448 matches
-
la mare, ba chiar cu una all inclusive, dacă ritualul târguielilor se finaliza cu un rest îndestulător pentru două sucuri la sifonarie ori la cofetăria de la gară. Ar suspina după raiul casei bunicilor orășeni, cu galopanta numărătoare inversă a zilelor mănoase, cu ore de păpădie, furate din sfințenia decalogului agricol. După Camil Petrescu, buchisit in clasa a doua, și regăsit incriminator în compunerile clasei următoare; din neștiința naivă că Ela Gheorghidiu are tot timpul să fie descoperită, pentru că batrânețea n-o să
COPILĂRIE REÎNCĂRCABILĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1478509553.html [Corola-blog/BlogPost/359467_a_360796]
-
fată îngrijită, elegantă și mai ales frumoasă. Ochii doctorului Ștefan nu se dezlipeau de pe chipul și trupul său subțire. La intrarea în living a pășit peste un covor persan original în care picioarele se afundau adânc ca în iarba pășunilor mănoase de lângă grajdurile fermei. În vitrină se lăfăiau numai obiecte din porțelan, statuete și servicii de ceai sau cafea. La capetele vitrinei din lemn masiv din nuc tronau doua vaze uriașe din porțelan cu desene slave viu colorate, aduse de mama
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ploaia_care_ucide.html [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
seară caldă de toamnă, pe cerul senin apăru un noruleț drăgălaș și străveziu, de un albastru deschis, acoperit de pernițe albe, pufoase, cu marginile din volănașe dantelate și înfoiate. Cât de mic era, putea să ocrotească câteva lanuri galben-aurii și mănoase de grâu și porumb, care-l așteptau voioase să-și reverse picăturile sale argintii asupra lor. Se jucau fericite, legănându-se în toate direcțiile, în lumina razelor strălucitoare ale soarelui , pe care le absorbeau cu nesaț și se scăldau în
,,POVESTEA FULGILOR DE NEA” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1457513324.html [Corola-blog/BlogPost/373361_a_374690]
-
și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie.html [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
politicului, a „mass-mediei de clan / trib“ etc. : Ce-au avut de zis au scris / Platon și Aristotel - / Foaie verde de Paris, / Dar mai tare e Bruxelles !» (p. 19; de aplaudat sunt și rimele bogate / savante din „corbigrame“); «Pe câmpia cea mănoasă, / Unde-s grâul și porumbul ? / Unde-i fânul pentru coasă, / Unde ne e, barde, „Plumbul“ ?» (p. 20; invocația retorică de-aici „magnetizează“ indirect răspunsul cuminte: vestit-europeana agricultură a Daciei / României e-ntr-un bacovian cavou, e-ntre sicriele-i cu
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1397642666.html [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
hâș dado nada, no hâș traído nada contigo, cualquier cosa que poseas, la hâș recibido aquí. Cualquier cosa que hayas tomado, la tomaste de Dios. Lo que șea que hayas dado, se lo hâș dado a Él. Llegaste con las mănos vacías, y regresarás con las mănos vacías. Cualquier cosa que poseas hoy, pertenecía a otra persona el día de ayer, y pertenecerá a otra el día de mañana. Erróneamente hâș disfrutado de la idea de que eso te pertenece Es esta
BHAGHAVAD GITA (CÂNTECUL DIVINITĂŢII) – TRADUCERE DIN LIMBA SPANIOLĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_bhaghavad_gheorghe_stroia_1363658793.html [Corola-blog/BlogPost/345305_a_346634]
-
nada contigo, cualquier cosa que poseas, la hâș recibido aquí. Cualquier cosa que hayas tomado, la tomaste de Dios. Lo que șea que hayas dado, se lo hâș dado a Él. Llegaste con las mănos vacías, y regresarás con las mănos vacías. Cualquier cosa que poseas hoy, pertenecía a otra persona el día de ayer, y pertenecerá a otra el día de mañana. Erróneamente hâș disfrutado de la idea de que eso te pertenece Es esta falsă felicidad la causa de tus
BHAGHAVAD GITA (CÂNTECUL DIVINITĂŢII) – TRADUCERE DIN LIMBA SPANIOLĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_bhaghavad_gheorghe_stroia_1363658793.html [Corola-blog/BlogPost/345305_a_346634]
-
jucat o adevărată farsă umilitoare de către Occident pentru țările abandonate la Ialta. Fabricile României au fost vândute fără discriminare la fiare vechi, iar agricultura a fost pusă pe butuci, dându-se acces unor neica nimeni, vântură lume să cumpere pământul mănos al Băraganului. Mă întreb de ce a fost închis „Tractorul” la Brașov când era nevoie să fabrice tractoare pentru cultivarea terenului arabil acum lăsat în paragină? Măsurile impuse României de către Occident ni s-a spus că vor conduce la crearea înfloritoarei
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
așeza geografic într-un Paradis terestru cu Zestrea cea mai de preț și cea mai râvnită: cel mai variat relief cu munți, Marea Cetate naturală, inexpugnabilă a Carpaților, peșterile-străvechi folosite ca altare de cult ori cazemate militare, păduri, dealuri, câmpii mănoase, pășuni, pomi, livezi, viță de vie, lunci fertile, cea mai bogată faună și cea mai aleasă floră, ape care străbat țara de-a lungul și de-a latul, lacuri, faimosul și milenarul Danubiu, ieșirea la mare, subsolul bogat cu diverse
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399562616.html [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
Sfânta Cuvioasă Parascheva este invocată prin rugăciuni și cântări, ca fiind mărirea monahilor, povățuitoarea obștii, cinstitoarea cuvioaselor, păzitoare a sihaștrilor, povățuitoare a dreptei credințe și surpătoare a eresurilor (Icos 8). Sfânta Cuvioasă Parascheva este cinstită ca fiind aducătoare de ploi mănoase, îmbelșugătoare de roade bune, veselitoarea plugarilor (Icos 9). Sfânta Cuvioasă Parascheva este lăudată ca cinstitoare a celor ce ne miluiesc, întăritoare a celor ce ne slujesc, împreună-lucrătoare cu cei ne hrănesc (Icos 10). Sfânta Cuvioasă Parascheva este chemată în rugăciune
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… by http://uzp.org.ro/sfanta-parascheva-cea-mult-folositoare-impactul-si-influenta-ei-in-viata-cea-evlavioasa-a-crestinului-contemporan/ [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
dând piatra la o parte. ------------------------------------------- Epilog ,,Patimile și urile vor obosi, poate, distrugătorii și demolatorii își vor găsi liniștea, dar și uitarea sub brazde, revoluțiile vor deveni istorie, oamenii vor intra, poate, pe porțile unei patrii mai largi și mai mănoase, dar cine va voi să-și audă sufletul urcând din rădăcini, în răgazul unui amurg cu umbre de aur, în care iubirea față de mamă, de glie, nu se va fi demodat, o va putea face sprijinindu-se pe armonia evanescentă
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193861.html [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
dascăl la biserică. O figură aproape mítică, tăietorul de porc este cel care aduce, pe lângă carne, cârnați, jumări, și sănătate copiilor (când le face o cruce cu sânge pe obraji, ca să fie rumeni și sănătoși tot anul) și un an mănos adulților (când zice, doar privind slănina șoldanului, dacă va fi un an ploios sau secetos). La oraș, tăiatul porcului este o tradiție care-și are originile în demolarea satelor de către Ceaușescu și în înglobarea mahalalelor în cartierele rezidențiale, după Revoluție
Ne pleacă meseriașii by https://republica.ro/ne-pleaca-meseriac-ii [Corola-blog/BlogPost/338425_a_339754]
-
An Școlar ! O lume cere ploaie...să fie bun ogorul Uitând "problema-cheie", care-i semănătorul... E vremea ca în Țară, să ne-apucăm de treabă Și să spălăm sămânța, de negură și pleavă ! Ogorul, e elevul ; să-l facem mai mănos Prin baza-Învățăturii, adusă de CHRISTOS ! Sămânța-i curricula, predată de "n" ori De Dascălii din Școală, ce-s buni semănători ! Spiritual (și fizic !), eu sunt mereu cu voi ! Mă Rog pentru ogor, sămânță, dar și ploi ! Când ploaia este DUHUL
REVIN ELEVII NOȘTRI-N ȘCOLI ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1442081081.html [Corola-blog/BlogPost/378198_a_379527]
-
chin, Colindă, Împărate, cu florile de spin! Colindă-Ne, o, Doamne, cu fir de măr în mâini Și apără de rele sorgintea de români Că prea a fost ținută în lanțuri și în frâu, Colindă-Ne, o, Doamne, cu spic mănos de grâu! Colindă-Ne, Hristoase, cu firul alb de crin Să îndulcim cu miere pocalul de venin, Să rătăcim prin viață cu drag și cu ușor, Colindă-Ne, Hristoase, cu firul de bujor! Colindă-Ne, Preasfinte, cu fir de trandafir
COLINDĂ-NE! de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1482062808.html [Corola-blog/BlogPost/381668_a_382997]
-
chip frumos, Și suflet de copil; Cu plete-n vânt Din par cărunt, Ascuns subtil; Cu ochi căprui, Sprancene-arcui’, Rapizi la învățat; Cu pași grăbiți, Vioi și iuți, Și mersul tresăltat; Inima mare, Voința tare, Din fragedă pruncie; Cu mâini mănoase, Brațe vânjoase, Muncite-n hărnicie; Prima la scoala, Nu doar-ntro doară, Prietena cu cartea; Dar, dușmani câți! -Face-s-ar punți!- Ce vrură să-i ia partea; Dar Dumnezeu, Oricând la greu, I-e sprijin și speranța; Și mandre urme Are în
PORTRET PRINTRE ANI de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Sofia_raduinea_1396200976.html [Corola-blog/BlogPost/353696_a_355025]
-
anul să le fie mai îmbelșugat. La căciulă purtând un fir de busuioc, crenguțe de brad sau ramuri de vâsc verde, gazdelor ce-i răsplătesc, le aduc noroc. Iar răsplata muncii, în toamnă se vede. Vor avea pomi roditori, vite mănoase, cloști cu mulți pui, cereale în hambare și înfloritor va fi norocu-n case. De-ți vine să-i tocmești, să-ți facă urare. Când botează popa, după el să mături. Cu grăunțe de porumb în urma-i s-arunci, pentru belșug
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1420493780.html [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
martie 2017 Toate Articolele Autorului Pentru tine iubite Pentru tine,iubite Aș fi frunză-n vânt Gând și cuvânt Suspin de vioară Amurg și culoare. Pentru tine,iubite Aș fi vis și împlinire Potecă spre tine Masă și casă Grădină mănoasă. Pentru tine,iubite Aș fi dor și chemare Șoptit de izvoare Zbor de cocori Auroră în zori. Pentru tine,iubite Aș fi pădure doinind Ecou pribegind Visare de lună Cântec și lumină. Pentru tine,iubite Aș fi freamăt de mare
PENTRU TINE IUBITE de NINA DRAGU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/nina_dragu_1490803444.html [Corola-blog/BlogPost/374571_a_375900]
-
și critici literari, eseiști, poeți și prozatori, dar, nu în cele din urmă toate spiritele alese ale graiului nostru românesc. Astăzi, de ziua limbii române, cinstesc pe toți cei care scriu ! Cinstesc pe toți cei care ne-au lăsat lucrări mănoase, pe toți cei cu gândul roditor și-au aplecat spre scris, lumina ochilor ! Astăzi, cinstesc în gândul meu smerit revista ,, Cititor de Proză ,, și mentorul ei distinsul domn Emanuel Pope - om cu înțeleaptă răbdare în slujba cuvântului ! Cinstesc pe cei
LA MULŢI ANI, LIMBA ROMÂNĂ ! de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/La_multi_ani_limba_romana_constanta_abalasei_donosa_1377608604.html [Corola-blog/BlogPost/364941_a_366270]
-
această lume. Pentru mine lumea aceasta în care am apărut e ca un câmp mare de grâu, unde toate spicele sunt la fel. Dar iată că, probabil, un pai cu un spicușor crește mai bine, e mai frumos și mai mănos. Probabil că și soare i-a picat mai mult, și solul în care a fost aruncată sămânța s-a pomenit a fi mai bogat, și roza vânturilor i-a adus mai multe raze ultraviolete, și, și... Dar, eu îmi imaginez
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1409177999.html [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
trag brazda se-ntoarnă”, „Ceterașule vestit,” „Cine joacă bătrânește”, „A fi om e lucru mare”, „Cântecul omului bun.” Una din temele preferate este dragostea față de locurile natale, de copilărie și de cei dragi: „Di la Rebrișoara-n jos/Mândru-i locu' și mănos/Di la Rebrișoara-n jos/ Locu-i mândru' și mănos./ Di la Rebrișoara-n sus/Dumnezeu raiu' l-o pus./ Iară eu copcilu' lui,/În mijlocu' raiului./ Doamne, cât mi-i de dor/ De casă și de ogor./ De târnați și de cuptor
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
A fi om e lucru mare”, „Cântecul omului bun.” Una din temele preferate este dragostea față de locurile natale, de copilărie și de cei dragi: „Di la Rebrișoara-n jos/Mândru-i locu' și mănos/Di la Rebrișoara-n jos/ Locu-i mândru' și mănos./ Di la Rebrișoara-n sus/Dumnezeu raiu' l-o pus./ Iară eu copcilu' lui,/În mijlocu' raiului./ Doamne, cât mi-i de dor/ De casă și de ogor./ De târnați și de cuptor/ Și de oala cu groscior./ Mi-e dor
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
DECEBAL De asatădată câinele e mai îndârjit! El trebuie să știe că pământul daciei e sacru și iubit, El nu rabdă pe dușmani Chiar dacă se numesc ...romani. Munții falnici cu izvoare limpezi, văi răcoroase, Visteriei dă aur și-n câmpuri mănoase Rodesc grâne în holde frumoase. Bogății ce nu au alte țări, De aceea vin din cele patru zări Să ne cucerească, vărsând sânge de-al nostru și-al lor. Slăvit să-ți fie numele, zeu al dacilor! 15 Ne apărăm
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
caracterul național, limba și preocupările care erau în general aceleași ca și a populației de dincolo de Dunăre și anume: păstoritul, cultivarea viței de vie, agricultura, apicultura, sau pescuitul prin bălțile, lacurile, ori apele Dunării. Aici întâlneai întinderi mari de câmpii mănoase, codrii deși, apă pentru adăparea animalelor, o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței se perpetuase de-a lungul secolelor în viața păstorilor, indiferent de împrejurările vremurilor, fie ele războaie, fie schimbări de dominație a
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
bate toba de plecare - Colburi se ridică, în drum, spre-ntâmpinare - Sunt glasuri din adâncuri care-mi trimit solie. Își cată lumea lor pe veci pierdută, Și nu mai pot de-atâta întristare , Ei au murit în luptă întregind hotare - Mănosul câmp de ieri e azi plin de cucută. Cu ochi pierduți își caută avutul, Copiii toți și-i strigă-n van pe nume, Pe toți hoinari îi întâlnești prin lume Pe alte glii și-ncearcă începutul - De mila lor azi
PLAI ROMÂNESC de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Plai_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355669_a_356998]