu_s_minuni_mai_mari_george_safir_1368600914.html [Corola-blog/BlogPost/350419_a_351748]
-
Mărturisirea Adevărului nu presupune doar o biruință dialectică în fața gândirii de tip eretic, ci împărtășirea Adevărului printr-o convingere izvorâtă din trăirea deplină a Adevărului. Această mărturisire presupune confruntarea cu realitatea, cu încercările vieții, nu doar o retorică, oricât de măiastră ar fi aceasta. Sfântul Vasile cel Mare în lupta cu Eunomiu, cu arienii și cu alți eretici nu se comporta ca un sofist care căuta să-și învingă interlocutorul prin dialectică. Este o mare amăgire de a crede că biruința
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
lacrimi amare Luptând să avem libertate Într-o țară frumoasă și înfloritoare Urmașii să trăiască cu demnitate. Întrebat-am codrul cel intinerit De doinele de jale dacă au auzit Și câmpiile cu iarba de mătase De știu cum cântă pasărea măiastră. Întrebat-am munții de au ascultat A fluierului jale cum vatra și-a cântat Și toate împreună răspuns-au deodat’ C-aici românul fost-a stăpânul neîncetat. Cărările de munte încă mai păstrează Urmele haiducilor ce vremea le veghează Și
URMELE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1440067565.html [Corola-blog/BlogPost/373495_a_374824]
-
al credinței mele, poți să-mi spui tu, cel care le cuprinzi pe toate, cum pot să mă feresc pentru ca văpaia din trăirile tale să nu mă mistuie? Simt că eu nu voi putea renaște din propria-mi cenușă ca măiastra pasăre Phoenix și mă tem să nu dispar fără putință de a mă mai găsi vreodată. - Nu suntem noi, oare, doar un vis al Creatorului Universului? Să ne rugăm să mai viseze măcar puțin, pentru ca să mai existăm în acest vis
POETUL, CREDINȚA ȘI ÎNCREDEREA II de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/mioara_timofte_1455818118.html [Corola-blog/BlogPost/380273_a_381602]
-
care nu-și au locul într-o carte. Domnia sa a prezentat unele cuvinte care nu trebuiesc folosite în poezie și o atenție mai sporită la elaborarea acelor creații. Domnul Vasile Tivadar ne-a prezentat "Pledoarie împotriva libertății" un eseu filozofic măiestru scris, care a fost o adevărată "cutie a Pandorei". Fiecare scriitor sau poet prezent a avut ceva de spus la această proză scurtă, care de fapt este o meditație la viață. A încheiat ședința cenaclului domnul Ioan Meteș Morar-Chelințeanu, care
CENACLUL FILIALEI LIGII SCRIITORILOR DIN BAIA MARE A DESCHIS STAGIUNEA 2014-2015 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1410793228.html [Corola-blog/BlogPost/362159_a_363488]
-
EMINESCIANA de Nicolaie Tony DINCĂ Stăpâne-al lumii și al nostru Tată Îndură-Te de neamul românescu, (sic!) Restituie-i pe Domnul Eminescu, Că mare-i mila Ta - nelimitată! Pentru că azi, mai mult ca niciodată, Ne cam lipsește lira lui măiastră, Ne trebuie un Domn de limba noastră Și o conducere imaculată. De scrisul lui cu nuanțe colosale Poate dușmanii au să se ferească Și poate toată spița românească S-ar aduna în jurul lăncii sale. Parfumul slovei lui nu-l avea
EMINESCIANA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1484151084.html [Corola-blog/BlogPost/375847_a_377176]
-
scăpau propria poartă din ochi, roșii (spaniolii) introduceau ... IX. VIOREL BĂETU - ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTĂ MARAMUREȘANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS, de Viorel Baetu, publicat în Ediția nr. 497 din 11 mai 2012. O splendida poartă din lemn sculptata măiestru „Poartă Maramureșană” amintește de ziua în care Maramureșul și Viena s-au unit în suflet. Ea străjuiește acum aleile parcului Böhmischer Prater din Viena, simbol al sufletului vienez, unde pe ălei plutesc și astăzi acordurile neuitatelor valsuri, compuse de Johann
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_baetu/canal [Corola-blog/BlogPost/379955_a_381284]
-
strop de de glie strămoșeasca, cei ce au făcut posibilă această manifestare, Dna. Hermine Moistpointer - primarul sectorului 10 al Vienei, Dna Silvia Davidoiu - Ambasadoarea României la Viena, Ioan Godja, președintele asociației ... Citește mai mult O splendida poartă din lemn sculptata măiestru „Poartă Maramureșană” amintește de ziua în care Maramureșul și Viena s-au unit în suflet. Ea străjuiește acum aleile parcului Böhmischer Prater din Viena, simbol al sufletului vienez, unde pe ălei plutesc și astăzi acordurile neuitatelor valsuri, compuse de Johann
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_baetu/canal [Corola-blog/BlogPost/379955_a_381284]
-
ZAMFIR poate fi declarat ,,OMUL ZILEI'' în fiecare zi. Instrumentul său fermecat - NAIUL - aduce în inima românilor de pretutindeni fiorul cel mai pătrunzător al cântecului românesc. Fie că este vorba de doina străbună, de cântecul de joc sau acele prelucrări măiestre pe care numai Gheorghe ZAMFIR știe să le interpreteze ca nimeni altul. ROMÂNIA a fost cunoscută pe plan mondial și datorită naiului său inconfundabil. Noi publicul îl iubim, și îl respectăm cu pioșenie. Maestrul Gheorghe ZAMFIR merită mult mai mult
MERITĂ MULT MAI MULT... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Merita_mult_mai_mult_mihai_leonte_1354015668.html [Corola-blog/BlogPost/359405_a_360734]
-
întoarsă mereu spre o Simplă Coloană și Coroană Cristalină a Soarelui de vis! Da, asta cer eu acum Domniilor Voastre, să o căutați pe Lilith...și pe Maria Magdalena din Dinastia Merovingiană...și pe Femeia aceea venită din cer, numită Pasăre Măiastră...Dar mai bine...mai bine să o căutăm cu toții în inima noastră pe Maica Domnului, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, cea care a împreunat pe Dumnezeu cu oamenii de lumină și s-a înalțăt la cer prin puterea îngerilor de bioluminiscență
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_din_scris_constantin_milea_sandu_1353414708.html [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
a Fecioarei Maria. Apoi, împletindu-le în dumnezeiasca Sa rugăciune a inimii... făcu Cântecul popular românesc, din care a odrăslit deodată Măria Sa, Țăranul! Falnic ca un Poem sublim... Iar din susurul lui de azur, s-a ridicat în văzduh, Pasărea măiastră a Daciei regale, Maria Tănase! După ce Atotcreatorul a zămislit Folclorul divin străbun și Rapsozii lui de aur, a zâmbit și a fredonat pe vioara sufletului românesc dumnezeiasca Sa Cântarea. ------------------------------------------------------------------------- Între puținele clipe când nu era pe scenă și în care
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Neamului să-i împrumute cântecul încântându-ne! Timbrul ei este expresia unei Taine binecuvântate, a unui moment miraculos al omenirii, care a conceput-o veselă doinitoare, încântătoare, dăruitoare, nemuritoare privighetoare. Maria va rămâne pe vecie, spre norocul neamului, eterna pasăre măiastră a milenarului cântec românesc, Maria Tănase!” (ibid. p. 65) „Fiecare mișcare, fiecare pas, fiecare privire, fiecare surâs, fiecare căutare, fiecare cântec, fiecare întâlnire, fiecare trăire, fiecare dor, fiecare doină, fiecare dăruire, fiecare rugă, fiecare bocet, fiecare cântare erau împletite în
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
unui neam întreg, în tot ce spovedania cuprinde mai curat și mai adânc ca trăire internă, și primind-o, o împletește cu argint, o topește în flăcări mari de curcubeu, și o aruncă apoi în lume ca pe o pasăre măiastră, ieșită golașe dintr-un fund de suflet și suflată cu azur și pene de foc de către buzele cerești ale Artei. O, dacă ați ști câte bogății rupe dintr-un suflet, cât zbucium, cât vis, cât fior sau cât uriaș cântec
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
au fost numai o răzvrătire și o dinamică, ci și un freamăt de largă poezie. O sinteză de eroică și vis. Un cântec și o vitejie. La fel, în romantica Jianului și a haiducilor olteni...Pe plan estetic, cea mai măiastră sinteză a specificului sufletesc oltean e Doina. Doina de pe Olt sau de pe Jiu. (Revista „Gândirea”, Anul XVII, nr. 4, Aprilie 1938) Și cine a doinit atât de cutremurător și de neînțeles de sensibil, fiind suflet în sufletul Neamului său, altcineva
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
ieri, unii zice-se chiar rapsozi ca Leșe, care se pot ridica la înălțimea, lumina, demnitatea, trăirea, jertfa, muzica, versul, bucuria împlinirii și dăruirii complete Neamului și lui Dumnezeu întru veșnicie doar atunci când se privesc pe sine în oglindă! Maria, Măiastra din Carpați, își are locul pe veșnicie în sufletul Neamului său și în istoria cea adevărată a cântecului românesc, fapt ce nu a depins niciodată de părerea celor ce, încercând să urce artistic, reușesc să coboare ca oameni, neputința fiind
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
din Astral, Durerile. A strâns în alămurile sale stinse Previziunile din alte lumi de memorial. Dureri neștiute, cu gust de stele-amare Trimise ca un semn prin luna albastră Prăbușite-n sunete, prin goarna-i visătoare Înviind din cenușă o pasăre măiastră Îngerul cu aripi de jar o să-nvioară Glasuri de clopot pe-o strună de vioară. Tanka Îngerul cântă Simfoniile lumii Cu aripi de jar E crainicul binelui În lecțiile vieții. Citește mai mult ELISABETA IOSIFSIMFONIA ÎNGERULUIPlânge Îngerul păzitor cu aripi
ELISABETA IOSIF by http://confluente.ro/articole/elisabeta_iosif/canal [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
aprinsă lumânarea de aceeași culoare a patimei, a sângelui ce vibrează. Zâna iubirii învăluită în falduri roz, aprinde candela iubirii veșnice din cele două sfere.Romantismul din inima vieții, feminitatea florilor și tăria masculinității. Sirena albă cu glas de pasăre măiastră, aprinde ceara albă a purității și face o reverență în fața sacrificiului celor doi îndrăgostiți. Magiciana fertilității cu verdele dragostei, îi ocrotește ca o mamă înțelegătoare, cu abundența din luminiscența verde, elixirul amorului. Bărbatul pe care îl chemase cu ajutorul naturii, din
RITUALUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 by http://confluente.ro/Ritualul.html [Corola-blog/BlogPost/364660_a_365989]
-
tot felul de insecte,mândre de fâlfâitul cu care îngenuncheau măreția aerului.Peste tot licăriri de fire înverzite își țeseau habotnic arborele genealogic,în care aveau să-și lase cu mândrie,nașterea,adolescența și moartea.Mlădioase,florile încercau cu atingeri măiestre,ca petele lor de culoare să nu estompeze tăcerea semințelor ce le dăduse viață.Încetul cu încetul,tabloul renașterii prindea contur între creneluri de trăiri și sentimente.Cerul săruta pământul într-o simbioză perfectă uitând parcă să ceară simbrie divinității
SIMFONIA PRIMĂVERII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1456586141.html [Corola-blog/BlogPost/367655_a_368984]