18,784 matches
-
ziua-n care Te-am întâlnit pe drum,/ Au renăscut în mine și doruri, și speranțe,/ Căci mi-ai turnat în suflet, atunci ca și acum,/ Parfumul de putere și veșnică viață//.” Când Te-am văzut pe drum) După numeroase mărturii privitoare la momentul intrării lui Iisus în viața semenilor noștri, au fost identificate numeroase situații, diferite: de la cea de bucurie extremă, revelatoare, până la cele de impas, de izolare forțată - cum sunt închisorile - de pierdere, de despărțire de o persoană dragă
ECLIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALARII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1437476363.html [Corola-blog/BlogPost/374870_a_376199]
-
virtuală, vorbind despre starea castelului și lucrările în act ori în proiect, de refacere și aducere la arhitectura de epocă și la o stare de soliditate a construcției. Regele George al VI-lea răzbate în carte, din istoria Marii Britanii, aducând mărturii ale legăturilor sale cu Familia Regală a României și cu România. Sunt pagini de istorie, ilustrate în cuvinte, viu și cu bogăție de date interesante. Aflându-ne la jumătatea cărții, ajungem la capitolul „Despre iubire, mândrie și identitate”. Nunta Principelui
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
Rm. Sărat, ca legendarul om politic Ion Mihalache, partizanul bucovinean Jenică Arnăutu, strălucitul diplomat Victor Rădulescu Pogoneanu sau curajosul învățător Dinu Neagu. Nouă ne rămâne doar amintirea. Cu siguranță, realitatea faptei este însă mai cutremurătoare și mai violentă decât orice mărturie. Chiar și așa, în ziua condamnării lui Vișinescu, să facem un alt act de dreptate și să dăm glas martorilor. Mirosul de transpirație, prima atingere de femeie și un sac cu oase Memoria funestă a închisorii de la Rm. Sărat a
„Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei”. Comandantul Vișinescu se întoarce la închisoare. Ca deținut by https://republica.ro/zjur-sa-urasc-din-adancul-fiintei-mele-pe-toti-dusmanii-patriei-comandantul-visinescu-se-intoarce-la-inchisoare [Corola-blog/BlogPost/338438_a_339767]
-
Dacă ar ști soția mea, ar avea dreptul să fie geloasă”. Femeia i-a zâmbit scurt. Când a ieșit din închisoare, Augustin Vișa și-a văzut băieții, care erau deja copii mari, de nouă-zece ani. Unul dintre ei a depus mărturie în procesul Vișinescu. CITEȘTE ȘI Ultimul cuvânt al inculpatului. Vișinescu, în lacrimi, către judecători: „Vă rog să mă lăsați să mor!” Vișinescu: sfârșit de capitol. Scrisoarea unui profesor de istorie care predă la clasa a VIII-a opționalul despre crimele
„Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei”. Comandantul Vișinescu se întoarce la închisoare. Ca deținut by https://republica.ro/zjur-sa-urasc-din-adancul-fiintei-mele-pe-toti-dusmanii-patriei-comandantul-visinescu-se-intoarce-la-inchisoare [Corola-blog/BlogPost/338438_a_339767]
-
pedepsei lui Vișinescu. Așadar, ce simțiți? Acest text este asumat de autor în calitate exclusiv privată și nu reprezintă punctul de vedere al nici uneia dintre instituțiile și/sau organizațiile la care acesta este angajat sau la care este afiliat. [Sursa mărturiilor: Ion Diaconescu, Cicerone Ionițoiu, Prin ungherele iadului comunist Râmnicu Sărat, f.e., București, 2007, p. 25; Mihai Godó, Iezuit. Nu câinele comuniștilor! Surîsul nedeținutului, traducere de Claudia Budău, prefață de Iulian Budău SJ, Editura Ratio et Revelatio, Oradea, 2014, p.
„Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei”. Comandantul Vișinescu se întoarce la închisoare. Ca deținut by https://republica.ro/zjur-sa-urasc-din-adancul-fiintei-mele-pe-toti-dusmanii-patriei-comandantul-visinescu-se-intoarce-la-inchisoare [Corola-blog/BlogPost/338438_a_339767]
-
Diaconescu, Cicerone Ionițoiu, Prin ungherele iadului comunist Râmnicu Sărat, f.e., București, 2007, p. 25; Mihai Godó, Iezuit. Nu câinele comuniștilor! Surîsul nedeținutului, traducere de Claudia Budău, prefață de Iulian Budău SJ, Editura Ratio et Revelatio, Oradea, 2014, p. 143-144; Mărturia lui Florin Vișa la Curtea de Apel București (CAB), 13 mai 2015; Memoriu adresat CAB de către Elena Iacob, sora lui Jenică Arnăutu, la 4 noiembrie 2014)]
„Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei”. Comandantul Vișinescu se întoarce la închisoare. Ca deținut by https://republica.ro/zjur-sa-urasc-din-adancul-fiintei-mele-pe-toti-dusmanii-patriei-comandantul-visinescu-se-intoarce-la-inchisoare [Corola-blog/BlogPost/338438_a_339767]
-
modernism. Fenomen pe care l-am analizat în câteva eseuri publicate în „ „Oglinda literară” și alte reviste. Toate aceste întreprinderi ale mele au intrat, deja, în tradiția locurilor,î nscriindu-se în ceea ce spunea Octav Șuluțiu: „O adevărată tradiție nu este mărturia unui trecut depășit; ea este o forță vie, care însuflețește și formează prezentul”. MDP: Ce ați făcut, valoric vorbind, prin timpul prezentului, ca viitorul să vă recunoască? Al. Fl.Ț. Dacă mi-aș întreba inima ce am făcut, valoric vorbind
DIALOGURI PRIVILEGIATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dialoguri_privilegiate_al_florin_tene_1327906821.html [Corola-blog/BlogPost/360563_a_361892]
-
pregatiți și motivați, oameni de bine, oameni simpli, cinstiți și onești, oameni care cu suflet și dedicare pot ajuta în campaniile și proiectele noastre și astfel împreună să ne atingem scopul final de a lăsa copiilor noștri o moștenire valoroasă, mărturie a faptului că noi oamenii, comunitatea în ansamblul ei, suntem tot ce trebuie și suficient pentru ca lucrurile să meargă într-o direcție bună. Persoană de contact Vlad Plăcintă Președinte Asociația “Salvează o inimă” 0752753540 Transmite, Dr. Tănase Tasențe Director General
Strigătul de ajutor al mamei cu un copil născut fără vedere by http://uzp.org.ro/strigatul-de-ajutor-al-mamei-cu-un-copil-nascut-fara-vedere/ [Corola-blog/BlogPost/93803_a_95095]
-
capitole, într-un stil pe care l-am numit în cascadă, spre disperarea viitorului meu prieten Mihai Rădulescu. A apreciat conținutul, dar nu și forma de prezentare. I-am făcut hatârul și am ,,paragrafiat-o” pentru site. Cartea, originalul, a rămas mărturie a năstrușnicului meu stil în cascadă. Emilia Țuțuianu: Fiecare om are de parcurs un ,,traseu” în viață și nu de puține ori acest traseu este plin de ,,obstacole” care îl marchează sufletește. În tinerețe vedeai viața ca pe un viitor
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
exhibă pe prima pagină violența, sexul, obscenitatea, pornografia, într-o continuă isterie a sporirii tirajului. Sunt de notorietate în aceste sens polemicile purtate cu fostul director al tabloidului „Curierul zilei”, cititorii apreciind tot mai mult seriozitatea, verticalitatea, credibilitatea „Argeșului”. Stau mărturie în acest sens editorialele sale adunate, selectiv, într-un volum apărut, în 2008, la Editura „Paralela 45”. Sub conducerea sa, ziarul „Argeșul”, taxat la început drept unul făcut de „foști comuniști”, devine tot mai credibil, eliberându-se din tiparele presei
DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ PENTRU MIHAI GOLESCU by http://uzp.org.ro/diploma-de-excelenta-pentru-mihai-golescu/ [Corola-blog/BlogPost/93527_a_94819]
-
fost, în cele din urmă, un gânditor creștin ortodox. Dar a fost nu numai un gânditor al ortodoxiei, ci și un trăitor al ei. Gândirea și simțirea lui creștina poartă o pecete românească, ceea ce face din scrisul lui Crainic o mărturie a spiritualității românești, care e o sinteză între credința ortodoxă tradițională și calitățile specifice ale poporului nostru, determinate de originea, de spațiul și de istoria lui. Poezia lui Crainic nu e nici ea o poezie a unor simțiri general umane
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408353406.html [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
mare dilemă, amici. L-am întrebat în pretoriu între patru ochi așa: Așadar ești tu împărat? Răspuns-a el: ,,Tu zici că eu sunt împărat. Eu spre aceasta m-am născut și pentru aceasta am venit în lume, ca să dau mărturie pentru adevăr căci oricine este din adevăr ascultă glasul Meu”. Procuratorul Ponțiu Pilat tăcu. După un timp în care nimeni nu spuse nimic, continuă. -Problema care nu-mi dă pace este tocmai cea a adevărului prieteni. Ce este adevărul? Căci
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
meu fără margini, surd și nepurincios i-aș întreba pe acești pretinși autori de cărți și educatori de “circumstanță” și “dosar”: Ce aveți de răspuns domnilor educatori ? Ce-ar spune despre asta foștii voștrii elevi și studenți ? (din vol. “Convorbiri, mărturii și corespondență cu Gheorghe Pârnuță” de George Nicolae Podișor, în curs de elaborare) Referință Bibliografică: Buna credință este adesea complicea imposturii !... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 232, Anul I, 20 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright
BUNA CREDINŢĂ ESTE ADESEA COMPLICEA IMPOSTURII !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Buna_credinta_este_adesea_complicea_imposturii_.html [Corola-blog/BlogPost/371222_a_372551]
-
fost arestat, au fost cercetări, reconstituiri mai mult sau mai puțin ipotetice însă, nici până azi nu sunt date sigure despre ce s-a întâmplat cu Ylenia. Al Bano presupune că fiica lui s-a aruncat în Mississippi, pe baza mărturiei unui bărbat care ar fi văzut o fată blondă aruncându-se de pe pod și strigând: „OK, eu aparțin apei!”. „În această frază am recunoscut-o pe fata mea”, mărturisește Al Bano. „Așa spunea de când era copil și se scufunda în
AL BANO ŞI ROMINA POWER DIN NOU ÎMPREUNĂ, LA SALA PALATULUI, PE 5 NOIEMBRIE 2014 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1414909486.html [Corola-blog/BlogPost/371549_a_372878]
-
care a devenit simbolul memorialului. 18 siluete umane se îndreaptă spre un zid, mânate de brațul unei figuri fără cap - imagine grăitoare a neputinței condamnaților și a absurdității dictaturii comuniste. Etapele instaurării și domniei dictaturii sunt prezentate prin documente, statistici, mărturii și exemple concrete. Urmărim alegerile trucate din 1946, distrugerea partidelor politice democratice, înlăturarea monarhiei, sovietizarea României, represiunile împotriva Bisericii, activitatea tentaculară a Securitătii. Cortina de Fier separa Europa, iar Războiul Rece, cu toate că fără fronturi și bătălii, făcea numeroase victime și
MEMORIALUL VICTIMELOR COMUNISMULUI ŞI AL REZISTENŢEI de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/getta_neumann_1479344599.html [Corola-blog/BlogPost/372714_a_374043]
-
proveniență latină cu diferite cuvinte ale neamurilor învecinate, cu care românii au fost în contact? Că limba geto-dacilor a fost apropiată de a romanilor, ambele provenind din trunchiul comun al limbii pelasgilor, care vorbiseră limba protolatină, ne-au dovedit-o mărturiile poetului latin Ovidiu din „Tristele” și „Ponticele” sale, precum și însemnările istoricului Dio Casius citat de N. Densușianu în „Dacia Preistorică”, pag.1065, din care rezultă că dacii vorbeau cu romanii înainte de cucerire, fără interpreți. Capcane pentru erudiți Tocmai această asemănare
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
s-a apropiat ci pentru că i-a stat în putință... Și cum putem să credem că iubește Sfintele Taine cel care, având posibilitatea să le primească, nu se se ostenește să le primească?"Și totuși, în pofida acestor atât de limpezi mărturii, această idee ciudată, și chiar eretică, a rămas și rămâne în continuare o parte, dacă nu a învățăturii, cel puțin a evlaviei liturgice în Biserica noastră. Adevărata biruință a acestei atitudini asupra Sfintei Împărtășanii a venit atunci când, după sfârșitul perioadei
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_0.html [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
nevoilor sale, a duhovniciei sale, a pregătirii sau nepregătirii sale, a posibilităților sale, etc. El însuși a devenit criteriul și judecătorul duhovniciei sale și a celorlalți. Și a devenit astfel în contextul unei teologii și a unei pietăți care în ciuda mărturiei clare a Tradiției Ortodoxe autentice - a girat acest statut de ne-împărtășiți al laicilor, l-au transformat într-o normă, aproape într-o "marcă comercială"a Ortodoxiei. Este într-adevar un miracol faptul că influența combinată a acestei teologii sacramentale
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_0.html [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
în vederea justificării unor astfel de acțiuni ucigașe la nivel planetar. Ca să nu mai aducem în discuție și gradul de iraționalitate a creierului uman capabil să proiecteze scheme geno- și etnocidare repetitive - și mă gândesc aici la distrugerea recentă a unor mărturii istorice semnificative pentru întreaga istorie a lumii, la Palmira, în Siria (de către actanții S.I.). Evenimentele negative ale contemporaneității, indiferent de structura vizibilă sau ascunsă, care le declanșează, desigur, nu au nicio legătură cu naveta între civilizații sau cu vreo altă
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
sunt reînhumate în Biserica cu Lună din Oradea, Biserica Episcopală, alături de înaintașul său ilustru Episcop Roman Ciorogariu. Cu acest prilej, Mitropolitul Antonie Plămădeală l-a caracterizat astfel: „Episcopul Nicolae Popoviciu este fața curată și adevărată a Bisericii noastre. Este o mărturie înaintea oamenilor și înaintea lui Dumnezeu, este o jertfă care fără îndoială a făcut posibilă rămânerea lângă credincioși a celorlalți ierarhi, pregătirea și hirotonirea de preoți, botezurile, cununiile, Sfintele Taine, înmormântările, într-un ev întunecat în care ochii nu au
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – STELIAN GOMBOŞ, O REMARCABILĂ PERSONALITATE A VIEŢII BISERICEŞTI ŞI NAŢIONALE – EPISCOPUL DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI, EDITURA „ROMÂNIA ÎN LUME” de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1368788408.html [Corola-blog/BlogPost/354889_a_356218]
-
Neobosit, modest, aspru cu sine și blând cu alții, a lucrat în tăcere, dar temeinic și cu rară râvnă de apostol.” Teologul doctorand Stelian Gomboș, s-a aplecat cu multă trudă, cu răbdare și pasiune adunând și scoțând la iveală mărturii care reconstituie în bună măsură chipul, viața, activitatea, eforturile, jertfele și idealurile de strălucită vrednicie ale Episcopului Dr. Nicolae Popoviciu al Oradiei, un mare ierarh, care binemerită venerația generațiilor prezente și viitoare ale Bisericii și neamului nostru. Cu adevărat, Episcopul
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – STELIAN GOMBOŞ, O REMARCABILĂ PERSONALITATE A VIEŢII BISERICEŞTI ŞI NAŢIONALE – EPISCOPUL DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI, EDITURA „ROMÂNIA ÎN LUME” de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1368788408.html [Corola-blog/BlogPost/354889_a_356218]
-
anul 2004) oferă cea mai intimă întâlnire cu omul, preotul, decanul care își imortaliza, în cele zece caiete de însemnări zilnice descoperite în biroul său, gândurile sau așteptările, bucuriile și dezamăgirile. În prezentarea de față, ne vom opri la două mărturii "oculare" ale unor personalități marcante care l-au cunoscut îndeaproape. Mai întâi, iată cum îl descria Sophie Koulomzin, "femeia ortodoxă a secolului XX", care i-a fost profesoară în Franța și apoi colegă în America, la "Sf. Vladimir": "Mi-l
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
toată retorica religioasă obișnuită, iar neașteptatul, neobișnuitul, răsturnările simple ale discursului său au câștigat atenția și înțelegerea auditoriului său" (Sophie Koulomzin, Many Words: A Russian Life, St. Vladimir's Seminary Press, Crestwood, New York, 1980, p. 297). Cea de-a doua mărturie vine însă din cu totul altă direcție: timp de două decenii, Radio Libertatea a difuzat, pentru ortodocșii din fostul lagăr comunist al URSS-ului, predicile duminicale ale celui ce se identifica vag drept "Părintele Alexander". În anul 1971, când A
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
mare sau mai mică, dar pentru marele Neam dacoromân, Pămânul se bucură de un cult aproape egal cu cel al Cerului. Din țărâna lui sfințită cu sângele martirilor, cu suferința eroilor, cu demnitatea credincioșilor, cu nădejdea nestrămutată a cuvioșilor, cu mărturia mărturisitorilor întru adevăr, cu dragostea atât de dăruită a iubitorilor de Hristos se țese porfira Cerului pe care sunt brodați permanent Aleșii: Eroii, Mărturisitorii, Cuvioșii, Mucenicii, Drepții și Sfinții lui Dumnezeu întru nemurirea lor serafică. Dacii nemuritori ai Mișcării Ortodoxe
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
viață guvernată de legile compromisului, ale contradicției și neînțelegerii? O primă decizie luată contrar voinței celor din jurul său, încleștați într-o luptă muta, dar crâncena, obsedați de persoana, de scrierile sau de averea marelui scriitor? Recurgând la un colaj de mărturii și însemnări spicuite din jurnalele apropiaților lui Tolstoi, care au avut privilegiul de a privi și lua parte, în egală măsură, la evenimentele tumultuoase ce au marcat ultimul an din viața acestuia, Jay Parini își invită cititorul să dezlege taină
Jay Parini: Ultima gară. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/jay-parini-ultima-gara-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339500_a_340829]