143 matches
-
În țară sunt găzduite cele mai stabile populații de lupi din Europa. Ei trăiesc și se Întâlnesc În Delta Dunării, În zonele subcarpatice muntoase și În cele de dealuri Împădurite, În râpe adânci acoperite cu vegetație, arbuști și arbori, În mărăcinișuri, văgăuni adânci și Întunecoase, ferite de ochiul vânătorilor și a animalelor de pradă. Lupii din România, datorită Înfățișării, vigurozității constituției și numărului mare existent au stârnit interesul pentru studiu a unor specialiști din afară. Lupul aflat pe teritoriul țării noastre
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
acolo se deduce după forma urmelor lăsate de labe. Acesta lasă urme plantare (ale labeloră alungite, spre deosebire de ale câinelui, care sunt rotunde. Întotdeauna, lupul Își Înscrie urmele În linie dreaptă, iar câinele În zigzag. Atenție la locurile izolate, tufișuri și mărăcinișuri expuse la soare și liniștite pentru că, de obicei, aici Își face patul pentru odihnă sau pentru nașterea și creșterea puilor. Oricum, trebuie reținut că sunt rare cazurile când lupul singuratic atacă omul. De obicei acest lucru se Întâmplă când sunt
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
să urli, să ameninți de departe cu ciomagul, însă fără folos. Coarnele nu aveau doar un rol estetic: de data asta "Bruna" a avut câștig de cauză. Printr-un atac mai crunt decât celelalte, și-a aruncat adversara într-un mărăciniș uriaș. "Murga", blânda și bătrâna "Murga", a ieșit cu mare caznă de-acolo. Rănile făcute de coarne nici nu se comparau cu rănile orgoliului, ale amorului-propriu. Și acum mă cuprinde mila când mă gândesc la umilința ei. Sfârșitul disputei a
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
din categoria a doua, care se caracterizează prin două raporturi de multiplicare, unul explicit, exterior obiectului, suprapus raportului obiect-clasă de obiecte și altul implicit, interior obiectului; substantivele colective denumesc obiecte-mulțimi: colectiv, grup, popor, trib, echipă, studențime, țărănime, turmă, stol, brădet, mărăciniș etc. Substantive comune și substantive propriitc "Substantive comune [i substantive proprii" Substantivele pot denumi „obiecte” fără identitate specifică între celelalte obiecte ale clasei pe care o reprezintă sau, dimpotrivă, cu o identitate distinctă de celelalte obiecte componente ale clasei la
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
făcură nici un gest, subjugați de rapiditatea rotației și totodată de neverosimila încetineală cu care se desfășura mișcarea prin fața ochilor lor. Văzură un trunchi ce bara drumul acestei roți de piatră, nu rupt, ci despicat precum un braț tăiat de sabie. Mărăcinișul ce ar fi putut s-o rețină păru că se dă la o parte, la trecerea ei. Un alt copac fu evitat cu o agilitate șireată, de felină. Amurgul ascunse anumite etape ale căderii - auziră, mai înainte de a vedea, trosnetul
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
care femeia o străbătea pentru a petrece câteva zile în casa lor. În noaptea aceea, femeia îl apucă strâns cu dinții de gulerul cămășii și-l purtă peste mica punte care le întindea capcanele șipcilor ei rupte. Prăbușindu-se în mijlocul mărăcinișului, avu timp să înăbușe țipătul copilului. Acesta se zbătu o clipă, apoi încremeni, speriat de o senzație cu totul nouă: mâna femeii tremura. Tăcut acum, privea lumea spărgându-se în obiecte pe care le putea numi și care, numite, îl
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
un tir cumplit din flancuri, porniseră să secere cu precizia țintirii calculate mai înainte. Călăreții cădeau fără să priceapă că era vorba de o capcană. Cei care izbutiseră să se întoarcă din drum erau urmăriți de un escadron ivit din mărăcinișurile care acopereau malul. Nikolai ajunsese în tabără însoțit doar de o mână de supraviețuitori. Încă mai credea că fusese o simplă întâmplare, când își privea calul, care avea aerul acela morocănos cu care trebuia să se deprindă. Mai târziu, întâmplarea
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
porni repede, coborând versantul acoperit de copaci și de tufe pe care Pavel nu-l cunoștea. O urma cu greutate, agățându-se în rugii de mure, de care ea știa cum să se ferească, alunecând pe micile grohotișuri ascunse sub mărăciniș. Pădurea, fără urmă de potecă, părea neumblată. Ajungând pe malul unei ape, femeia se opri, iar Pavel, prinzând-o din urmă („Vrea să mă rătăcească sau ce naiba?“, își spusese el ceva mai devreme.), o întrebă, fără a-și putea ascunde
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
și dezordonat, prin pustietatea câmpurilor împestrițate de picături. Mi s-a părut deodată că a mă cufunda în neantul acela primăvăratic, a dispărea în indiferența lui, era un pas salutar și atât de ușor de făcut. Un trup chircit îndărătul mărăcinișurilor, tâmpla murdară de sânge, mâna aruncată înapoi de reculul armei... Șah se opri, se uită în aceeași direcție ca mine și păru să-mi ghicească gândul. Glasul lui avu fermitatea pe care o are cineva când se adresează unui om
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
care o purtam în mine de ani întregi: în mulțimea dintr-o gară, în mijlocul chipurilor care defilau, îți recunoșteam privirea. Nu mai prevăzusem nimic altceva pentru viitorul nostru. De acum înainte, mai era și imaginea acelui trup inert, chircit îndărătul mărăcinișurilor lipsite de verdeață, lângă un drum de țară. Mă vedeam astfel, iar comoditatea unui astfel de deznodământ era ispititoare, mai cu seamă prin facilitatea ei materială. Într-o seară, plăcuta greutate a pistolului se mulase îndelung pe palma mea. A
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
punct de vedere fitogeografic, teritoriul comunei Șipote se află în zona de silvostepă, către limita mai uscată, cu nuanțe stepice a acesteia. Vegetația lemnoasă a fost îndepărtată în întregime de factorul antropic, resturi ale fostelor păduri fiind reprezentate astăzi prin mărăcinișuri formate din Prunus spinoasa și Rosa canina. Existența pâlcurilor de pădure cu zeci de ani în urmă este confirmată de bătrâni, de documente, de toponimice, care pot atesta existența vegetației arborescente, precum:Schinărie, Soci. Azi pădurea ocupă o suprafață redusă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Vatra mi-au povestit că unul dintre boieri a încercat să obțină venituri din creșterea și înmulțirea iepurilor sălbatici. O asemenea încercare s-ar fi făcut pe tarlaua care se numește în Rădii. Locul este presărat din loc în loc cu mărăcinișuri, iar boierul ar fi pus oamenii să amenajeze din loc în loc bordeiașe din lemn și pământ unde iepurii să se adăpostească și să se înmulțească, apoi să fie prinși la plasă și trimiși la export în Franța. Probabil experimentul n-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mari de pământ pârlogite, unele întinse cât îi cuprindeau privirile. Dacă i-ar sta în puteri - gândește cu obidă, - i-ar pune la zid pe toți cei din cauza cărora agricultura țării s-a degradat, iar seva ogoarelor este suptă de mărăcinișuri, ciulini și buruieni, în timp ce bieții români se hrănesc cu produse din import, modificate genetic și otrăvite cu chimicale, date în exces, pentru a le grăbi creșterea și a le spori producția. Își mai amintește că în mica așezare rurală unde
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
să se transforme În șosele, apăreau fabrici, iar ceva mai Încolo, parcurile de pe malul lacurilor deveneau pădure. În spatele fabricilor se adunau ruginituri mari, carcase și schelete și gunoaie de tot felul Îmbibate de scursori, care se pierdeau În tăvălugul de mărăciniș Înghițit treptat de lanuri de grâu și porumb. Trecusem pe-acolo cu bicicleta și pe jos, revăzusem de mii de ori locurile din tren, din autobuz și din tramvaiul pe care-l luam de acum zi de zi de la cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
urmărește geneza partidelor politice construiește și Daniel L. Seiler în lucrarea de față. Din primele pagini, autorul anunță intenția studiului său: "Ce oferă știința politică cetățeanului interesat ce-și dorește un ghid, care să-i permită să se regăsească în mărăcinișul partidelor politice din Europa? Foarte puțin, de fapt [...]. Această lucrare modestă își propune să umple vidul amintit". Modestia de care se vorbește în textul tocmai citat nu este altceva decît un gest de cochetărie al autorului. "Modesta" lucrare este mai
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
se completează prin aplicarea de noi coordonate, cum ar fi: denumirea, ideologia și organizarea partidului. Dacă paradigma clivajelor ne oferă o schiță, aplicarea de noi coordonate aduce culoare tipologiei care tocmai se constituie. Abia acum sîntem invitați să facem proba "mărăcinișului". Constatăm faptul că fenomenul partizan nu își are justificarea în sine. Pentru explicitarea lui sîntem purtați spre modificări de structură ale vieții sociale, economice și politice ale Europei. Însuși autorul afirmă că "paradigma celor patru clivaje a fost concepută pentru
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
este alta. Faptul că aparțin aceleiași Internaționale reușește oare să întărească suficient legăturile dintre Partidul Socialist Francez și Partidul Socialist German? Ce oferă știința politică cetățeanului interesat ce-și dorește un ghid care să-i permită să se regăsească în mărăcinișul partidelor politice din Europa? Foarte puțin, de fapt. Întrebările de mai sus rămîn fără răspuns, mai ales dacă acesta nu cunoaște engleza. Această lucrare modestă își propune să umple tocmai vidul amintit. Studiul se va articula în două părți, inegale
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
inițiativă și de moștenirea patrimoniului cît și faptul că posedarea unui patrimoniu, chiar modest, constituie cel mai bun argument al electoratului lor, justifică alegerea denumirii de "partide patrimoniale". Ca și în cazul partidelor muncitorești, vom face efortul de a descurca mărăcinișul semantic și istoric ce învăluie partidele patrimoniale, încercînd să depistăm mai întîi trăsăturile lor comune, apoi variantele interne, pentru a trece apoi la formele extreme. I. Trăsăturile comune Partidele patrimoniale se regăsesc într-un program politic comun, reflectare a bazei
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
indirectului; un efect de retransmitere și decalaj. O întîrziere la transmisie, pur și simplu. Istoria se fofilează în intervalul care desparte evenimentul de înregistrarea lui. Ce se va alege de activitatea care constă în preschimbarea haosului în linie, a unui mărăciniș de fapte într-o carte de istorie îngrijită ca un cîmp, atunci cînd evenimentul îmi este livrat în stare brută, cu decodarea încorporată, via A.F.P. sau, și mai bine, în direct, prin transmisiune televizată? Atunci cînd nu ne mai
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
totdeauna când Începeau vreo frază, erau siguri de finalul pe care ea avea să-l afirme, așa cum un șarpe Își mlădie coada solzoasă și strălucitoare după micile și ascuțitele accidente ce-i stau În cale. Acele „mici accidente”, „pietre și mărăcinișuri” care, sub tensiunea unei „otrăvi” ce vine din adâncuri, ies „bolborosind” la suprafața conștiinței, a „vederii minții”, nu numai reordonând, aproape arbitrar, totul, dar și provocând revelații, uneori greu suportabile. Și, În fața lor, a marilor profeți, omenirea a fost nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
una-n alta. Pierderea acestei prietenii a rămas până azi ca o falie în viața mea. A trebuit să găsesc un „animal al inimii“ și un „rege“ și din cauza acestei femei. Pentru că ambele noțiuni sunt cu două tăișuri, bântuie prin mărăcinișul iubirii și trădării. Când scriam, a trebuit să întreb propozițiile apărute pe hârtie și insuficient de expresive: „De ce și când și cum ajunge iubirea legată în sălașul morții?“1. Chiar și atunci când părăsești pe cineva pentrucă trebuie s-o faci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
strâmți, cauzele deceselor aveau prea puțin de-a face cu bolile constatate de doctor. Cauzele deceselor se supuneau mecanismului de reguli ale binelui și răului, ale virtuții și rușinii. La asta se mai adăugau și superstițiile, astfel încât se formase un mărăciniș de „argumente“ care toate îți arătau limpede că fiecare dintre cei ce muriseră își meritase moartea. Reieșea că mortul îl provocase până-ntr-atât pe bunul Dumnezeu, încât, până la urmă, acestatrebuise să acționeze, prăvălindu-l pe cel în cauză din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ca Raskolnikov, leneș ca Oblomov. În versiunea sa ideală, viața ar trebui să arate ca în acest superb fragment pe care, în pofida lungimii sale, îl voi cita in extrenso: Mi-ar trebui un spațiu filantropic, leneș, cuprins între garduri de mărăcinișuri împletite, și un șezlong longilin, și-o lumină căzută-n păcat, cu mari raze sugrumate printre frunze deja cercetate de slăbiciunile anotimpului, leșurile lor străvezii putrezind pe paginile întoarse încet, ticăit, de sufletul calm cititor. Și o ceașcă măreață de
Amintiri, lecturi şi vise by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9888_a_11213]
-
în Piața San Marc iar Homer nu apăruse încă în lume? Să fi fost într-o altă viață păstorul cel tînăr păzitor de capre în insula Patmos? Dacă nu de unde în atîtea flendurite duminici viziunea muntelui stîncos cu ierburi și mărăcinișuri uscate în soarele arzător și mirosul de lapte fiert din fața colibei și stînca roșie cu umbra aruncată peste foșnetul mării? Dacă nu de ce acum după atîtea căderi în abis scena filmică a tînărului păstor de capre alergînd spre stînca roșie
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/15587_a_16912]
-
Csilla în conace vechi, hosteluri cu lenjeriile intacte. Ne număram și abia ne găseam, parc-am fi fost drogați. Lațul se strînsese în jurul ultimelor cuiburi de rezistență. Știam, cu toate astea, că ar fi fost extrem de simplu să evadez peste mărăciniș, prin fostele canale industriale sau chiar la bordul avionului rusesc. În verile piroclastice, învățasem să pilotez. Trăgeau viespi la cadranele tabloului de comandă. Capsula cobora pe solul translucid. Planeta era gustoasă ca dropsul. Planeta maimuțelor Aș fi vrut să fiu
Poezii by Ștefan Manasia () [Corola-journal/Imaginative/3371_a_4696]