2,156 matches
-
februarie, sub genericul „Hommage Aglaja Veteranyi“. Săptămâna Aglaja Veteranyi la Timișoara începe cu un mare eveniment teatral organizat de Artmedia: în 2 și 3 februarie, de la ora 19, pe scena Operei Române, Teatrul Odeon prezintă spectacolul „De ce fierbe copilul în mămăligă“, dramatizare și regie de Radu Afrim, pe songuri de Ada Milea, avându-i în distribuție pe Adriana Trandafir, Ionel Mihăilescu, Antoaneta Zaharia, Ada Milea, Pavel Bartoș ș.a. Pentru că prima reprezentație este rezervată elevilor și studenților, biletele vor costa 50 000
Agenda2004-3-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281948_a_283277]
-
scenei se succed într-un ritm amețitor. După ce în această săptămână au avut întâlnire cu vedetele Bulandrei (la spectacolul cu „Căsătoria“ de Gogol), iar în 2-3 februarie se vor întâlni cu cele ale Odeonului (la spectacolul „De ce fierbe copilul în mămăligă“, adus de Fundația Artmedia), timișorenii sunt asaltați de invitații tentante, căci și Teatrul Național București e într-o adevărată expansiune spre vest... Cele mai mari vedete ale T.N.B. se întorc la Timișoara cu două comedii. În 28 ianuarie, de la ora
Agenda2004-4-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281976_a_283305]
-
pentru toți studenții. The Tunnel, ora 22: Love Night. The Note, ora 22: Easyriders cu DJ Ben. Club Le Dome, ora 22: The Dome Night. Club Virus, ora 22: Pink Baloons Night. Spectacole TIMIȘOARA Opera Română: „De ce fierbe copilul în mămăligă“ de Aglaja Veteranyi, 2. 02, ora 19, și 3. 02, ora 19; „Cvartetul“ de Slawomir Mrozek. Spectacol susținut de Teatrul „G. A. Petculescu“ din Reșița, 6. 02, ora 19. Teatrul Național: „Tandrețe și abjecție“ de Teodor Mazilu, 31. 01, ora
Agenda2004-5-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/282022_a_283351]
-
Medgidia 30-25; Divizia A de futsal: Venus Timișoara - A.S.P. 3 București 3-6. Marți, 30 noiembrie l La Campionatul Mondial de tenis de masă pentru junioare de la Kobe, selecționata României, formată din Daniela Dodean, Iulia Necula, Eliza Samara și Andreea Mămăligă, a ratat calificarea în finală, după ce în semifinale a fost învinsă de reprezentativa țării gazdă, Japonia, cu scorul de 1-3. Miercuri, 1 decembrie l În penultima etapă din grupa B a Cupei U.E.F.A. la fotbal s-au înregistrat următoarele rezultate
Agenda2004-49-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/283134_a_284463]
-
Baletul Operei Naționale din Paris. Gala monegască s-a derulat sub patronajul prințesei Caroline de Hanovra și a fost prezentată de actrița Charlotte Rampling. Sport l Echipa feminină a României, formată din Daniela Dodean, Iulia Necula, Eliza Samara și Andreea Mămăligă, a cucerit medalia de bronz la C.M. de tenis de masă pentru junioare de la Kobe (Japonia), învingând cu scorul de 3-2 în finala pentru locurile 3-4 formația Coreei de Sud l Echipa de fotbal Steaua București, pregătită de antrenorul italian Walter Zenga
Agenda2005-01-05-decembrie () [Corola-journal/Journalistic/283222_a_284551]
-
o mâncare de-i mai zice și „bulz” sau „urs”, puneți la fiert 1,5 litri de apă cu puțină sare și, când apa dă în clocot, începeți să turnați „în ploaie” făină de „iarba zeilor” amestecând tot timpul, până ce... mămăliga-i gata de răsturnat pe un fund de lemn, galbenă și aburoasă. Se taie cu o sfoară, felii-felii, care se dau apoi la prăjit „zidite” cu cât mai multe feluri de brânză și puțin unt, într-un ceaun de fontă
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
Ovideo, scrie că a văzut în Andaluzia „câmpuri întinse de porumb”, noua plantă agricolă răspândin- du-se apoi și în Italia. În anul 1610, porumbul-boabe se vindea intens în piețele din Lombardia și Veneția, iar țăranii învățaseră să facă polenta (mămăligă). Iscusiți corăbieri și buni comercianți, portughezii vând porumb în Africa și în Orient, până departe, în China. În statele din sud-estul continentului european, porumbul dobândește, de asemenea, o mare utilizare, în defavoarea consumului de mei. Dar la noi?... Când vine vorba
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
reprezintă, însă, o dovadă că, de-acum, porumbul era bine cunoscut și se cultiva „prin siliști, pe sub păduri și chiar în păduri”. În Muntenia, după opinia majorității autorilor, pe timpul domniei lui Șerban Cantacuzino (1679- 1688), în „rețeta” de pregătire a mămăligii tot mai mulți „din poporul de jos” foloseau făina de porumb, în locul celei de mei. Se pare că, în Transilvania, cucuruzul a pătruns mai repede prin „filieră” italiană, pe vremea principelui George Rákóczi (1631-1648), ogoarele de porumb extinzându-se mult
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
chiar 800 de boabe”, pe când „grâul își dă sămânța locuitorilor numai cu 24 de părți mai mult, iar meiul cu 300 de părți mai mult decât semănătura”. În afară de un belșug real, noua plantă americană era, ca și meiul, nepanificabilă, fierberea mămăligii, aflăm de la D’Hauterive, nepunând răbdarea la încercare, precum prepararea pâinii: „Se pune pe foc un vas cu apă, în care se toarnă făină de porumb când apa dă în clocot, se adaugă făină de porumb până când apa s-a
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
impusese tradiția culturii meiului sau a mălaiului, cum i se mai zicea. Astăzi, prin „mălai” se înțelege făina rezultată din măcinatul porumbului, turta preparată din făină de porumb, iar în unele zone, planta (de porumb) însăși. La rândul său, cuvântul „mămăligă” desemnează aceeași străveche fiertură, care se prepara din mei și astăzi din făină de porumb. Mămăliga reprezintă principala formă sub care „iarba zeilor” a pătruns în literatura română, a cucerit locandele bucureștene, făcându-și loc și la masa celor „cu
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
înțelege făina rezultată din măcinatul porumbului, turta preparată din făină de porumb, iar în unele zone, planta (de porumb) însăși. La rândul său, cuvântul „mămăligă” desemnează aceeași străveche fiertură, care se prepara din mei și astăzi din făină de porumb. Mămăliga reprezintă principala formă sub care „iarba zeilor” a pătruns în literatura română, a cucerit locandele bucureștene, făcându-și loc și la masa celor „cu gusturi fine”. Ne lasă gura apă gândindu-ne la o roată de mămăligă, ca șofranul, în
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
făină de porumb. Mămăliga reprezintă principala formă sub care „iarba zeilor” a pătruns în literatura română, a cucerit locandele bucureștene, făcându-și loc și la masa celor „cu gusturi fine”. Ne lasă gura apă gândindu-ne la o roată de mămăligă, ca șofranul, în aburii căreia „se aruncă” fără economie telemea albă de putină și caș frământat și afumat în scoarță de brad, cum se pomenește pe la Rucăr și Bran. Ne amintim de praznicul îndârjit pe care visează să-l găsească
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
Deleanu, scrisă la 1800, unde „Râuri de lapte pe vale/ Curg acolo, și dă unt pâraie/Țărmurile-s de mămligă moale”. Într-un fel de fals tratat de... bucătărie („De-ale gurii, din bătrâni” de O. Stoica) am descoperit cum mămăliga l-a făcut actor pe Iancu Brezeanu, recitând: „Ce bine e la țară/ În timp de primăvară; Și mămăliguță/Cu unt de văcuță/Cum și fasolică/ Fiartă în ulcică...”. La sfârșitul concursului, marele Vellescu, președintele comisiei, a decis: „Bagă-l
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
ce flămânzise în tinerețile lui de hoinar în lumea largă, sub jurământ că el a încercat-o „pe viu”, undeva în buza Dunării, la Brăila: „în câteva ceaune mari, agățate pe pirostrii înjghebate din ce-a dat Dumnezeu, se fierbe mămăliga; în alte câteva ceaune se fierbe ciorba de știucă, cu ceapă, pătrunjel, mărar și leuștean, în timp ce la jeratec bine încins se rumenesc crapi de câte zece ocale fiecare pe un proțap, presărați des cu boia de ardei. La nevoie, ca să
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
întinse din sudul, sud-estul și vestul României, ocupând zone subcolinare din Banat, Muntenia și Oltenia. Hibridul „Andreea” asigură o producție de până la 11 tone porumb-boabe la hectar pe terenuri neirigate și 12-13 tone la hectar pe terenuri irigate. Polenta, o mămăligă ca la noi Doamna Coleta de Sabata a publicat o „Carte de bucate europene” (Editura „Excelsior”, Timișoara, 1995) în care sunt prezentate mai multe rețete de polenta, un fel de mâncare mult apreciată în Italia după introducerea culturii porumbului. Polenta
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
adresele indicate, dar n-am făcut mare lucru; oamenii, circumspecți, ciudați și ascunși pe după perdelele caselor mititele, nu prea ne-au dat binețe. Ne-am întors la hotel, iar în drum am oprit la o cârciumă să mâncăm pastramă cu mămăligă și să bem must. Nu știu cine altcineva poate face mai bine pastrama de oaie si berbecul pe jăratec decât dobrogenii, poate hawaiienii unde am mâncat porc copt în groapă cu jar, pregătit cam la fel . în drum, am gândit eu cu
Pictorul. In: Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/97_a_207]
-
-se cu pește prins de ei înșiși. Amiralitatea studiază o modalitate de a impozită peștele astfel capturat, pe o navă care, firește, îi aparține. Popoare cu străveche civilizație mănâncă peste crud, pe un subțire pat de orez. Mateloții noștri preferă mămăligă. Saci numeroși sunt tot timpul descarcați în magazii, cu această particularitate că, totuși, acestea nu se umplu niciodată, pentru că vasul să poată, în fine, ridică ancoră. Experții au explicat fenomenul: vasul este găurit pe fund, în mai multe locuri. Găuri
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
au contribuit și sașii, cumpărați din România de statul german. În final, se ajunsese la părerea că românii înghit orice, că poporul este învățat să îndure, că am stat noi și sub turci și ne-am obișnuit cu umilință, ca mămăligă nu face explozie și tot așa. Cum puteam să le explic că la noi "mămăligă" explodase mult mai devreme - imediat după venirea comuniștilor, ca noi avuseserăm parte de cel mai mare și mai distrugător gulag, după cel al rușilor! Nimic
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
părerea că românii înghit orice, că poporul este învățat să îndure, că am stat noi și sub turci și ne-am obișnuit cu umilință, ca mămăligă nu face explozie și tot așa. Cum puteam să le explic că la noi "mămăligă" explodase mult mai devreme - imediat după venirea comuniștilor, ca noi avuseserăm parte de cel mai mare și mai distrugător gulag, după cel al rușilor! Nimic din toate acestea nu i-ar fi convins. Disprețul față de noi era mult prea mare
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
în mai multe proverbe autohtone; de la foarte cunoscutul Crede că tot ce zboară se mănîncă la altele mai puțin frecvente, precum cel citat în Dicționarul limbii române ( DA) cu trimiteri la Ispirescu și Zanne: Nu știe încă cum se mănîncă mămăligă. Oricum, diversitatea analogiilor e destul de mare ca să pondereze posibilele speculații. Dacă referirea la mîncare ar părea excesiv de materială, în identificarea unei persoane prin hram - "patronul unei biserici" - ar apărea o metaforă spirituală; în realitate, ambele aparțin unui registru popular și
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]
-
se rezumă la cele câteva produse sau calități ironizate, dar recunoscute de toată lumea? Sunt nemții buni ingineri, englezii toți gentlemani, iar francezul umblă tot timpul cu bereta pe cap și bagheta sub braț? Românul este cineva care mănâncă mititei și mămăligă, recită Eminescu, cântă doine și se îmbracă în iie? Propria mea definiție se referă în primul rând la limbă maternă. Este român cel care vorbește româna ca limbă maternă sau ca limbă oficială. În cazul meu, atâta timp cât romana este încă
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
ex. sînt înregistrați termeni comuni ca țuică, rachiu și, în schimb, nu sînt semnalate unele semantisme specifice precum babă "soție", este adevărat, explicat în "comentariile" însoțitoare ale textelor editate, dar credem că locul său era aici, precum al lui tocană "mămăligă" prezent în glosar), indici cu nume proprii și bibliografia selectivă. Admirăm bogăția (totuși am fi dorit să întîlnim aici și cartea lui Pavel Filip, Cimitirul Bellu. Panteon național, 1997) și aducerea "la zi" a bibliografiei: astfel, am numărat nu mai
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
lor, ca imagini emblematice ale românității, ca slogane "naționale", turistice, politice - dar, în genere, se așterne peste ei "uitarea" românității, dacă nu bate un orologiu festiv, dacă nu sunt "iminente" datele comemorative, "Uitarea românească", fâsâitul lamentabil de după măreața explodare a "mămăligii", viermuiala în penibila uitare de sine a "românității" (care există, dacă nu facem tot posibilul să nu fie aneantizată definitiv și dacă nu suflăm, unii, din când în când, cenușa de pe jar). Coloana infinită" se distruge, în fond, într-o
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
carnații Debrecinen, ceapă, Șlibovița sunt nelipsite, dar și paiele aurii din capita unde o iubește pe Katariuka. Vasal din Zaporojie prevestește căderea comunismului prin soacra să Larissa Petrovna care adoarme și (iarăși prin vise) "găvăreste" viitorul. Bunica Persida hrănește cu mămăligă statuile din cimitirul burgului și așteaptă chemarea fiului Florentin Rege Leordeanu (numit așa din dragoste pentru regele surghiunit). Numai că Florentin, ămblânzitor de lei din vocație absolută, moare ăntr-o grădină zoologică an Australia, după care leii de acolo ăncep să
Cealaltă Arkadia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17464_a_18789]
-
casă" că pita din Ardeal. Gastronomia fiecărui popor e pentru mine un indiciu foarte important de civilizație. Tot astfel că poezia și literatura lui. Cred că nu mă îndoiesc. Apreciez și o strachina de fasole aburinda cu un bulz de mămăligă alături tăiat musai cu firul de ață. Vreau să spun că nu contează atît rafinamentul mîncării, ci felul cum este ea prezentată, ca și ritualul mesei luate, plus rugăciunea... pîinea noastră cea de toate zilele... Întîi, apropiindu-mă de ușă
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]