194 matches
-
și le înfigă zdravăn în țocul pistoletului, arma care-i atârnă, prinsă în centura. Așa! De ce s-ar teme el de năluci, cu atat mai puțin de zăluda care ține ,,talcioc,, în casa aia veche și așezată în plină răscruce? Mărțina Eresen este pentru el o enigmă. Omul gîndește o secundă, apoi ia din nou poziția unui manechin de ipsos autentic. Mărțina e gata să-l atingă, în glumă, dar simte cum undă de energie tipic masculină, vine dinspre el către
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
năluci, cu atat mai puțin de zăluda care ține ,,talcioc,, în casa aia veche și așezată în plină răscruce? Mărțina Eresen este pentru el o enigmă. Omul gîndește o secundă, apoi ia din nou poziția unui manechin de ipsos autentic. Mărțina e gata să-l atingă, în glumă, dar simte cum undă de energie tipic masculină, vine dinspre el către ea, gata s-o cuprindă. Ceva nedefinit, ca un curent electric, i se propagă prin tot trupul. Tremura imperceptibil. Ș-apoi
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
toate părțile și trupul acela frumos devine straniu, pentru că nu are umbră. Ea trece cu privirea peste o vitrină, peste o altă masă acoperită cu sticlă... Înăuntru, securizate, stau exponatele, obiectele care odată aveau darul s-o atragă hipnotic. Acum, Mărținei nu-i mai pasă de antichități inedite, nici de concurență. Pur și simplu, matură cu privirea de sus în jos și de la dreapta la stanga, apoi, înapoi... la rand toate rafturile,- provește absența peste peretele bordat cu artefacte medievale, dintre care
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
nici de artă, nici de afacere. Sub mănușile fine și lungi până la coate, simte mâncărimea eczemei cu care s-a pricopsit peste noapte. Pentru nimic în lumea nu ar face un gest greșit, nu s-ar scarpină că p taranca. Mărțina Ersen știe să reziste mai bine ca un cavaler cruciat în fța Inchiziției. Deși cu lentile de contact dintre cele mai sofisticate, ochii ei nu văd clar exponatele . Le simte, le știe acolo, la locul lor, sute de armer letale
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
palpita ... - Ca o inimă de porumbița... spune, în timp ce și-a ridicat privirea către vitraliul din care, Duhul Sfânt zboară fără aripi. Vitraliul, o lucrare de artă contemporană, în care artistul a adus în colaj și câteva fragmente de sticlă manuală. Mărțina cunoaște și aceste detalii. Știe pe derost fiecare centimetru pătrat din zidul de mai bine de cinci palme grosime. Ar trebui să se simtă confortabil, dar ea caută și, nu stie ce sau pe cine. Sub mănușile fastuoase, pielea palmelor
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
palmelor ustura, crapă, zemuișete că o rășina lichidă. Părul femeii este stacojiu și îi ajunge pe umeri. Ea simte șuvițele. Reci. Fără textura, ca și cum ar fi moarte, nu i-ar mai aparține. Palmele! Ascunse în mănuși că de opereta, palmele Mărținei ard că în flăcări. Atunci, de ce trupul ei tremura că sub ger teribil? I s-a făcut piele de găină pe brațe, pe gât, pe coapse... Nu mai este sigură pe șine. Și... psoriazisul acela tâmpit, maladia care, poate încearcă
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
a făcut piele de găină pe brațe, pe gât, pe coapse... Nu mai este sigură pe șine. Și... psoriazisul acela tâmpit, maladia care, poate încearcă s-o învețe smerenia. Rănile dintre degete, de pe dosul palmelor albe, s-au deschis, înfloresc. Mărțina Herseni simte primejdia, necunoscutul, care îi dă târcoale că leoaica flamanda. Uită pentru un moment de boală de piele. Teamă să este încă un fenomen incert, fără nume, fără formă. Un ,,ceva,, căreia nu i se poate opune. Ochi nevăzuți
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
râs bărbătesc, chicoteli de femei tinere și țândări mai mari sau mai mici din glumele care sunt aruncate la grămadă cu miză unor afaceri,- tot lucruri normale pentru un om normal și despre care nu se prea scrie la ziare. Mărțina aude Viața cum clocotește, cum curge bezmetica pe langă dansa. Nu îi pasă. Nu îi mai pasă! Ea își trăiește experiență solitara,- ca în naștere, ca în moarte. Singură. Numai degetele-i tremura sub țesătura de danteală fină. Mănușile o
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
degetele-i tremura sub țesătura de danteală fină. Mănușile o strâng, par a nu mai avea măsură potrivită. Ele, degetele, se agață cu disperare în reverul cămășii de mătasă naturală sută la sută. Pânză stă încordata, gata să se rupă. Mărțina nu își face probleme. Fice ce-o fi! Va merge până la capăt. Asta au făcut mai toate femeile din familia ei. Compromisul. Aruncă părul pe spate . Ridică ochii. Privește cerul prin cioburile de vitralii. Albastru iluzoriu. După toate calculele sale
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
După toate calculele sale, afară ar trebui să fie deja întuneric. Nu este. Nici lumânările nu sunt aprinse în sfeșnicele din alpaca lucrata în Rusia Albă. Dacă ar fi credincioasa s-ar închină, ar spune rugăciuni pe mâțanii. Nu este. Mărțina Herseni nu se rede nici în oameni, nici în semne cerești. Viața ți-o faci singur! Așa a învățat-o bunica Olga, asta pe când era cât nucă, si se juca cu picul acela tuciuriu, prin curtea fostului conac de la Glodoasa
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
Viața ți-o faci singur! Așa a învățat-o bunica Olga, asta pe când era cât nucă, si se juca cu picul acela tuciuriu, prin curtea fostului conac de la Glodoasa. Olga! Bunica Olga. De ce și-o fi amintind acuma de ea. Mărțina e răvășita, nervoasă. A tras curelușa poșetei pe umăr și simte cum aceasta îi sapă în carne. Durerea fizică îi priește. O dezmeticește. S-a dezlipit de dalele pe care părea înmărmurita. Face drumul în arc de cerc, se prelinge
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
aer. Nu a văzut încă ,,manechinele,,. Va face alt tur, rapid,- un fel ,,onor la drapel,, . Acum e dinaintea manechinelor.Păpușile uriașe, din ipsos industrial și învesmântate în purpura și aur, miros a sudoare de om. Trucul nu o impresionează. Mărțina știe că este doar o butaforie ieftină, comercială. Colo, un șir de rochii negre, de călugărițe. Alt rând, din mantii albe și cruci sângerânde!! Femeia alunecă și-n vortexul incipient, rece și mai subțire că limba unei spade sarazine, o
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
Cele mai multe, nu-i creează emoție. A atins poala unui veșmânt grosolan, de lâna primitivă. Stofă e jilava, cu iz de mucegaiuri, rece că un lințoliu. Ra îi recunoaște mirosul, - unul de pielărie, cocleala de bronzuri și transpirație de bărbat tânăr. Mărțina nu mai are timp de pus întrebări și mai ales, nu așteaptă răspunsuri. Marcu este acolo!! O cuprinde de dupa umeri. O ridică pe brațe și, toate zalele din tunica croșetata în metale, punctele de sudura a platoșei de luptă, femeia
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
albă, pe locul care a scăpat, alb și sănătoas, între mânecile bluzei de mătasă și broderia mânușilor. Apoi, o ating buzele. Gură bărbatului îi respira pe piep, pe gât. Îi săruta buzele acoperite cu ruj scump. O stafie!!? O umbră... Mărțina știe că ar trebui să se închine, să fugă. Nu face nici una, nici altă. Că o nebună, ea pipăie aerul dintre ei , dar.... închipuirea, amintirea iubirii antemporale și mistuitoare dispare. Taină a ținut mai puțin de o secundă. A fost
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
rea sau mai bună. Nici de data asta, femeia nu are de gand să-și pună întrebări, să-și răspundă. Se simte sleita că o fântână din bărăgane. Mâine, da. Mâine va merge la dr. Damian,- singurul tămăduitor în care, Mărțina are încredere oarbă. Doctorul o va invita pe sofaua aia verde și flori de iasomie. O va lăsa să vorbească singură, să se ,,psihanalizeze,, în voie. Apoi, trăgându-se de vârful mustății cănite, el îi va spune cu solemnitate: ,, Totul
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
va lăsa să vorbească singură, să se ,,psihanalizeze,, în voie. Apoi, trăgându-se de vârful mustății cănite, el îi va spune cu solemnitate: ,, Totul ține de... cum zicea herr Froid!!,, Așa se va încheia, ca întotdeauna, ședința. Fără complicații. Acum, Mărțina mai are putere decât să-și așeze mâinile peste sânii care nu au hrănit niciodată o progenitura. Se apăra. De cine? Nu stie și nici nu îi pasă. Nu-i mai pasă nici de ce va spune, va crede despre ea
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
Mâinile sale, cu degetele prelungi și frumoase din naștere, încă mai tremura în mănușile din dantelă fină și roșie-roșie. O pereche de mănuși ieșite din modă, așezate una-n altă, sunt crucea stacojie pusă peste țesătura bluzei vaporoase și albe. Mărțina poartă mănuși la fiecare ocazie. S-a obișnuit cu ele că și cu o a doua epiderma. Semn de trufie, de nebunie?... Oricum i-ar spune unii sau alții, numai ea și doctorul Damian știu, ca mănușile alea fastuoase au
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
-și pună gâtul în ștreangul pe care îl ține încolăcit, ca un șarpe, în coșul cu rufe murdare din subsolul casei. Un imobil straniu, de neînțeles pentru citadinul grăbit și care preferă să-și pună termopane, la casa, în loc de vitralii. Mărțina Herseni nu se teme de viață, nu se teme de moarte, doar de clipă aceea că o bucată de ,,arici,, sintetic, care te ține agățat de fiecare detaliu al lumii din care tu, inca faci parte. Asta, pe pragul invizibil
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
O piesă de care, ea se cam saturase s-o vadă și dimineața și seara în galerie, în spațiul situat departe de forfota orașului. Nici în vesmintele ei ciudate, mai potrivite pentru o diva, decât pentru negustorul sadea,care era, Mărțina nu se mai simte la fel. Bluză din mătasă, largă și cu volane uriașe la umeri, o strânge. Poartă pe sub rufe, parcă, două trupuri.Gemene. Un bărbat și o femeie. S-a prins cu vârful degetelor de unul dintre zecile
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
sigur, o femeiușca simplă, carnala și care nu se mai rușinează de sentimentele care o bântuie cu nerușinare. Străină, voluptoasa, știe să se gudure, să i se culcușească pe sub piele, să o acapareze. Fierbe sângele ei în arterele, pe care Mărțina Herseni și le credea a fi fost demult sclerozate. Sigur nu mai este sloiul de gheață, frigida de care au fugit cei câțiva amanți, masculii pe care i-a pripășit în casă și patul ei pentru o noapte. Până azi
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
lor de lemn ciupit de cârii și tratat cu produse de sinteză, sunt acolo. Palpabile. Ochii răniți de sarea din lacrimi o ustura. Rimelul i se scurge, i se duce în picuri cenușii pe fata îngustă și palida. Până azi, Mărțina Herseni a fost ceea ce numim îndeobște, o țipă independența, nu feministă în adevăratul sens al cuvântului, pentru că îi repugna că taman ea, nepoata generalului Sâmbure să fie pusă în aceeași oală cu o sufrageta din perioada emancipării industriale. Știe că
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
care o pun în evidență cu elegantă ce nus e mai poartă de decenii bune pe stradă. Cu plete de un roșu aprins și aruncate tinerește pe spate, cu bretonul retezat deasupra sprincenelor trasate în tus că la zeițele egiptene, Mărțina Herseni este genul de femeie nu trece neobservată pe stradă. Bărbații o studiază, câțiva dintre ei o doresc nebunește, dar sunt puțini curajoșii care s-ar încumeta să-i pună prirostriile în biserică. De altminteri, nici ea nu este interesată
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
alb și cu frâul de aur! Glumea odată. Pe atunci era tânără, nu avea insomnii și nici boală aia afurisita de piele, doar speranțe avea și câțiva pistrui aruncați pe vârful nasului. ************************************************************ Îndată ce și-a luat doctoratul în Istoria Artei, Mărțina Herseni și-a vândut partea de pământ pe care moștenit la Glodoasa, într-un sat cu contigente după contigente de țânci fără noroc și podgorii cu vinuri medaliate, interbelic, la Expoziția de la Paris. De Glodoasa o leagă încă amintiri vagi
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
conacul prăbușit pe jumătate-n moloz, si magaziile, cândva pline cu recolta de grâu și porumb, beciurile cu butoaiele cu vinuri vechi și celebre, erau în paragină, după ce țăranii foști colectiviști, împărțiseră între ei furia revoluționară și brumă de agonisire. Mărțina Herseni a căutat degeaba în firida din spatele șeminelului, acum cu cahle lipsa și fără suportul din marmură de Carrara. În locul pe care care îl purtase în amintirea să decenii la rând, nu a găsit nimic din ceea ce crezuse. Nici bijuterii
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
care să o lege cât de cât de locul în care, Doamne, fusese atât de convinsă că se născuse, nu a găsit acolo nimic. Și-a vândut fără nici o reținere partea din moșie, insensibila la rugămintea bunicii Olga Sâmbure. Ea, Mărțina, avea viața înainte. Olga aparținea cu trup și suflet, trectului. Bătrână a rămas pe poziție, în odaia cu tavan găurit și cu tapetul de mătasă transformat în flenduri de-a lungul pereților. Totul era scos din uz, gunoi pestilențial mustea
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]