194 matches
-
se divide, curge mai departe, cade Înapoi, trece prin tuburile de alama. Orgă străveche se Încăpățânează, nu vrea să priceapă și pace că vremea ei a trecut. Cântă că o primadona cu perucă și fără dantură. Un organist!!? șoptesc buzele Mărținei, și femeia se miră că paznicul i-a auzit gândurile și Îi răspunde prompt, distrugându-i bulă, mirajul. Îi sasu’ al bătrân. Doarme În turn. Când are chef, de e zi, de e noapte, Isi dezmorțește degetele În clape. Îl
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
i-a auzit gândurile și Îi răspunde prompt, distrugându-i bulă, mirajul. Îi sasu’ al bătrân. Doarme În turn. Când are chef, de e zi, de e noapte, Isi dezmorțește degetele În clape. Îl auzi? Un nebun, le cântă cucuvelelor! Mărțina da din cap cu un fel de Înțelegere infantilă. S-a liniștit. Ar trebui să se liniștească. Acolo nu există stafii. Sunt numai oameni că ea, ca paznicul, tot înși din carne și sânge. De acum, ascultă fără interes, cum
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
amplitudine, se Înalță, se boltește, nu mai are spațiu de respirație și face să pocnească sticlă Încorsetata În cositorul vitraliilor. Au asudat și pereții și fruntea oamenilor ghiciți În stranele foarte Înguste. Călugăritele, colo niște umbre fantomatice Între care ea, Mărțina Sâmbure, se simte Înregimentata. Este derutata. Plânge și Își Înghite lacrimile care ar putea să i se scurgă pe obrajii cu pudra Caron. Abia Într-un târziu Își șterge ochii și nasul, copilărește și direct cu țesătura mânușii. Prin plasa
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
plasa dantelei firave, Isi vedea pielea de pe degete. Spre mirarea să, epiderma năpădita de psoriazis, acum este aproape curată, regenerata. Celulele sănătoase Își reintră În drepturi, se Întind de o parte și de alta a unghiilor date cu lac transparent. Mărținei i-a dispărut incertitudinea, frica de toate și mai ales rușinea față de sine, nu se mai gândește la psihoza care a bântuit-o În ultimele zile. O, da, sigur că este obosită și stânjenita de cum s-a purtat. Prostește. Auzi
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
Mda, eu sunt carafa zdrobita sub talpă elefantului! face ea constatarea zâmbind controlat și cu un strop de candoare. Clar, sunt o biată femeie! De sus, de la balcon, orgă repeta că Într-un bolero spasmodic sunetele rezultate din tuburile dezacordate. Mărțina nu mai rezistă. Își astupa urechile cu palmele. știe că nu are de unde, dinafară ei, să Îi vină salvarea. Prin ogivele de sub streașina, lumina solară penetrează interiorul cu insolenta aproape păgâna. Inima ei palpita iarăși. Nu și-a luat pilula
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
picioarele răschirate, cu mâinile În șold. Celălalt, un războinic cu sabie și cruce bătută cu diamante. Însemne heraldice? Nu are importanță podoaba vesmântului sfânt, doar față nevăzuta, obrazul ascuns sub apărătoarea cu viziera lăsată. Un bărbat În carcasa din fier. Mărțina Sâmbure se mișcă, face pași, iese din bazilica. Trece pe sub turnul rotund, prin sacristia cu lespedea criptei pe care scrisul este Încă lizibil: Hic somno dormientem Maximus Mariscalli Hierusalem, Johanes de Herseny. În urma ei, mirosul tare, de crini regali, se
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
DREPT MULȚUMIRE PENTRU VIAȚA ȘI DIN BUCURIE PENTRU FRUMUSEȚEA MUNȚILOR” / “ALS DANK AN DAS LEBEN UND AUS FREUDE FUR DIE SCHÖNHEIT DER BERGE” de o familie de români: Camelia, Lucian și Vlad-Elian Ducă și o familie de germani: Josefine, Josef, Mărțina u. Edmund Winterberger a fost sfințită de ultimul preot paroh de la Gărâna- Brebu Nou, pr. EDUARD KANDLER. Crucea de pe dealul Kasarn-ului a devenit reper pentru turiști. Urmărea firească: Lucian a spus: “Ce fain ar fi un VIA CRUCIȘ până la Cruce
Drumul Crucii/ Drumul Vieții- Kreuzzweg/ Lebensweg [Corola-blog/BlogPost/93299_a_94591]
-
și Dieter Henn, Gerlinde și Hetmuth Kierer, Aloisia și Anton Kunz, Ioana și Costel Mihăilă, Edith și Horst Neff, Maria și Anton Rang, Helene și Reinhard Richer, Adriana și Mircea Ruja, Ana și Erwin Josef Țigla, Theresia și Peter Weinfurter, Mărțina și Sebastian Zels, BoWeDi și Heimatstub’n zu Wolfsberg. Ulterior s-au mai alăturat și familiile: Ana și Ion Bădescu, Veronika și Bruno Eichinger, Maria Eichinger, Katharina și Andreas Homeier, Yvonne și Reimar Krecsmar, Barbara și Carol Mayer, Ingeborg și
Drumul Crucii/ Drumul Vieții- Kreuzzweg/ Lebensweg [Corola-blog/BlogPost/93299_a_94591]
-
aici, alături de noi, să parcurgem drumul vieții împreună. În 1997, la sfințrea Crucii de pe dealul Kasarnului avea 13 ani. Astăzi este soție și mama unui băiețel de 4 luni. Sosita împreună cu familia în această dimineață de la München, vă vorbește doamna Mărțina Zels”: „Im Namen der Organisatoren Fam. Ducă und Fam. Winterberger möchte ich alle herzlich willkomen heißen. Begrüßen möchte ich Pfarrer, Dekan, Chor, und natürlich alle diejenigen, die heute bei der Einweihung des Wolfsberger Kreuzweges dabei sind. Ein Kreuzweg în Wolfsberg
Drumul Crucii/ Drumul Vieții- Kreuzzweg/ Lebensweg [Corola-blog/BlogPost/93299_a_94591]
-
linia epicului contemporan, cu personaje și acțiuni viabile, menite să țină treaza atenția cititorului și să-i creeze confortul spiritual pe care, nu din emisiunile de divertisment îl poate dobândi. Românul debutează cu secvențe aproape cinematografice, având în centru figură Mărținei Sâmbure, apariție aproape insolita în peisajul urban în care este debarcata intempestiv, la marginea unui șanț, de mașină care o transportase. Planul real se îmbină perfect cu cel fantastic și imaginile prezente tind în mintea protagonistei să reînvie un trecut
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
scriere. “În nopțile cu luna plină, paznicii obiectivului de azi, susțin, ca aud, amestecate, urlete de facere și geamătele unor entități care, desi bântuie locul cu asiduitate, nu se lasă niciodată văzute de om”. Fascinată de istoria și arheologia locului, “Mărțina Sâmbure a ales să locuiască în fostul han de la răscrucea drumurilor din apropiere”, în felul acesta, să fie mai aproape de reperele spiritualității sale încă de la prima vizită a acestor meleaguri, când a ajuns cu un autocar înțesat de turiști anonimi
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
ca să confere puțină variație, chiar și atunci (sau mai ales atunci) când e vorba de situatii destul de grave, pentru a decongestiona atmosferă, procedeu stilistic folosit des de autori. Iată atmosferă de la o întrunire mondenă: “-Cui îi pasă!? mârâie pentru sine Mărțina, apoi salută din inerție, în dreapta și în stânga, inșii care privesc lumea reală prin lentilele ochelarilor cu rame de aur. Știe că apariția ei la ,,spartul târgului”, da bine. Se simte deja cu o clasă deasupra adunăturii care socializează cu zâmbet
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
întins pe toată gură și cu dinții sterpeziți de invide. Care pe care! O dată ce au salutat-o, ei, oamenii politici și oamenii de afaceri, ba, chiar si autsiderii au un subiect neutru pe care să-l foarfece. ,,Nebună,, de La Diligenta! Mărțina nu se sinchisește de bârfe. Surâde. Trece printre ei, stâlpii societății, cu spinarea dreapta, cu umerii liniari și burtă supta. Rece, rigidă că o stareța de mănăstire. Femeia merge în sens invers decât o fac ceilalți”. Faptul că eroina merge
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
de mirare, așadar, ca oamenii de cultură și arta, se retrag în carapacea lor, în “turnul de fildeș” sau mai pe înțeles, în colivia de sticlă și de acolo contemplă lumea, dând la iveală capodopere. O astfel de persoană este Mărțina. Scriitoarea, artista Melania Cuc, îi împrumuta din trăsăturile proprii și-i îngăduie să evolueze, așa cum îi trăsnește acesteia prin cap, de fapt, scrierea e un fel de introspecție în fața oglinzii. Sunt scriitori care procedează așa, creând unul sau mai multe
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
acesteia prin cap, de fapt, scrierea e un fel de introspecție în fața oglinzii. Sunt scriitori care procedează așa, creând unul sau mai multe personaje care sunt un fel de alter-ego al lor. Iată și cum o descrie Melania Cuc pe Mărțina: “Ea este ca o figurina de fildeș pe o tablă imensă de șah. Un pion. De ce nu, nebunul sau poate, regina. Totul ține de punctul din care o privești”. Periplul Mărținei printr-o veche mănăstire cisterciana, acum ajunsă muzeu și
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
lor. Iată și cum o descrie Melania Cuc pe Mărțina: “Ea este ca o figurina de fildeș pe o tablă imensă de șah. Un pion. De ce nu, nebunul sau poate, regina. Totul ține de punctul din care o privești”. Periplul Mărținei printr-o veche mănăstire cisterciana, acum ajunsă muzeu și casa de licitație pentru obiecte vechi, constituie un bun prilej pentru eroina de a face o călătorie inițiatica prin sine, atentă la fulgurațiile amintirilor și imaginilor care se suprapun că într-
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
și locuri, cu întâmplări și vorbe memorabile care i-au marcat existența. Imaginile se succedă, fără ca ea să le cheme ori să le alunge. Incidental, ne lovim și de alte nume și personagii legate de viața ei. Imaginația bogată a Mărținei lucrează în mănăstirea-muzeu și ea trăiește o experiență stranie, călătorind în timp, împreună cu Johanes de Herseny, “legendarul șef al soldaților cruciați, pe capul căruia, Regele însuși pusese, la schimb, o găleată de aur, atunci, în vremea prigoanei din toamnă ploioasa
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
1307. Johanes intrase de tânăr în Ordin, unde s-a dovedit a fi fost fără milă pe câmpul de bătaie, călugăr smerit în mănăstire; vrăjmaș de moarte dușmanilor lui Hristos și de o bunătate fără margini față de soldații din subordine”. Mărțina, transpusa în trecut, trăiește senzații ciudate alături de acest cavalet cruciat, întors din istorie, pe care ea îl primește cu dragoste în mintea, sufletul și ființă ei, sensibilizate de boală și de imaginația bogată cu care a fost înzestrata. Senzațiile sunt
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
platoșa de luptă cu Leul Deșertului, femeia modernă le-a simțit clar, ba, chiar i-au lăsat urme vizibile pe umeri, pe brațe, în locul care a mai scăpat de rănile fără leac, între mânecile bluzei tighelul mânușilor lungi până la coate. Mărțina și-a recunoscut bărbatul, de cum, acela i-a atins fruntea cu buzele. Reci că de gheață. Ea nu s-a ferit și respirația lui i-a geruit sânii, a trecut peste gât, în sus, până la ureche. Stafia cavalerului cruciat închis
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
Este o lume artificială, de film regizat de mai mulți regizori, fiecare cu părerea lui, în care intrăm curioși să vedem ce se întâmplă. O atmosferă propice discuțiilor artificioase, sterile, despre arta, între oameni care, prea puțin se pricep. Însă Mărțina este specialista în arta veche. “Vitraliul este doar un simulacru de artă veche, comandă sută la sută contemporană și în care artistul a adus în colajul modernist, și câteva fragmente de sticlă veche de Boemia. Mărțina este specialist în Istoria
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
puțin se pricep. Însă Mărțina este specialista în arta veche. “Vitraliul este doar un simulacru de artă veche, comandă sută la sută contemporană și în care artistul a adus în colajul modernist, și câteva fragmente de sticlă veche de Boemia. Mărțina este specialist în Istoria Artei, recunoaște îmbinarea artificială dintre detalii. Știe pe de rost fiecare centimetru pătrat și din zidăria care sprijină fereastră, lega între ei, pereții groși de mai bine de cinci palme de om. Ar trebui să se
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
și spațiile prozei contemporane. O notă de specificitate este adusă de un oarecare lirism în accepția tradițională a cuvântului, care trădează sensibilitatea artistului plastic, a iconarului pe sticlă și mărgele, dar și inefabilul poeziei de care autoarea nu este străină. Mărțina este un personaj cu un aer exotic, nonconformist, care “aude Viața cum clocotește, cum curge bezmetica pe langă dansa. Nu îi pasă. Nu îi mai pasă! Ea își trăiește experiență solitara, ca în naștere, ca în moarte. Numai degetele-i
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
Un personaj verific, foarte interesant de urmărit în evoluția lui epica. Ea și-a propus să meargă până la capăt în boală că și în sănătate, așa cum precizează autoarea. Încă din momentul în care pășește pe sub portalul fostei abații de călugărițe, Mărțina, intră în alt timp, în care totul pare ireal de adevărat, fantoșele prind viață și chiar îi vorbesc, îi transmit ceva, poate și atmosfera încărcată de spiritualitate și vesminte vechi, de platoșe cu zale și coifuri grele îi sugerează scene
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
cu totul absurd, obiectul acestui subit sentiment trezit din somn precum dinozaurul din peșteră milenara, este paznicul fostei abații devenită muzeu. Autoarea nu întârzie, pe acest fond incandescent, să brodeze istoria familiei Sâmbure, familie de vită, dar scăpătata. Însăși viața Mărținei, proprietara unui loc straniu, numit “La Diligenta”, este fabuloasă, mai bine zis, aventuriera, boema, o femeie care n-a pus preț deloc pe avere, și-a vândut totul și a lăsat bunicii invalide conacul de la Glodoasa, cu toate acareturile aferente
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
antichități, așa cum văzuse odinioară în Provance. Pasiunea ei pentru artă veche o face să se simtă contemporană cu toate obiectele care au aparținut cândva mănăstirii într-un timp nedefinit, si chiar cu oamenii care au populat așezământul monastic. În timp, Mărțina dezvolta o atracție inexplicabilă pentru sarcofagul unde se odihnește cavalerul cruciat, căruia îi aduce în fiecare zi flori. “Trece pe sub portaluri, prin sanscrita, unde așează crinul regal direct pe lespedea mormântului în care-și doarme somnul veșnic, cavalerul cruciat. Nu
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]