1,017 matches
-
că adopția a decurs mai ușor decât s-au așteptat, 28% au declarat că această experiență a decurs conform așteptărilor și 31% consideră că adopția a presupus mai multe dificultăți decât s-au așteptat. Într-un studiu ulterior coordonat de Mărginean și Cojocaru 84 pe un alt eșantion format tot din familii care au adoptat prin intermediul Fundației Holt International, arătau că nu au existat solicitări de desfacere a adopției. 28% dintre părinții adoptatori au indicat dificultăți de-a lungul derulării procedurilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
90% (cupluri heterosexuale 88%, cupluri homosexuale 2%) Necăsătoriți 10% Halifax, și Villeneuve-Gokalp, 2005 1857 familii adoptatoare din Franța, date culese în 2002 Căsătoriți 93,2% Necăsătoriți 6,8% Groza, 1999 68 de familii adoptatoare din România Căsătoriți 94% Necăsătoriți 6% Mărginean, Cojocaru și Furman, 2006 50 familii adoptatoare din România (Iași, Constanța, Târgu Mureș). Datele au fost culese în 2002 Căsătoriți 84% Necăsătoriți 16% Oficiul Român pentru Adopții, 2007 304 familii adoptatoare din România Căsătoriți 90,13% Necăsătoriți 9,87% O
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mamele biologice este de 26,7 de ani, iar pentru tații biologici este de 29,1 ani, în momentul nașterii copilului. Caracteristici de vârstă similare pentru părinții adoptatori sunt identificate și în statisticile Franței și ale Australiei. Studiul realizat de Mărginean, Cojocaru și Furman 97, indică faptul că părinții adoptatori din România sunt mai tineri decât părinții din alte țări. Datele au fost culese în 2002 și arată că majoritatea părinților adoptatori din România, care au adoptat prin Holt, au vârstă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la prima naștere a mamelor biologice din SUA pentru 1999 era de 24,7 ani (conform National Vital Statistics System) Vârsta medie la prima naștere a mamelor biologice din România, pentru 1999, era de 23,5 ani (conform statisticilor INSSE) Mărginean, Cojocaru și Furman, 2006 50 de părinți adoptatori din România (Iași, Constanța, Târgu Mureș). Datele au fost culese în 2002 Vârsta medie pentru părinții adoptatori 39 ani, mai exact, pe categorii de vârstă: 46% au 35 de ani 36% au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
108. Din punct de vedere economic studiile arată că familiile adoptive au un standard de viața peste medie 109. Această constatare este valabilă și pentru părinții adoptatori români așa cum s-a arătat în studiile realizate până în prezent. Studiul realizat de Mărginean, Cojocaru și Furman 110 asupra familiilor care au adoptat prin intermediul Fundației Holt arată că media venitului lunar al acestor familii este de 247,15$, respectiv 78,46$ pentru fiecare membru al familie, în timp ce salariul mediu în România era pentru acea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
studiului Media venitului lunar pentru familia biologica în anul realizării studiului Tessier et al, 2005 1333 de familii din Canada (Québec) care au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între 1985 și 2002 Familie adoptivă 7338$ Salariul mediul lunar 4665$ Mărginean, Cojocaru și Furman, 2006 50 de părinți adoptatori din România (Iași, Constanța, Târgu Mureș). Datele au fost culese în 2002 Familie adoptivă 247,15$ Pe cap de familie 78.46$ Salariul mediul lunar -106,30$ Evaluând printre alte variabile, asocierea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Steinmetz, eds., Handbook of Marriage and the Family, Plenum Press, New York, 1987, pp. 437-470. Mayring, Philipp, "Qualitative Content Analysis", în Uwe Flick, Ernst von Kardorff și Ines Steinke, eds., A Companion to Qualitative Research, Sage Publications, London, 2004, pp. 266-269. Mărginean, Ioan și Ștefan Cojocaru, eds., Services to Children and Families: Impact of HOLT Programs în Romania. Documentation of Outcomes, Expert Projects, Iași, 2006. McCreery, John L., "Women's Property Rights and Dowry in China and South Asia", în Ethnology, 1976
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Marion O'Brien, "Adoption Satisfaction of Black Adopted Children", în Children and Youth Services Review, 2010, vol. 32, nr. 12, pp. 1656-1663. 83 Victor Groza, "Adopția copiilor în România", în Calitatea Vieții, 1999, vol. XI, nr. 3-4, pp. 75-92. 84 Ioan Mărginean și Ștefan Cojocaru, eds., Services to Children and Families: Impact of HOLT Programs în Romania. Documentation of Outcomes, Expert Projects, Iași, 2006. 85 Réjean Tessier, Simon Larose, Ellen Moss, Line Nadeau și George M. Tarabulsy, L'adoption internationale au Québec
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Ministère de la Santé et des Services Sociaux, Québec, 2005.; et seq. Victor Groza și Scott D. Ryan, "Romanian Adoptees: A Cross-National Comparison", în International Social Work, 2002, vol 47, nr. 1, pp. 53-79. 86 Victor Groza, 1999, op. cit. 87 Ioan Mărginean și Ștefan Cojocaru, 2006, op. cit. 88 Anne Westhues și Joyce S. Cohen, "Preventing Disruption of Special-Needs Adoptions", în Child Welfare, 1990, vol. 69, nr. 2, pp. 141-55. 89 Peter L. Benson, Anu R. Sharma, Eugene C. Roehlkepartain, Growing up Adopted
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Groze, 1990 93 James A. Rosenthal,1993, op. cit. 94 James A. Rosenthal și Victor Groze, 1994, op. cit. 95 Laraine M. Glidden, 2000, op. cit. 96 Réjean Tessier, Simon Larose, Ellen Moss, Line Nadeau și George M. Tarabulsy, 2005, op. cit. 97 Ioan Mărginean și Ștefan Cojocaru, 2006, op. cit. 98 Ibidem, p. 157. 99 Rob Geen, "Who Will Adopt the Foster Care Children Left Behind?", în Caring for Children, Urban Institute, 2003, nr. 2, citat în 5 ianuarie 2008, disponibil pe internet la adresa http
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și Richard P. Barth, 1990, op. cit. 108 James A. Rosenthal și Victor K. Groze, 1990, op. cit.; et seq. Ruth G. McRoy, 1991, op. cit. 109 Réjean Tessier, Simon Larose, Ellen Moss, Line Nadeau și George M. Tarabulsy, 2005, op. cit. 110 Ioan Mărginean și Ștefan Cojocaru, 2006, op. cit. 111 Victor Groza, 1999, op. cit. 112 James A. Rosenthal, 1993, op. cit. 113 James A. Rosenthal și Victor Groze, 1994, op. cit. 114 Laraine M. Glidden, 2000, op. cit. 115 David Quinton, Alan Rushton, Cherilyn Dance și Deborah
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mijloacelor de planificare familială, creșterea ponderei mamelor tinere, apoi lipsa serviciilor de asistență socială, a serviciilor pentru familie (C. Zamfir, 1997, p. 86). Pot fi invocate câteva concluzii asupra modului cum se realizează protecția socială în societatea românească actuală (I. Mărginean, 2000, p. 110): • avem de-a face cu un înalt nivel al solidarității intrafamiliale, corespunzător modelului tradițional de familie românească și care este întărit prin legislația în care se prevede obligativitatea întreținerii reciproce a membrilor familiei la nivel interși intragenerațional
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
interdependență (sau de dependență, în valențele sale economice) dintre familie și suportul public se poate surprinde prin analiza modului cum se constituie bugetul familiei. Bugetul familiei (al gospodăriei) reflectă veniturile membrilor acesteia. Un posibil profil al surselor de venit (I. Mărginean, 2000, p. 60) al unei familii monoparentale ar putea să includă: • câștigul personal, rezultat din salarii, pensii (am în vedere pensia pentru limită de vârstă și vechime completă), vânzarea produselor din gospodărie, chirii, dobânzi, dividende, câștiguri ocazionale; • produse realizate în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
are șanse mai scăzute pe piața muncii 67. Deși numărul familiilor monoparentale este în creștere, acest tip de familie nu are încă o vizibilitate pregnantă în spațiul social. În funcție de cum sunt asigurate veniturile în gospodărie 68, se pot distinge (I. Mărginean, 2000, p. 61): • gospodării care sunt autosuficiente economic și nu primesc direct resurse de la bugetul public, contribuind la consolidarea acestuia; • gospodării care primesc direct resurse de la bugetul public, dar au o contribuție netă la bugetul public (impozitele sunt mai mari
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Valentina, Muncile casnice în satul românesc actual. Studii de caz, Editura Polirom, Iași, 2002. Marshall, Thomas H., Social Policy in the Twentieth Century, Hutchinson University Library, Londra, 1950. Mănoiu, Florica; Epureanu, Viorica, Asistența socială în România, Editura ALL, București, 1996. Mărginean, Ion, Economia politicilor sociale, Editura Ars Docendi, București, 2000. McLanahan, Sara; Sandefur, Gary, Growing up with a Single Parent, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, 1994. Merton, Robert K., Social Theory and Social Structure, The Free Press, Glencoe, Illinois, 1959. Mihăilescu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
12/4, 1987. Urvashi, Soni Sinha, „Controlul veniturilor și împărțirea sarcinilor domestice”, în Rita Mae Kelly; Jane H. Bayes; Mary E. Hawkesworth; Brigide Young (coord.), Gen, globalizare și democratizare, Editura Polirom, Iași, 2004. Vlăsceanu, Lazăr (coord.); Neculau, Adrian; Miroiu, Adrian; Mărginean, Ioan; Potolea, Dan, Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu. Studiu de impact, vol. I, Editura Polirom, Iași, 2002. Vogel, Ursula, Feminism and Political Theory, Sage Publications, București, Londra, 1986. Voinea, Maria, Sociologia familiei, Editura Universității București
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
poet și nici altceva la fel de îndepărtat de problemele artelor plastice și, implicit, ale monumentelor, ci chiar un om de specialitate, pictor de felul lui, fost președinte al UAP, fost director al Muzeului Național de Artă, adică nimeni altul decît Viorel Mărginean. Într-o asemenea situație limită, în care, împotriva naturii, decizia politică se substituia flagrant rigorii profesionale, Marin Sorescu, cel incriminat intens că a cedat tentațiilor puterii și s-a supus impardonabil jocurilor istoriei mici, a găsit resurse proaspete să-și
Marin Sorescu și artele plastice by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7530_a_8855]
-
CSM Târgoviște a făcut la fiecare atac eforturi pentru a-și păstra avantajul. Scorul final al partidei a fost 72-64, iar calificarea în optimile Euroligii este cea mai mare performanță din istoria baschetului feminin românesc. Pentru CSM Târgoviște au marcat Mărginean (21 de puncte), Ajavon (14), Robbins (10), Mâțici (9), Pop (5), Stoenescu (5), Miljkovici (4), Tihonenko (4). În turul doi al Euroligii se califică primele cinci clasate din fiecare dintre cele trei grupe. România se află pe cel de-al
Performanța baschetului feminin: CSM Târgoviște a ajuns în Euroligă by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/75338_a_76663]
-
condiții, în arta profesionistă și ele realizau un oarecare echilibru de ansamblu: primul era acela al colaboraționiștilor instituționalizați și al pictorilor de curte în care intrau, cu grade diferite de implicare (și cu grade diferite, în general!) nume ca Viorel Mărginean, Sabin Bălașa, Vasile Pop Negreșteanu, Constantin Piliuță și mulți alții fără autoritate, dar și artiști mult mai complecși cum sînt Ion Bitzan și Ion Șetran care, dintr-un oportunism care ar merita o atenție mai mare și o analiză mai
Cincizeci de ani de artă contemporană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7652_a_8977]
-
zilnice, într-una din nopți ne organizăm un coșmar: se face că Ion Iliescu este Președinte, că zîmbetul lui e lege pentru toți curtenii care se înșiră de la scările Cotrocenilor și pînă la umbra lui Lenin de la Casa Scînteii - unde Mărginean tocmai privește pe fereastră, vede un gol imens și crede că Bucureștiul a fost pîrjolit, dar nu-și dă seama că se uită în sine, la propriul său peisaj interior -, că apare apoi pe postul național, condus evident de Dumitru
Brâncușologia împotriva lui Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7507_a_8832]
-
Eugeniu Petrescu, cel care ar fi facilitat întâlnirea între fostul șef al ANV Radu Traian Mărginean și fostul șef al Vămii Halmeu Nicoleta Dobrescu, apare pe lista de donatori a PDL din anul 2004 și 2006. Potrivit datelor disponibile pe site-ul Asociației Pro Democrația, Petrescu Eugeniu a donat, în anul 2004, Partidului Democrat 298.000
Eugeniu Petrescu, legătura între șefa vămii Halmeu și șeful ANV, este ” o persoană cu o influenţă foarte mare în PDL” () [Corola-journal/Journalistic/49111_a_50436]
-
electorale, publicat în Monitorul Oficial în martie 2007, Petrescu Eugeniu a donat PDL 15.000 de lei cu chitanța nr. 495 din 21.09.2006. Eugeniu Petrescu, cel care ar fi facilitat întâlnirea între fostul șef al ANV Radu Traian Mărginean și fostul șef al Vămii Halmeu, Nicoleta Dobrescu, este apropiat al PDL, "cu o influență foarte mare în partid", susțineau surse judiciare. Surse judiciare au declarat că omul de afaceri clujean Liviu Florian i-ar fi dat cei 130.000
Eugeniu Petrescu, legătura între șefa vămii Halmeu și șeful ANV, este ” o persoană cu o influenţă foarte mare în PDL” () [Corola-journal/Journalistic/49111_a_50436]
-
Răzvan Mihai Năstase Deși puțin cunoscută publicului român, prozatoarea Kiyoko Murata se numără printre cele mai de seamă voci ale literaturii japoneze contemporane. Microromanul Ceaunul, apărut în traducere românească la Editura Humanitas în colecția „Cartea de pe noptieră” (felicitări Ruxandrei Mărginean Kohno pentru un text fluent și nunațat) este un moment culminant pentru care Murata a primit premiul Akutagawa. De asemenea, volumul a stat la originea scenariului unuia dintre ultimele filme regizate de Akira Kurosawa, Rapsodie în august (2011). Povestea istorisită
Amintirile sunt ca legumele dintr-o supă by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4940_a_6265]
-
dure sau neplăcute pe care nu le înfruntăm direct își găsesc ecou peste ani și generații, producând o devălmășie de vieți și trăiri asemănă- toare legumelor care se amestecă într-o fiertură. Kiyoko Murata, Ceaunul, traducere din japoneză de Ruxandra Mărginean Kohno, Editura Humanitas, București, 2011.
Amintirile sunt ca legumele dintr-o supă by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4940_a_6265]
-
sloveni, au efectuat primele proceduri de tratare a cancerului hepatic. Metoda este prin implanterea unor microparticule cu citostatice. Acest lucru s-a făcut în premieră la Centrul Medical Nova Vita din Târgu Mureș. Procedurile au fost realizate de dr. Lucian Mărginean, specialist în radiologie intervențională, și dr. Peter Popovic, șeful Departamentului de Radiologie Abdominală al Institutului de Radiologie din cadrul Centrului Universitar din Ljubljana. "Evoluția pacienților după implantarea particulelor cu citostatice a fost foarte bună, aceștia putându-se externa la 24 de
O nouă metodă de TRATARE a CANCERULUI hepatic, testată în România by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/62430_a_63755]