64 matches
-
profilul natural al Munteniei de cîmpie este și el om, ieșit în marea de emigrație rurală pe orașele supte în cîmpia capitală București, nici un tren de Miroși Costești la tabel, linie dezafectată țăranul cîmpiei, călătoria nu-și arată călătorii ei, mărfarele fundal, garniturile sosite retrăgîndu-se, țîșnitoare de peron adaptată organismului feroviar, consumatorul real, Roșiori București, de la Videle are mers de accelerat, stațiile suprimate de concurența microbuzelor lîngă metropolă, femeia altă emigrație, cu florile pe care mi le poartă băiețelul, cu roșu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
zeci de kilometri spinările morfologice spre Cernăuți, dincolo un singur indiciu alb de sat, șoseaua ieșită din pămînt cu rîmele, ne-am amuzat să le tăiem din bariere, patru-cinci în cîțiva kilometri, 10-12 trenuri de călători pe zi, pe lîngă mărfare, locomotive accidentale, lărgime, cîmpul mai aspru în murmurul leagănului de țară, turle simultan pe cinci-șase biserici de sat, merii înrobiți de rod, soi bătut, roșu, DN 2H Rădăuți 4 km, cvartal de vile din cîmpul verde, despică orașul în două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
despicături în văi, crînguri, apucă și pe șes, ieșim, respiră și fac semne în numele arborelui loc, puterile înmulțite ale zăpezii, Deda de ce se schimbă cerul cînd relieful se schimbă? zăpada proaspătă, stare medie a omului în pornirile lui, fuma pasionat, mărfar lent, vagoane cu domiciliul Borzești, altele din Elveția, locurile tîrguindu-se între ele, INTERVENȚIE ÎN TEXT Telefon de la Răzvan și Cipic, la Cruce, concertul Iris în Piața Palatului, de Sfînta Paraschiva 2007, ora 20,13. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT nu e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
complicația în care am intrat odată cu capul, stinghii prea mari în fierul podului trecerea înceată pe ape, prinde viteză panta de tufișuri, liane uscate mătasea morților roasă în lumină rugină, mările Aivazovski la marginea Ludușului, cu linia de Sărmășel Bistrița, mărfar, în poliția gării ceafa groasă, țuguiul capului, zîmbesc amical pentru omul meu, minilocomotive din capetele magaziei, a treia complicație cu apa în spumele de ceață, lungește podul pe uscat, Chețani "Cheț" a doua piatră kilometrică, morminte pîlcuri în cimitir, "Chețani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
uite-așa, clădirile anexe, vreau și eu să mă uit! mănățirea, mănăstirea Cozia, dă-le și pe alea să le văd! cu flori mai mari, roz sau albe sau mov, astea să le strîngem, să le punem acasă în bibliotecă! mărfarul, nu mai este ăla direct, tati, pregătește-te, da? că acuș-acuș ajungem, pînă vii tu cu mașina ajungem și noi! el credea că ajungem la 11! linia satelor peste Siret, bălaie la păr, adevărat spic de grîu, în ficțiune și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
largul de pe luncă închis în 20 km, inserțiile crestelor pe alte zări, Pavele, ești nebun, înțelepciunea ta cea multă te-a smintit! Nu sînt nebun, preaputernice procuratorule, a înviat! prime stînci, vine și Petru, arcul de tren îi trece alături, mărfar cu stîlpi de rezistență pentru "Avitop" Iași, Gura Humorului berzele, a cincea separat, alta în vîrf de stog, iarba frăgezită Frasin, l-au declarat oraș, a sosit circul! alb-roșu pe cupolă, găinile șefului de gară și cocoșul fundal de pictură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
deformat feroviar, "bună seara, legitimațiile de călătorie!" incantație pe al doilea telefon Florin, "Patul lui Procust" cu cașcaval și un pahar de cabernet-sauvignon de Murfatlar, descărcările lirice în text, din discuția de cenaclu și de la lansare Mirel Cană, Dejul Dej-Triaj mărfar de colaci de sîrmă, la urmă vagoanele acoperite, Clujul ocupat de imobile, de somn mai înainte. Miercuri, 16 august, ora 2,05, în personalul Cluj-Napoca Huedin, în gara Cluj, avînd șase vagoane, nu cinci, precum personalul Cluj-Napoca Oradea, pleacă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe peron, locomotiva trenului dimpotrivă Mărășești Miercurea Ciuc perechea din aval, al doilea brăduț îl aruncă pe linie, își dă voie la vale, marcaj de rambleu punctele exagerate stîlpi electrici, Visează androizii oi electrice? România țara mai bună decît renumele ei, mărfar în mișcare, nămeți cu lemn ori cărbune, cutele zăpezii traverse la Palanca, rădăcina muntelui bradul, valea neteziș în lumini, întunecimea versanților străpunsă în două locuri, numele tău e Legiune! risipă, confuzie în nume, Brusturoasa cîinele caută în verandă, pe preș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nimeni n-o mângâie, pentru că așa sunt toți din neamul lor: aspri. Vine războiul, Kostialii văd niște grozăvii de neînchipuit despre care n-o să vorbească niciodată, trece războiul și în 1945, într-o noapte, toți nouă sunt urcați într-un mărfar și alungați din Cehoslovacia pentru că sunt nemți. Se trezesc în Darmstadt-ul gata bombardat de aliați, pe o stradă cu două case și patru supraviețuitori. Ernst Kostial își pune nevasta și cei șapte copii să strângă luni în șir cărămizi, nisip
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
locul unui dispărut? și cum ajunge bărbatul acestei femei, care până în 1945 deținea pământ de jur-împrejurul satului și era negustor de grâne și de coloniale, însă după ce fusese desproprietărit de socialism nu mai poseda decât o ladă plină de chitanțiere pentru mărfare întregi de cereale sau de cafea boabe - așadar cum ajunge un asemenea om să-și noteze la rubricile ce indică tonajul măruntele lui cumpărături cotidiene? Prima rubrică: Marfa livrată- iar el trece acolo: „Chibrituri“. A doua rubrică: Cantitatea în vagoane
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
un soi de Nirvana, și mă bucuram de starea de grație numită inconștiență. Moldova era de mult ocupată, bombardamentele zguduiau Capitala și se apropiau de locurile în care eram refugiați noi, moldovenii; dar eram un împărat. Trenurile treceau rar... erau mărfare, se călătorea clandestin, te urcai fără bilet. întins la soare, visam la o fată, o nemțoaică, o minunată Etith, pe care eram hotărât să o cuceresc. Deocamdată, închideam ochii să o văd și mă simțeam cam "de veghe-n lanul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și cu terenurile aride locuite de ei. În cel de-al doilea război mondial, Stalin, având dubii privind loialitatea calmîcilor, a dispus deportarea făra avertisment a întregului popor calmîc în Siberia. Deportații au fost urcați în toiul iernii în trenuri mărfare. Jumătate din ei au pierit în timpul transportului și în anii surghiunului, acțiunea de epurare etnică rămînînd necunoscută pînă recent. Din cauza răsfirării pe un teritoriu vast, în toată Siberia, limba și cultura kalmîcilor a suferit un declin, fiind amenințate cu dispariția
Kalmâkia () [Corola-website/Science/298491_a_299820]
-
fost un actor și scriitor român. A studiat la Conservatorul de Artă Dramatică din Iași (1933). s-a născut la Lipovăț, Vaslui, județul Vaslui, într-o familie de țărani săraci. Prin anii 1921-1922, a sosit la București (cu un tren mărfar; tatăl său lucra la regionala CFR), pentru a învăța meseria de pantofar, așa cum hotărâseră părinții. A rămas trei ani, nesimțindu-se atras de meserie, preferând alte munci și activități casnice. A avut primul contact cu "„gustul de otravă dulce al
Ștefan Ciubotărașu () [Corola-website/Science/305822_a_307151]
-
Sovietice. De pe această fâșie de teren se pot observa granițele cu România și Ucraina. În 2007, terminalul petrolier de la portul Giurgiulești a devenit activ, iar în 2009, au plecat primele transporturi din terminalul de cereale. constă din terminalul petrolier, portul mărfar și de călători și o zonă industrială. Terminalul petrolier a fost construit din investiții străine în valoare de 35 milioane dolari SUA. Dana poate primi nave maritime și barje fluviale cu pescajul de până la 6,5 m și poate descărca
Portul Giurgiulești () [Corola-website/Science/318022_a_319351]