8,976 matches
-
miște din loc. |ia nu s-au lăsat: i-au înghesuit într-o valiză câteva lucruri la întâmplare, haine, prosoape, câteva tacâmuri de argint, fețe de masă. Au învelit-o cu forța într-o haină de blană peste capotul de mătase și au aruncat-o în stradă. Câinele rex credincios a-nsoțit-o lătrând ca apucatul. Suferința, despre care tanti marioara crezuse toată viața că o ocolește, a izbit-o într-o clipă, s-a răzbunat, cu vârf și îndesat! De atunci, în
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
Emil Brumaru Atît aș vrea: un înger ce-mi șoptește Că lucrurile-s coapte în amurg. Iau cana-n mînă, roua-n ea mustește, Perdelele în ciucuri fragezi curg, Dulapul poartă-n rafturi omizi crude Ce bat mătasea în mătănii moi, Desprins de fluturi, sufletul s-aude Cum pîlpîie nedumerit apoi; Și iar adorm, în așternut cu vîntul, Izvoare tolonite albe-n prund; Atît aș vrea: un înger, să-l ascund De oameni cu cuvîntul....
Atît aș vrea: un înger ce-mi șoptește... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8307_a_9632]
-
probabil ecoul unui parfum, pe care cuvântul „România“ îl emana pentru mine, trezind modelul cald și dulce al unei broderii care se simțea aspră la pipăit ca basmaua brodată din bumbac păstrată de mama în șifonier, învelită în hârtie de mătase. În acest loc, sub copacii încă tineri, cu optzeci și cinci de ani în urmă, Leo Schachter a oprit landoul în fața porții de la grădină, i-a ordonat birjarului să aducă bagajele înăuntru, a împins ușa care peste zi rămânea deschisă
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
Unire de la 1918. Pe baza cercetărilor făcute în România, între anii 1904 și 1916, a publicat, în celebra revistă „Folklore”, studii despre ouăle de Paști, obiceiuri legate de moarte și înmormântare, deochi și antidoturile lui, strigoi, fluturi și viermi de mătase, dracul în folclorul românesc, sărbătoarea cununii de la seceriș, semne românești pe blocurile de sare. Scrisorile sale către M. Gaster abundă în solicitări de informații pe teme din cele mai diverse: parastasul de 40 de zile, Paștele Blajinilor. M. Gaster a
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
la care e înhămat nu un chevrolet ci un cal de povară / alunecând de-a lungul unei bunăvoințe de sfoară”, chiar dacă unele versuri sunt suprarealiste de-a dreptul: „ca două bomboane în pantaloni de velur albăstrui și în ciorapi de mătase / înșurubând pe asfalt îmbrățișări fără rost, apos-veninoase / ca yin și yang chinuind un flipper bubos într-un șantan din fanar”. Și s-a vorbit îndeosebi de ironizarea poeticului dublată de valorificarea lirică a prozaicului, a banalului cotidian, iar acest tablou
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
Posterul părea mai degrabă o reclamă pentru spuma de ras sau pentru ultimul tip de vitamină administrat sportivilor. Pe alt gard, altă informație-șoc: "Am crescut nivelul de trai cu douăzeci și cinci la sută! " Nivelul de trai al cui? Al viermilor de mătase? Al iepurilor de angora? Al găinilor "gât-golaș deTransilvania"? Poate că parcurgând lista celor trei sute de multimilionari români datele ar părea credibile. Dar în județele Buzău, Vaslui, Iași, pe care le-am străbătut săptămâna trecută, ele aveau aerul unor povești cu
Conferințele Microsoft by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12250_a_13575]
-
pentru Tine. îmi iau de pe limbă coroana de spini și }i-o așez pe creștet, Doamne. Și iată, în jurul proscomidiei, mulți arhierei, preoți și diaconi cîntă liturghia, îngînă rugăciuni înfricoșate, se rotesc în jurul Mesei, implorînd har, îmbrăcați în odăjdi de mătase, în luminoase stihare, agitînd cruci și cădelnițe, iar înaintea lor, pe Sfîntul pristol, se arată de față Trupul și Sîngele Mîntuitorului" (Psalmul 8). Avem a face astfel cu o estetizare a hierofaniei. Menționăm că aci opiniile teologilor sînt împărțite. Dacă
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
distinge pe naratori, toți seduși, - și cînd descriu realități foarte lumești, cum ar fi, iată, un act sexual -, de același insuportabil kitsch stilistic: "Sărutări punctau acum pauzele lunecînd strivite ca fructele în mustul lor. Auzí truda respirărilor cu foale de mătase peste un cămin întunecat. Cîte un cuvînt fosforescent ca un sfînt peste gheena, cu gemete în cari se înțelegea elasticitatea chinului și a plăcerii; ritmul apoi recurbat pe o suprafață împletită din răchită troznitoare și amintindu-i de coșul cel
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
motive, dintr-un anumit punctde vedere, sunt decelabile aici, chiar dacă au permanent în substanța lor un coeficient de imprevizibil. După perioada lui figurativă, din anii '70-'80, aceea cu focul, cu lemnele... A.M. - cu ghemele, cu spinii, cu gogoașele de mătase.... P.Ș. - ...care trimitea explicit către un anumit tip de exterioritate, către structuri obiectuale pe care le exploata cu o insistență de multe ori halucinantă, Ciubotaru a trecut la structuri plastice pure; ovoidul, elipsoidul, care constituie un fel de nucleu
Aurelia Mocanu și Pavel Șușară în dialog despre Florin Ciubotaru by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12634_a_13959]
-
nu numai de materie cenușie, dar și de cord, are dreptul la o înaltă terasă de pe care să i se pară că își ia zborul, de un alcov într-o secretă sală cu pereții din fund pierduți în zări de mătase. Reporterii fotografiază în serii aceste cuibușoare ale relaxării, ale sufleteștii păci regăsite, ale armoniei de la o sută de metri pătrați de fiecare membru al familiei. Adăposturi împotriva vitriolantei realități, a rău mirositoarelor vecinătăți, oaze de meditație, de desprindere din cotidian
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
doamnă în vîrstă simpatică. Îmi zîmbește. Zăresc prin gardul de lemn deformat o grădină îngrijită, plină de flori și de culori, iar în spate, o casă nobilă, cu coloane, răvășită de paragină. O urmăresc puțin. Are niște pantofi fini, de mătase, cu o lucrătură delicată. Ca și poșeta. Uzate teribil amîndouă. O fustă lungă, brodată de mînă, vaporoasă, o bluză lejeră, care saltă, ușor, pe ea, amîndouă de culoarea lavandei și un șal de borangic arucat neglijent. Poartă o pălărioară mică
Maître phtotgraphe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12723_a_14048]
-
și visez. Acolo, în ea, este toată fericirea mea." Ne despărțim. Căldură mare. Zăpușeală. Calea Victoriei parcă ia foc. O iau pe strada cu Biserica Albă. Mai fac cîțiva pași și rămîn cu ochii într-o vitrină. Tăvi de argint, sfeșnice, mătăsuri, voaluri, brocarturi, prăjiturele" Ridic privirea și citesc: "Fotografii după chipul și asemănarea ta. La belle epoque." În ce timp mă aflu? Rătăcesc prin fotografia bătrînei doamne? Ce oază este asta în mijlocul unui oraș ce-și pierde parcă identitatea, parfumul, obiceiurile
Maître phtotgraphe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12723_a_14048]
-
conversația este ceva firesc, plăcut, tonic. Este un loc în care bunele maniere sînt repuse în circulație. Pășind aici, ies din infern. Peste tot obiecte vechi, recondiționate sau nu, care respiră bun gust, cochetărie. Canapeluțe, fotolii mici, joase, scaune cu mătase, lăzi de zestre, candelabre. La belle epoque! De undeva vine și se strecoară o muzică divină, se amestecă cu mirosul lemnului din pardosele, cu mirosul fiecărui obiect în parte, cu istoria mirosurilor familiilor din care provine, cu mirosul esențelor de
Maître phtotgraphe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12723_a_14048]
-
ai cenaclului se număra și un bibliofil de mare clasă, un personaj foarte rafinat și tot pe atât de bogat, cu care nu puteam concura: Dinu Nicodin. Dinu Nicodin îi procura lui Lovinescu, oferindu-i-le în dar, hârtii de mătase japoneză și alte coli de lux cultivate de bibliofili, dar îi dăruia din când în când, atât din propriile scrieri cât și ale criticului, volume somptuos legate în piele, ornate cu încrustări decorative, constituind așa-numite "legături de autor". Nu
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
Autorul Blocadei, întâiul roman românesc, apărut numaidecât după război, un pontic, un dobrogean, în a cărui voce mai sună, era să uit! firele de iarbă pârlite, dobrogene, bătute de vânt, cu șfichiuirile lor muzicale. În căminul de pe strada Mătăsari, de la mătase, care și ea, nu știu cum, abia acum îmi dau seama că intra în compoziția sunetelor lui Chihaia, erau mulți studenți deosebit de înzestrați, ca Dorel Cazaban,Teodor Mihadaș, Al. Husar și alții, ale căror nume (nu voci!) îmi scapă. Cel mai mult
Fiul Dobrogei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12777_a_14102]
-
capul Sfintei Noastre Biserici. Aș putea Îndulci deciziile celor mari ! În camera se auzi o rumoare deoarece fiecare Încerca să-și dea cu părerea. Nicolae Penescu eraun bărbat frumos. Îmbrăcat cu un costum ultramodern, de culoare albastru Închis, cravată de mătase, pantofi asortați și cămașă albă ale cărei mâneci ieșeau cu un centimentru, așa cum era scris la carte...Obrazul bazanat, parfumat și pudrat, ochi negri-taciune, mâini de intelectual cu unghiile lăcuite. Era omul modei !.Se ridică de pe scaun, Îl privi aspru
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
au spus și s-au făcut cu acel prilej nu țin minte decât o emoție copleșitoare, spaima mea de a nu se îneca pruncul în cristelniță, dublată de spaima de a nu-mi aluneca pe lespezi copilașul din plăpumioara de mătase. între atâta lume bucuroasă de eveniment, am avut numai eu, inexplicabil și repede trecător, sentimentul singurătății, făcând față ca prin minune unei responsabilități care îmi depășea puterea de înțelegere, și unui mister în a cărui frumusețe plutesc de-atunci și
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
Matei Chihaia A fost un timp când florile artificiale nu se realizau din plastic, preferându-se înmănuncherile din pene, petale de mătase sau chiar de sticlă. Materiale care subliniau fragilitatea dragostei, pe care le găsim evocate în interiorul fin de sičcle de pe scena lui Pelléas et Mélisande, de Claude Debussy, la opera din Glyndebourne. Teatrul se află într-un sat englez, în mijlocul unei
Pelleas et Mélisande la festivalul din Glyndebourne by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/12413_a_13738]
-
purtată în altă parte, aidoma femeii ce zâmbește rivalului tău. 2. Muzica savantă și-a croit opusurile din varii stofe și pânzeturi, care de care mai surfilate și mai apretate: tergalul pentru Evul Mediu, gabardina pentru Renaștere, brocartul pentru Baroc, mătasea și satinul pentru Clasicism, catifeaua pentru Romantism, melana și celelalte țesături sintetice pentru Modernism. 3. Muzica de tergal a Evului Mediu a avut întotdeauna o ținută austeră, refuzând cutele, faldurile, broderiile, într-un cuvânt, ornamentica de orice sorginte ar fi
Muzică și vestimentație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12478_a_13803]
-
ei, garnisite cu fir de aur și de argint, ce însăila, pe de o parte, tivul decadenței în care sfârșea Renașterea italiană, dar și întrona, pe de altă parte, dinamismul biruitor cu care era revigorat Goticul german. 6. Muzica de mătase ori de satin a Clasicismului s-a revărsat în valuri de o ateniană simetrie și de o spartană cvadratură, dar și în voaluri iscate din fuziunea particulară a caracterului atavic, primitiv cu cel cult, elevat, a inspirației cu educația, fuziuni
Muzică și vestimentație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12478_a_13803]
-
Simona Vasilache Nu știu pisică să se joace, încîntată, cu un ghem de mătase. Pesemne că, foșnitor și alunecos ca ele, borangicul le sperie. Totuși, nici o mîță, cît ar fi de plictisită, nu rezistă la canafi. Le atrage, adică, firul despărțit și scărmănat. Cam la fel funcționează, atunci cînd prind prilejul, instinctele de felină
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
aripelor pe mîini/ Netrebnice. Ajunge! Sufletul meu, ți-e sete/ Din nou roua-n tăpșane de lobodă să-ngîni?/ Îți place iarăși bruma topită-ncet pe case/ Loiale-n care sînul femeilor e sfînt?/ Hai să luăm o lungă vacanță de mătase/ Cu păpădii suflate de-obraji rotunzi în vînt,/ Să ne încînte raza căzută-n magazie/ Pe-un vraf de ziare rupte ca pe un tron de crai/ și să-mbrăcăm poteca în crini căci o să vie/ sunînd din cești spre
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
suburbie, strigă: "Lepră, lepră! Privește fațadele astea hidoase! Oribil, tot ce trăiește în spatele lor, se târăște, rabdă de foame, înșfacă, trudește și urăște! Ah, și le curé, și primarul radical, și fabricantul de nuga, și fetele lui în rochii de mătase, în echipaje, și Café du Commerce." Keyserling iubea Franța și pe francezi. De aceea, pe când tot vorbea astfel, descărcându-și iritările de moment, simțeai un tablou de ordin superior care se-nfiripa în spatele prafului învolburat al supărării, dar redispărea imediat
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
faci pentru tine însuți. Te numea "profitor ordinar" imediat ce ezitai o clipă, nu-ți recunoștea nici un argument și se plîngea, tocmai el, că e victima abuzurilor și lipsei noastre de recunoștință. Cămașa albă cu guler tare și cravata lui de mătase mi s-au părut atunci de împrumut, ca efectele unui actor. Îi deveneam pe rînd și metodic cu toții datori." Datori nu unui șef oarecare, cu vocație de satrap, ci unui bine organizat sistem. Nu e o poveste care să nu
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
zis domnul Președinte Traian Băsescu, erau niște inși "de-o submediocritate incredibilă". Consideram fără nici un pic de jenă că totul era pierdut, iar prietenul a zis că, poate, n-ar fi rău, să punem de-o bejenie inversă pe "Drumul mătăsii". Și cred că am fi trecut la fapte dacă Domnul Președinte Băsescu nu ne-ar fi lămurit cum stăteau lucrurile, spunând: - Unii se bat cu dinții 1) să pară guru ai națiunii... Aha! Deci, ăsta era chițibușul: bătaia cu dinții
Lipsa de guru naște poeți? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11663_a_12988]