125 matches
-
precizia desăvârșirii creațiile sale scenice, inegalabil mai ales în piesele istorice românești, precum și în rolurile de țărani români. În 1888 face parte din Asociația Artistică Grigore Manolescu - Aristizza Romanescu. La 25 octombrie 1922 Teatrul Național București programează piesele „Înșir-te mărgărite“ și „Comoara“ în onoarea lui Ion Petrescu ce împlise 50 de ani de carieră. La 21 noiembrie 1923 Ion Petrescu pleacă cu trupa Teatrului Național în turneul istoric ținut în ținuturile eliberate. a fost coleg de Conservator cu marele actor
Ion Iancu Petrescu () [Corola-website/Science/326924_a_328253]
-
și masă rotundă europeană - "Marguerite Yourcenar: una scrittura oltre confine" la Bibliotecă "Villa Mercede di Romă", sub auspiciile Sindicatului Național al Scriitorilor și ale Congresului European al Scriitorilor în cadrul ceremoniilor oficiale desfășurate la Primăria Romei cu ocazia centenarului nașterii scriitoarei Mărgărite Yourcenar în 2003
Tiziana Colusso () [Corola-website/Science/316653_a_317982]
-
Str. Al. Odobescu nr. 7 țel. 212693 16214 MALUREANU ILEANA (n. 1966) Pitești, str. Petrochimiștilor bl. B21, sc. B, ap. 20 țel. 642691 092324270 12875 MANEA VASILE (n. 1939) Pitești, Str. Maior Sontu, bl. D2, ap. 12 țel. 219434 16215 MĂRGĂRIT CLAUDIA ELENĂ (n. 1971) Pitești, str. Mihai Viteazul bl. P20, sc. B, ap. 12 țel. 213608 092208199 6693 MARIN NECULAE (n. 1953) Pitești, Str. Exercițiu, bl. PD6, sc. D, ap. 10 țel. 250266 092378009 12880 MARINESCU ALEXANDRU (n. 1949) Cîmpulung
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
GRIGORIU ION (n. 1931) Ploiești, Str. Fortunei nr. 20 țel. 132685 3487 IONIȚĂ ION (n. 1926) Ploiești, Str. Gh. Doja nr. 97 țel. 125187 3489 LĂZĂRESCU TOADER (n. 1927) Ploiești, Str. Vlad Țepeș nr. 42, ap. 9 țel. 140753 3581 MĂRGĂRIT TEODOR (n. 1933) Ploiești, Str. Cameliei nr. 3a, bl. 48, sc. A, ap. 4 țel. 199116 3491 MARINCIU MIHAI (n. 1927) Ploiești, Str. Colinei nr. 55 țel. 111686 3496 NEGRU GEORGEL (n. 1931) Ploiești, Str. Brumărelelor nr. 3, bl. 121
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
1938) Alexandria, Str. Cuza Vodă 117, bl. 701A, ap. 5 țel. 321917 15181 PATRU CONSTANTĂ (n. 1938) Alexandria, Str. București, bl. G103, ap. 7 țel. 321501 15304 PIELEANU FLOREA (n. 1947) Alexandria, Str. București, bl. 222 țel. 321107 7007 TEPELIGA MĂRGĂRIT (n. 1938) Com. Plopii Slavitesi 15334 TRIFU ANA (n. 1941) Alexandria, Str. București, bl. 221, ap. 13 țel. 322603 6943 TULEA FLOREA (n. 1932) Tr. Măgurele, Chimiei nr. 8, bl. A Complex, ap. 11 țel. 413327 15184 VOICU CONSTANTIN (n.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
din zonele Kirçova (Kicevo), Kalkandelen (Tetovo), Pristina, Mitroviça (Kosovska Mitrovica), Viçitirin (Vucitrn), Üsküp (Skopje), Gilan (Gnjilane), Manastir (Bitola), Debar (Debar) și Gostivar. Cea sudică, condusă de constă din șaisprezece reprezentanți din zonele Kolonjë, Korçë, Arta, Berat, Pârga, Gjirokastër, Përmet, Paramythia, , Mărgăriți, Vlorë, Tepelenë și Delvinë. La început, autoritățile otomane au susținut Liga de la Prizren, dar Sublima Poartă a presat delegații să se declare în primul rând otomani și abia apoi albanezi. Unii delegați, în frunte cu șeicul din Kalkandelen, au susținut această
Liga de la Prizren () [Corola-website/Science/335803_a_337132]
-
Scoica sarmatică, Chișinău, 1969; Versuri, Chișinău, 1970; Bradul și steaua, Chișinău, 1972; Lumi de cleștar, Chișinău, 1972; Caietul cu scoarțe de chihlimbar, Chișinău, 1975; Drumeție. Oameni și lucruri, Chișinău, 1975; Lanterna magică, Chișinău, 1978; Adio, Cioco!, Chișinău, 1979; Înșiră-te, mărgărite, Chișinău, 1979; Crug, Chișinău, 1982; Har, Chișinău, 1982; Știubeiul cu povești, Chișinău, 1982; Cartea plaiului, Chișinău, 1986; Preapitorescul „La Castel”, Chișinău, 1986; Fântâna soarelui, Chișinău, 1987; Numărătoarea inversă, Chișinău, 1988; Cântecul lebedei, Chișinău, 1993; Post-scriptum, Chișinău, 1998. Repere bibliografice: H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287382_a_288711]
-
Freiburg, lucrează, între 1962 și 1966, la Forschungsstelle für Weltzivilisation, înființat de profesorul Arnold Bergsträsser. E prezent în periodice precum „Punta Europa” din Madrid și „Arena” din Londra, trimite versuri și eseuri la reviste ale exilului românesc - „Luceafărul”, „Înșir’te mărgărite”, „Caete de dor”, „Destin”, „Revista scriitorilor români”, „Prodromos”, „Limite”, „Ethos” ș.a. Figurează cu douăsprezece poeme în antologia Poezia românească nouă (1956), întocmită de Vintilă Horia. În 1988 i se va acorda Premiul pentru literatură al Academiei Româno-Americane de Arte și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
la repunerea neamului în drepturile sale” ( Tot ce e românesc e al nostru, 1/1952). Tot Al. Frâncu susține rubricile „Poșta redacției” și „Revista presei”, consacrată mai ales presei literare românești din exil („Caete de dor”, „Libertatea”, „Vatra”, „Înșir’te mărgărite” ș.a.). Rubricile „Știri din toată lumea”, care relevă demersurile politice și culturale ale românilor exilați, și „Știri din țară”, semnalând dezastrele în plan social, economic și cultural (Familii de săteni ridicate în timpul nopții de organele de securitate, Noi atacuri ale răsculaților
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289345_a_290674]
-
primii ani de Vintilă Horia, apoi de Valentin Ocne. Vintilă Horia, cel mai important colaborator al publicației, trimite sporadic și versuri: Scrisoare către un tânăr poet - răspuns în versuri la Generația de aur, poemul lui Ștefan Baciu din „Înșir’te mărgărite”, este ultimul text publicat aici. Alți colaboratori: Stan Ionescu (medalioane culturale), Ion Seceleanu, Ilie Georgescu. M.P.-C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289345_a_290674]
-
Viena, apoi la Berlin, iar în 1945 se stabilește în Spania, la Palma de Mallorca (până în 1953) și la Madrid (până în 1974). Scoate revistele „Analele politice”(1952) și „Liberty and Justice” (1953), scrie la „Chemarea”. Colaborează și la „Înșir’te mărgărite”, „Carpații”, „Curierul românesc”, „Buletin de informații al românilor din exil”, „Almanahul pribegilor români”, este prezent cu numeroase articole de politică internațională în ziarul „El Alcázar”. Scrie lucrări de istorie, precum Istoria partidelor politice în România (1958), Unirea națională, ideea forță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
națională”, 1942, 50-52; G. Ursu, Debutul lui Pamfil Șeicaru, „Curierul Tecuciului”, 1942, 17, 18; Zaharia Stancu, Zile de lagăr, MOT, 1945, 68; G. Mihnea [Mihnea Gheorghiu], Portretul unui intelectual, „Moldova liberă”, 1945, 206; I. G. Dimitriu, Cronica literară, „Înșir’ te mărgărite”, 1953, 10-11; Martor [Horia Stamatu], Bălăriile d-lui P. Șeicaru, „Libertatea românească”, 1955, 8-10; Constantin Xeni, Pamfil de ieri și de azi, „Almanahul pribegilor români”, 1959, 183-185; Nicolae Novac, „Nicolae Iorga”, „America”, 1962, 32; Romulus Dianu, Un simbol al moralei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
odată cu povestirea înșiră salbe de mărgăritar) spre a arăta că povestirea continuă" sună explicația dată în Dicționarul tezaur al limbii române 121. Același dicționar atrage atenția și asupra unei utilizări substantivate atestate în secolul al XIX-lea sub forma șirte mărgărite pentru a numi vorbirea fără cap și coadă. Ea apare cu acest sens de pildă la Lazăr Șăineanu, în Influența orientală asupra limbei și culturei române. Ca să explice termenul ageamiu, acesta dă următoarea descriere în care șirte mărgărite se asociază
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
forma șirte mărgărite pentru a numi vorbirea fără cap și coadă. Ea apare cu acest sens de pildă la Lazăr Șăineanu, în Influența orientală asupra limbei și culturei române. Ca să explice termenul ageamiu, acesta dă următoarea descriere în care șirte mărgărite se asociază limbii barbare și neînțelese: ...ageamiu însemnează cel ce vorbește o limbă alta decât araba, deci ignorant, barbar. Arabii din Spania numeau limba spaniolă alagiamia, iar spaniolii dădeau acest nume (aljamia) castilianei corupte și amestecate [...]; de asemenea spaniolul algaravia
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Paris revista „Chemarea”. În 1952 se stabilește la Madrid și este, din 1954, alături de Traian Popescu, redactor la revista „Carpații” a lui Aron Cotruș. Colaborează cu versuri și proză la mai multe reviste ale exilului, mai ales la „Înșir’te mărgărite”, „Carpații” și „Almanahul pribegilor români”, fiind inclus într-o Mică antologie a poeziei românești în exil (1959). În „Carpații” publică, de asemenea, numeroase comentarii critice la rubrica „Ecouri. Reviste” și ia atitudine împotriva criticii practicate și în Occident din perspectivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287322_a_288651]
-
timp la Paris, își propune să se dedice „numai și numai ideii”, sustrăgându-se tentației disputelor politice, de care suferea o bună parte a presei exilului. „Când am pus bazele acestei reviste, a cărei continuitate o definește titlul « Înșir’te mărgărite» - se spune în articolul semnat de întreaga grupare, întemeiată de Ștefan Baciu și de Faust Brădescu - ne-am gândit în primul rând la condiția scriitorului român în exil [...] Scriitorul român în exil a contribuit, nu o dată, la îmbogățirea patrimoniului cultural
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287558_a_288887]
-
MĂRGĂRIT, George (27.I.1923, Tomești, j. Iași - 29.VIII.1961, Bârnova, j. Iași), poet și publicist. Este fiul lui Gheorghe Mărgărit, învățător, care scosese în Tomești revista „Zorile luminii”. Urmează la Iași Liceul Internat și Facultatea de Litere, luându-și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
ș.a. Cu același prilej se deschide o expoziție documentară dedicată lui Constantin Brâncuși și Expoziția cărții românești în exil. Repere bibliografice: O nouă înjghebare românească în exil: Societatea Academică Română, „America”, 1957, 52; Societatea Academică Română din Roma, „Înșir’te mărgărite”, 1957-1958, 27-32; Activitatea Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1962, 1; Inițiative ale secției italiene a Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1964, 3; Adunarea generală a Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1965, 4; [Congresele Societății Academice Române], „Revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
locuiam s-a adăogat istoria propriei noastre familii din care s-au stins deja două generații. Ultimul plan ceaușist de sistematizare urma să radă cartierul. Ni se ridicase actele, dar revoluția a salvat clădirea care e monument de arhitectură. GEORGE MĂRGĂRIT Participasem la unele întruniri în care, picat din Botoșani unde predase, la liceul Laurian, filozofia, profesorul Ghiță Mărgărit intervenea fulminant pentru ca, în hohotele sălii, să pună punctul pe „i”. Îl cunoșteam doar din vedere. Odată, aflându-se într-o stare
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
următor. Se stabilește la Paris și lucrează ca profesor de limba spaniolă. Până la plecarea din țară coordonează revista „Munții Apuseni”, scrie la „Universul literar”, „Vremea”, „Gândirea”, „Sfarmă-Piatră”, „Iconar”, „Buna Vestire” ș.a. În exil publică versuri și articole la „Înșir’te mărgărite”, „Almanahul pribegilor români”, „Vatra”, „America”, „Semne”, „Carpații”. Între Sânziana (1940), prima carte de poezii a lui Ț., semnată Ion Țolescu Văleni, și ultima, Din nopți cu Sânziene (1978), nu există deosebiri stilistice sau tematice, versul se construiește concentric, acumulând și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290211_a_291540]
-
politicienilor” - completează Eugen Liteanu în tableta sa „Comentariu” Tribuna independentă publică: „Problema reformei agrare în Bucovina” de C. Loghin; „Sufletul românesc al moldovenilor basarabeni”, amintiri de Ovid Țopa, „Tribuna informativă” de Emil Cososchi, „Deschiderea stagiunii Teatrului Național cu „Înșiră-te Mărgărite” de Victor Eftimiu etc. Se publică în genuri și rubrici diverse: Spectacolele zilei, cronici teatrale („Omul care a văzut moartea” de Victor Eftimiu, Conferință despre G. Topârceanu, de prof. univ. dr. Leca Morariu, Cărți apărute, Politice, Ultima oră, Oglinda cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în 1956, a remarcat „tipica mentalitate de refugiat” a scriitorului, izolat în atmosfera românească a familiei, neinteresat de viața peruviană și fără contacte scriitoricești. Întâlnirea a determinat primele colaborări la revistele românești „Exil”, a lui Ștefan Baciu, și „Înșir’te mărgărite”, editată de I. G. Dumitriu - ambele în Brazilia -, „Ethos” și „Limite” (Paris), „Revista scriitorilor români” și „Apoziția” (München), „Destin” (Madrid), „Mele” (Honolulu) ș.a. Autor de proză absurdă, C. utilizează cu originalitate tehnica și procedeele suprarealiste. Apropierea de Urmuz, impus în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
în proză considerat a fi cel mai „apunakian”. Versurile în limba spaniolă și franceză, ca și multe versuri și proze scrise în română, au rămas risipite în revistele exilului. Între ele, ingenioasa Carte de bucate, publicată inițial în „Înșir’te mărgărite”, apoi în „Revista scriitorilor români” (9/1970), prezentând specialități precum „Limbă à la Princesse”, „Colțunași cu șteregoaie”, „Curcanul cu surdină”, „Costițe sultanine”, „Țipar cu mătănii” ș.a., dar și Amintiri din copilărie („Ethos”, 1/1943), un fel de poem în proză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
Cruciada romanismului”, 1936, 78; Constantin Noica, Gândirea lui Pius Servien, CL, 1937, 8-10; Petru Manoliu, Cazul Servien, TIL, 1943, 2 051; Sandu Tzigara-Samurcaș, „Introduction à une manière d’être”, „Duminică”, 1944, 1; I. G. Dimitriu, „Sagesse et poésie”, „Înșir’te mărgărite”, 1953, 10-11; I. G. Dimitriu, „Amor”, „Înșir’te mărgărite”, 1957-1958, 27-32; D.N.C. [D.N. Ciotori], Pius Servien, „La Nation roumaine”, 1959, 187; N. A. Gheorghiu, „Amor”, „Caete de dor”, 1959, 12; Solomon Marcus, Un précurseur de la poétique mathematique: Pius Servien, „Revue roumaine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
Servien, CL, 1937, 8-10; Petru Manoliu, Cazul Servien, TIL, 1943, 2 051; Sandu Tzigara-Samurcaș, „Introduction à une manière d’être”, „Duminică”, 1944, 1; I. G. Dimitriu, „Sagesse et poésie”, „Înșir’te mărgărite”, 1953, 10-11; I. G. Dimitriu, „Amor”, „Înșir’te mărgărite”, 1957-1958, 27-32; D.N.C. [D.N. Ciotori], Pius Servien, „La Nation roumaine”, 1959, 187; N. A. Gheorghiu, „Amor”, „Caete de dor”, 1959, 12; Solomon Marcus, Un précurseur de la poétique mathematique: Pius Servien, „Revue roumaine de linguistique”, 1965, 4; Șerban Cioculescu, Pius Servien, GL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]