78 matches
-
spre supoziția că, citit din această perspectivă, ultimul volum al poetei este un sensibil, complex tratat thanatologic de o profunzime cum greu se întâlnește în lirica actuală: floarea de amarylis, Pasărea-Moarte, capul "ca o meduză roșie" al lui Hipolit, Regina-Păianjen, măselarița, mătrăguna și mătasea broaștei, Vârcolacul anonim etc. tematizează aceeași obsesie a alunecării lente în vidul existențial. Nu puține dintre texte meditează pe mai vechiul raport Eros-Thanatos. Dragostea întunecată, care dă naștere și paradoxal ucide, este invocată câteodată, ca un etern
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cum îi spune lumea, sunt păstăile de la buruiana siminichiei"); nemțoaice călțunași, lupidragi, condurul doamnei; osul iepurelui dârmotin, sudoarea calului, sălășitoare ("rădăcina este așa de tare că oprește câteodată plugul în loc, de unde numele de osul iepurelui"); rostopasca calce mare, crucea voinicului, măselariță; strașnic acul pământului, părul Maicii Domnului ("ceaiul se dă în tuse veche"); tortel torițel, borangic, steagul zânelor, părul Sfintei Marii ("e un leac bun pentru cei încuiați cari sufer de stomac și de ficat, cu gălbinare"). Iată și informațiile despre
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în funde complicate, ca niște codițe de purcel, pline de clorofilă. Într-o seară, ce se lăsase peste necuprinsul vălurat al țarinei de la Baisa, ca o arșiță de brutărie, baba Maranda, care tocmai ținea gura căscată, deasupra unei fierturi de măselariță și-și acoperise capul, să meargă aburul otrăvitor spre găunoasele contururi dentare, își coborî, pe umeri, ștergarul de in și privi cu atenție la icniturile Petroniei: i se cutremura, tot mai tare, rotundu-i pântece! Adresă, către Nicanor, un strigăt cazon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
căpătă o culoare brună. Cercul de plante ce pot fi parazitate este foarte larg. Bacteria trece pe tutun, regina nopții, ceapă, usturoi, praz, țelină, sparanghel, pe toate legumele vărzoase, ardei, cicoare, castraveți, dovlecei, morcov, floarea soarelui, zambilă, dalii, stânjenel, crin, măselariță etc. Prevenire și combatere. Boala poate fi prevenită prin respectarea asolamentelor, fertilizare echilibrată fără exces de azot ce intensifică putrezirea tuberculilor și prin plantarea de tuberculi sănătoși, fără răni și nesecționați. Plantarea trebuie să se facă la adâncimi mai mici
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
secundare. Irigarea prin aspersiune este contraindicată în serele sau tarlalele unde s-au semnalat infecții primare. Cercul de plante gazdă al bacteriei este foarte larg, ea parazitând în afară de tomate și ardei, numeroase specii de plante ca : zârna, tutunul, ridichia, cătina, măselarița, păpălau și ciumăfaia. Prevenire și combatere. Întrucât bacterioza se răspândește prin sămânța infectată, se recomandă folosirea de sămânță ce provine din lanuri sănătoase sau sămânță tratată prin cufundare timp de 10 minute în apă caldă la 60șC sau 5 minute
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sporii de pe resturile vegetale și prin semințele provenite din fructele parțial atacate (fig.103-c). Ciuperca se poate răspândi cu ușurință în terenurile bogate în humus, cele îngrășate excesiv, în solurile cu lipsă de magneziu și pe diferite plante: cartof, vinete, măselariță, ciumăfaie, mătrăgună. Prevenire și combatere. Tomatele se vor planta în soluri îngrășate echilibrat, fără lipsă de magneziu, curate de buruieni. Solul serelor și solariilor va fi în prealabil dezinfectat termic sau chimic. Măsurile de igienă culturale obligatorii ca: strângerea și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
producător, anume conservarea pe timp mai lung a calităților comerciale. Asta a fost ieri. Să vedem ce a fost alaltăieri. Etalonul calității berii, anume aceea de Pilsen a fost, vreme de trei secole, adică până la 1507, trucată cu ajutorul semințelor de măselariță, iar Pilsen Însuși asta Înseamnă, din pricina Întinselor culturi ale acestei buruieni toxice care Înconjurau până la acea dată orașul. Drogul hiosciamina din măselariță dădea impresia de bere tare celei mai prăpădite poșirci... Și a fost nevoie de un edict imperial, bașca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
berii, anume aceea de Pilsen a fost, vreme de trei secole, adică până la 1507, trucată cu ajutorul semințelor de măselariță, iar Pilsen Însuși asta Înseamnă, din pricina Întinselor culturi ale acestei buruieni toxice care Înconjurau până la acea dată orașul. Drogul hiosciamina din măselariță dădea impresia de bere tare celei mai prăpădite poșirci... Și a fost nevoie de un edict imperial, bașca capetele retezate de rigoare. De alaltăieri, prin ieri, către azi, ba chiar și către mâine, mărșăluim În aceeași direcție: o tot mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În cazul din urmă, luând un strai în cap, se apleacă asupra unui blid și se inhalează aburii ce se produc turnând vin peste o cărămidă fierbinte pusă pe fundul blidului. - Dureri de dinți. Se vindecă cu aburii fierturii de măselariță ori cu spânz, punânând un firicel din această buruiană în caria dintelui bolnav. Hreanul fiert în vin, mămăliga nesărată, ceaiul făcut din scoarță de stejar amestecat cu piatră acră, zeama de cimbru, ceaiul de cucuruz de brad, ținute câtăva vreme
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
21. Digitalis lanata - degețel lînos 22. Digitalis purpurea - degețel roșu 23. Dryopteris filix-mas - feriga 24. Equisetum palustre - coadă calului 25. Euphorbia cyparissias - alior 26. Glyceria aquatica - mana de apă 27. Gratiola offinalis - veninarița 28. Helleborus purpurascens - spînz 29. Hyoscyamus niger - măselarița 30. Juniperus sabina - cetina de negi 31. Lactuca virosa - lăptuca veninoasa 32. Lycopodium clavatum - pedicuța 33. Lolium temulentum - zizanie 34. Lupinus albuș - cafeluța 35. Oenanthe aquatica - mărăraș 36. Paris quadrifolia - dalac 37. Ranunculus sceleratus - boglari 38. Ricinus communis - ricin 39
ORDIN nr. 43 din 7 februarie 1980 pentru aprobarea listei substanţelor toxice şi a plantelor care conţin substanţe toxice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125233_a_126562]
-
51. Fragariae Fragi 3,25 13,00 52. Farfarae Poddbal 0,60 5,50 53. Fraxini excelsior Frasin 1,00 4,50 54. Fraxini orni Mojdrean 1,00 4,50 55. Hipocastani Castan sălbatic 1,50 6,50 56. Hyosciami Măselarița 2,75 25,00 57. Juniperi gerebelt Ienupăr sitat 1,20 5,00 58. Juglandis Nuc 0,70 5,00 59. Bardanae Brusture 0,70 5,00 60. Castaneae Castan comestibil 1,25 7,00 61. Convallariae Lăcrămioare 1,20
DECRET nr. 82 din 17 aprilie 1980 privind stabilirea preţurilor de contractare, de achiziţie, de producţie şi de livrare la plantele medicinale şi aromatice, a preţurilor de producţie de livrare la uleiurile eterice şi a preţurilor de producţie la unele medicamente şi produse cosmetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
încă din vară, înainte de intrarea în hibernare și se continuă la apariția lor în primăvară. Ouăle sunt depuse în grupe (62 - 95 la ouă) pe partea inferioară a frunzelor de cartof sau alte solanacee cultivate și spontane: tomate, pătlăgele vinete, măselariță sau pe diferite buruieni din culturile de cartof sau chiar pe sol, în jurul plantelor de cartof etc. O femelă poate să depună până la 2000 ouă, iar după unii autori, până la 3000 (3096 ouă după Wegorex, 1957). Incubația durează între 4-
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Fr., Bacillus mycoides Flugge și mai ales ciuperca Beauveria brassiana Vuill. (la larve, pupe și adulți). Plante atacate și mod de dăunare Gândacul din Colorado este un dăunător specific plantelor din familia Solanaceae, atacând specii spontane și cultivate :ciumăfaia, zârna, măselarița, mătrăguna, tomatele, pătlăgelele vinete etc., producând pagubele cele mai mari la cartof. Adulții rod frunzele sub formă de perforații neregulate. În unii ani, adulții care apar în vară, când nu mai găsesc plante verzi pentru hrană, atacă tuberculii de cartof
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
oculaator Nees., Microplitis rufiventris Wesm. Plante atacate și mod de dăunare. Omida fructelor este un dăunător polifag ce atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane: porumbul, soia, bumbacul, ricinul, tomatele, ardeiul, pătlăgelele vinete, fasolea, mazărea, năutul, bobul, bamele, măselarița etc. În primele vârste omizile rod epiderma și parenchimul frunzelor, producând perforații ovale. La atac puternic, plantele pot fi parțial defoliate. Începând din vârsta a III-a, larvele pătrund în fructe, unde rod galerii mari. În aceste galerii se instalează
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Valeriana simplicifolia, Valeriana tripteris) Familia Dipsacacee. Negina sălbatică (Knautia lungifolia), Floarea văduvii, Sălcioară, Ochiul vacii (Knautia lancifolia, Succisa prtaensis), Șuvara (Dipsacus silvester) Familia Solanacee. Buruiană de dalac (Solanum vulgare, Solanum dulcamara), Floare lină (Solanum nigrum), Iarba codrului, Mătrăgună (Atropa belladonna), Măselariță (Hyoscyamus niger), Laur (Datura stramonium) Familia Scrophulariacee. Hulupan, Dulupan (Verbascum Thapsus), Lipan (Verbascum phlomoides), Iarba neagră (Scropularia alata), Brânca porcului (Scrophularia scopoli, Scrophularia nodosa), Degetariță (Digitalis media, Digitalis grandiflora, Digitalis ambigua), Coada câinelui (Linaria intermedia, Veronica austriaca, Veronica chamedrys), Barză
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Drăgănești 1010 1977 1999 L Julide 1081 2003 MAC IRANIAN - Papaver bracteatum Lindl. De Călărași 1010 1985 2001 L MAC GALBEN - Glaucium flavum Crantz. De Mostiștea 1010 1980 1999 L MAGHIRAN - Majorana hortensis Moench. De Neamț 1010 1973 1999 L MĂSELARIȚA - Hyoscyamus niger L. De Timiș 1010 1976 1999 L MĂTĂCIUNE - Dracocephalum moldavica L. De Militari 1010 1975 1999 L MĂTRĂGUNA - Atropa belladona L De Vrancea 1010 1975 1999 L MENTĂ BUNĂ - Mentha piperita L Columna 1010 1974 1999 Cordial 1010
ANEXĂ din 1 iulie 2003 al soiurilor de plante de cultura din România pentru anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
extracte medicinale, cum ar fi cele de usturoi, beladona, crușin, căscară sagrada, "Cassia fistula", gențiana, jalapa, arbore de chinina, revent, salce ("Silax"), cătina roșie, valeriana, muguri de pin, de coca, de tărtăcuța ("Citrullus colocynthis"), de feriga, de "Hamamelis Virginica", de măselarița, de corn de secara, anin negru, Salsaparila. 13) Rășina de frasin, care este o seva îndulcita natural, este obținută prin incizarea anumitor specii de frasin. 14) Cleiul, materie vâscoasa și care curge încet, este de culoare verzuie și este extrasa
ANEXĂ nr. 13 din 5 ianuarie 2000 GUME, RASINI ŞI ALTE SEVE ŞI EXTRACTE VEGETALE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166483_a_167812]
-
in lumea lui el este o elită, în lumea ei el nu poate străluci. El nu reușește sa se apropie de minunata floare, care trăiește în lumea ei cu reni și zăpadă. In final trebuie să se mulțumească cu o măselariță, o plantă comună. La lectura poeziei se pot descoperi multe legături între acest mit și povestea pe care o prezintă Ion Barbu(vezi legătura externă). În scena din "Hamlet", de W. Shakespeare, în care regina anunță suicidul fetei, se face
Orhidee () [Corola-website/Science/300096_a_301425]
-
romană care înainta. Soldații care au mâncat mierea și-au pierdut simțurile și au fost înfrânți cu ușurință de armata greacă. Tradiția spune că revelațiile, previziunile Pythiei, preoteasa templului lui Apollo din Delphi erau stimulate prin inhalarea vaporilor vizionari de măselariță ("Hyoscyamus niger"), ce ieșeau dintr-o crăpătură în pământ împreună cu aburii în care planta era aruncată și deasupra căreia preoteasa era suspendată. Plinius cel Bătrân a descris mierea toxică din această regiune ca și "meli moenomenon" („miere nebună”) și de
Miere () [Corola-website/Science/303566_a_304895]
-
Specifice pentru lunca Oltului sunt: macul, iarba lui tati ("Pulmonaria augustifolia"), codâia, lintița, inărița, crinul de baltă (stânjenelul galben), rogozul, trestia și papura. Pe marginea drumului, la adăpostul gardurilor și prin locurile virane, cresc: scaiul, troscățelul, ciumăfaia, laurul, bozul, păpălăul, măselarița, cucuta, limba oii și „lugerul” ("Rumex acetosa"), ale cărui frunze sunt căutate de copii, pentru gustul lor acrișor. "Prin grădinuțe", racovicencele cultivă cu pricepere flori ca: trandafiri, panseluțe, coprine(narcise), garoafe, crini, ruji(gherghine), regina nopții, busuioc, tămâița, calapăr, flori
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
Atmagea și Visterna întâlnim pirul turița cosaci. Vegetația ruderala e prezenta în localiltatile rurale, de-a lungul drumurilor, în izlazuri și pe locurile unde staționează animalele domestice. În spațiul asezaeilor rurale, se întâlnesc frecvent plante spinoase, holera, ghimpele, spinul, ciumăfaia, măselarița. De-a lungul drumurilor și islazurilor cresc: troscatul, coada șoricelului, obsiga, traista ciobanului. Lumea faunistica a acestui sector e variată având în vedere existența atât a spațiilor deschise, cât mai ales a celor mai extinse păduri din Dobrogea. Căpriorul atinge
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
struthiopteris"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), asmățui sălbatic ("Chaerophyllum hirsutum ssp. glabrum"), ciulin ("Carduus nutans"), colțul-lupului ("Cirsium erisithales"), ruțișor ("Thalictrum aquilegiifolium"), angelică ("Angelica palustris"), arnică ("Arnica montana"), coada-smeului ("Calla palustris"), cucută de apă ("Cicuta virosa"), garoafă ("Dianthus barbatus"), măselariță ("Hyoscyamus niger"), milițea roșie ("Silene armeria"), oușor ("Streptopus amplexifolius"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), aerel ("Laser trilobum"), chimionul-țapului ("Laserpitium krapfii"), scara Domnului ("Polemonium caeruleum"), joianul ("Oenanthe aquatica"); precum și mai multe specii de rogozuri. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
De asemenea și ulmul e pe cale de dispariție cam de 30-40 de ani, iar în ultimul timp au început să se usuce și stejarii și salcâmii. Ca plante sălbatice în zona noastră cresc: sulfina, drăgaica, aglicele, cimbrul, nalba, cucuta, sunătoarea, măselarița, pălămida, mărăcinele, păpădia, rodul pământului, rostopasca, iarba, cicoarea, coada șoricelului, floare paștelui,laptele cucului, rodul pământului, usturoiul sălbatic (purul), măcrișul, coada cocoșului, nalba sălbatică, untișorul, cicurașul, bozul, costreiul, osul iepurelui, mohorul, loboda, știrul, murul, pirul, troscotul, floarea țigăncii, căpșunul, ciuperca
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
este constituită din elemente floristice cu specii de plante (meridional-continentale și xero-mezofile) rare, printre care: centaurea ("Centaurea jankae" - aflată pe Lista roșie a IUCN și "Centaurea tenuiflora"), sânziană ("Galium humifusum"), garofiță ("Dianthus pseudarmeria"), coșaci ("Astragalus vesicarius"), valentiță ("Tanacetum millefolium") sau măselariță ("Hyoscyamus niger") În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, situri arheologice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Capul Doloșman () [Corola-website/Science/329776_a_331105]
-
de câmp ("Adonis aestivalis"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), neghină ("Agrostemma githago"), talpa gâștei ("Chenopodium rubrum"), piperul apelor (din speciile "Elatine alsinastrum" și "Elatine triandra"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), lalea pestriță ("Fritillaria orientalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), ghiocelul de baltă ("Leucojum aestivum"), măselariță ("Hyoscyamus niger"), buhai ("Listera ovata"), ghizdei ("Lotus angustissimus"), inăriță ("Najas minor"), trânji ("Neottia nidus-avis"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), otrățel ("Onosma arenaria"), otrățel de baltă ("Utricularia vulgaris"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), orhidee (din speciile: "Platanthera chlorantha", ), brâncuță ("Rorippa islandica
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]