413 matches
-
ofere cadou iubitei sale o simfonie, Hugo deja s-a apucat de treabă. Întâi a pictat cu grebla câteva portative pe care a semănat boabe de durere, grăunțe de speranță, semințe de nu-mă-uita și pudra rezultată din macerare, una bucată mătrăgună, unu plus zece bucăți ochiul boului (numai pistilul), treisprezece fatidice tulpini de santal cu sulf, amestecate în același mojar în care a pisat, bob cu bob, petală cu petală, culoare cu culoare, geamătul tuturor la un loc, strigătul bufniței de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și nebunia. // Pe acestea trei, de le-ntâlnești în om, / Ele-l supun, îl demolează, îl fac neom.“ „Cât rău poate să facă o minciună, / O știe numai cel ce n-are viață bună / Și i-au stricat-o mincinoșii, mătrăgună“ etc. Iarba este verde, cerul este albastru. Este bine să fie bine și este rău să fie rău. Cam așa s ar putea rezuma cartea Ioanei I. Negreanu. Autoarea nu înțelege că afirmațiile ei simpliste nu au legătură cu literatura
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
amare sau poate că trupul în sine este otravă ce încă se mai suportă sub rădăcinile limbii. Când s-a amestecat vinul cu apă în Cana Galilei, niciun nuntaș nu a deosebit gusturile însetărilor; când s-a turnat pelin peste mătrăgună, noapte peste furtună, lacrimă peste sticlă pisată, în evidențele lui Dumnezeu, mereu, calculele ascundeau complicitatea nepăsărilor sale. (Atotștiutorul s-a spălat pe mâini a opta zi.) Viața i-a fost ca o strujire de fiare vechi pe nicovala făurarului. Caii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
prin ochii mamei de la facere până la desfacere; mutul vorbește prin cântecul ei de la leagăn până la leagăn; surdul își aude sângele în inima pe care și-a rezemat fruntea; ciuntul, în coșul pieptului, cară mormântul ființei dragi; secatul de gust seamănă mătrăgună-n icoană. Frica de întuneric este simțire. Petru pășea în sine ca într-un trup de împrumut. În oglindă, tăcerea este o capcană cu două fețe, noapte și ziuă, deopotrivă. Șoapta, mai mult decât o sfidare a liniștii. Șoapta deschide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
-i atragă atenția generalul Potoțki. Călăreții trimiși în față spun că fânurile și paiele au dispărut mistuite de flăcări, adăposturile așijderi, grânele au fost dosite în gropane de negăsit, animalele și-au pierdut urma prin păduri, fântânile sunt pline de mătrăgună pisată și măsălariță... Satele s-au pustiit.. Ordinul rămâne ordin, generale. * * * Un plăieș bătrân, cam de ani 75, de loc de prin părțile Hindăului, frate mai mare pârcălabului de la Cetatea Neamțului, s-a prezentat în fața Măriei Sale regele de Polonia, duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
afecta învierea morților sau că adepții săi erau păgâni/francmasoni, plus alte zvonuri referitoare la procesul propriu-zis al arderii cadavrului ridicarea în picioare a mortului în timpul arderii, zvârcolirea lui, țipete, întinderea mâinilor 153 etc. Toate acestea erau denumite de către arhimandrit "mătrăguna imaginației unor capete înfierbântate și dornice de reclamă și succes ieftin", cu atât mai periculoase cu cât erau livrate publicului larg, în mare parte incult. De altfel, după cum voi sublinia, el va reveni asupra diverselor zvonuri care circulau în epocă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
nu direct, cel puțin tangențial, doctrina dogmatică despre "Învierea morților" și că atât cei ce au înființat și susțin instituția cremațiunii, cât și preoții ce oficiază servicii religioase celor ce se incinerează, sunt "păgâni" și "idolatri". Mai adăugând la acestea mătrăguna imaginației unor capete înfierbântate și dornice de reclamă și succes ieftin că "mortul, în cuptorul încălzit se scoală-n picioare" că "întinde mâinile, parcă-n semn de milă și-ndurare" că "țipă strident la primul contact cu focul, etc. etc.
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Portugaliei și Algarvelor, monarhul înțelept și stoic, prințul Pedro, fiul său, ușuratic și degrabă vărsătoriu de sânge, Constancia de Peńafiel, nevasta clorotică vârâtă cu de-a sila, din rațiuni de stat, în așternutul tânărului armăsar lusitan, Inčs de Castro, galițiana, ,mătrăguna cu ochi alunecoși") sunt unidimensionale. Fiecare are o trăsătură dominantă, pe care o ilustrează necontenit de-a lungul și de-a latul romanului, fără nuanțări și elemente contradictorii. Sub raport psihologic, proza este nulă. Interesul despre care vorbeam, real, se
Smintitul și nebunul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7868_a_9193]
-
Handoca a descoperit un număr de Pagini dintr-o carte abandonată. Este vorba de lucrarea, în limba franceză, La Mandragore et l'Arbre cosmique, din care au rămas doar capitolele IV și V. Obiectul principal al lucrării îl constituia mitologia mătrăgunei în spațiul românesc, din perspectiva folclorului comparat. în alte expuneri documentare, Mircea Handoca a formulat noi puncte de vedere privitoare la relațiile lui Mircea Eliade cu Emil Cioran și Eugen Ionescu, argumentând că ele nu au fost conflictuale, ci de
Comentarii despre Mircea Eliade by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6757_a_8082]
-
iapă, maimuță, pupăză, scroafă, ursoaică etc. a fost folosit parțial și de Iorgu Iordan, care, în Stilistica limbii române (1944), furnizează o lungă listă de termeni peiorativi; pe lângă metaforele animaliere, apar aici boarfă, buleandră, cațaveică, chiftică, coardă, farfuză, feorțotină, marcoavă, mătrăgună, otreapă, parașutistă, pațachină, terfeloagă, treanță etc. In perioada comunistă, subiectul nu a mai putut fi tratat, din rațiuni de cenzură și pudibonderie oficială. L-a reluat parțial Edgar Radtke, într-un studiu despre termenii de desemnare a prostituatei în italiană
Imaginea femei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6760_a_8085]
-
mute și multe florile morților, // eu în cotlonul de azi și de ieri, / ploaia foșgăie ca o morală, / sugestii, istorii, versete oftînd, // ieri, sînul stîng avea jar, / cu opintirea din urmă, ce poți să faci, / aștepți și aștepți, prunc adunînd / mătrăguna, crinii din gînd, // ai fi ghes, ești, îndurînd ..." (Sînul stîng avea jar). E pusă la contribuție și paremiologia, în aceeași încercare (de sorginte populară) de-a conjura primejdia, de-a ocoli prea numeroasele obstacole ce se pot ivi oricînd și
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]
-
răget. N'ajunge/ Pe demonii tăi asasini să-i alunge,/ N'ajută/ Să'nfrîngă cornuta vedenie slută/ A țării 'n robie căzută." Copaci contorsionați, de țarină pustie, însoțesc litania unor ani care nu anunță limpezimi: "Cui i-e foame rumegă mătrăgună/ Linge sare, îi place, e bună...// În timp ce pușca din cui, în coșar,/ A răgușit, de bălegar./ A ruginit, de perete." Un fel de fabulă grotescă, cu final amînat, în care morala e tăcută sub tăcere și suferită în viscere, cu
Chinuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7796_a_9121]
-
afinitate poate neștiută cu parcimoniosul la scris, agnosticul, pesimistul existențial italian, cu idealul acestuia de simplitate și "descărnare" ("essenziale e scabro") verbală. Dacă nu exagerez versul poetului român (care scoate memorabilul volum amintit chiar acum treizeci de ani) "aliorul și mătrăguna îmi sunt mai aproape", din poezia De pe corabie, consună cu gustul specific montalian, prin alegerea marginalității cu miez tare, printr-un fel de izolare fecundă de convențiile limbajului. Baconsky e mai aulic, mai aproape de Ungaretti, Quasimodo, de generația mai veche
Baconsky și Mazilescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/6690_a_8015]
-
îmbolnăvească grav. Le găsim în florării, în grădini, chiar și pe marginea drumului și nu știm cât de grav ne-ar putea afecta dacă intrăm în contact cu ele. În continuare, vă prezentăm o listă cu cele mai periculoase plante. Mătrăguna Cunoscută și sub numele de beladonă sau cireașa lupului, mătrăguna este o plantă folosită atât în scopuri medicinale, cât și în ritualurile magice din vechime. Crește pe câmpuri și face niște fructe mici și negre asemănătoare afinelor. Întreaga plantă este
Cinci plante care te pot ucide by Nae Catalin () [Corola-journal/Journalistic/65916_a_67241]
-
pe marginea drumului și nu știm cât de grav ne-ar putea afecta dacă intrăm în contact cu ele. În continuare, vă prezentăm o listă cu cele mai periculoase plante. Mătrăguna Cunoscută și sub numele de beladonă sau cireașa lupului, mătrăguna este o plantă folosită atât în scopuri medicinale, cât și în ritualurile magice din vechime. Crește pe câmpuri și face niște fructe mici și negre asemănătoare afinelor. Întreaga plantă este otrăvitoare și este nevoie de 10 fructe sau doar o
Cinci plante care te pot ucide by Nae Catalin () [Corola-journal/Journalistic/65916_a_67241]
-
o căldare mare, zeama ce rezultă e de două feluri, „mustăreață", adică suc bun la gust și lichidul necesar scăldării ... Compoziția este foarte diversă. Iarba vântului și iarba creață Iarba mare, spânz, limbă vecină, Romaniță, nalbă, mătăcină... Patlagină, sovârv și mătrăgună... Pacientul este scăldat de câteva ori, uns, frecat, tras, mădular cu mădular, trei zile la rând, iar în a treia-și revine. Cum își revine și Parpanghel, făcând - n-ai crede la un om al armelor - această tulburătoare declarație metafizică
O ceartă în tramvaiul 26 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6438_a_7763]
-
ale cunoscuților lui Machiavelli, deghizați în personaje de roman. În plus, Unger ne deschide apetitul pentru talentele de istoric și de poet ale florentinului, precum și pentru picanteriile traiului său libertin ce l-au inspirat ca dramaturg, autor al succeselor comice Mătrăguna și Clizia. Această biografie a lui Machiavelli - completată de prefața domnului Maior, Superpolitica - este o carte ușor de citit, cum aminteam, dar nu lipsește cititorul de bucuria uneori amară de a se confrunta cu situații ale vieții de zi cu
O biografie a lui Machiavelli by Diana Ivan () [Corola-journal/Journalistic/3452_a_4777]
-
încoace fără să-i pese câtuși de puțin de ridicol fără să se-ntrebe pe cine va ucide din mers și asupra cui va trimite ca din greșeală duhul atoatemântuitor Poveste de iarnă Nu flori de măceș ci boabe de mătrăgună am cules cu spor toată noaptea din tufărișul viu cu vii rădăcini crescut pe fâșia îngustă dintre ușă și geam simțisem o singură clipă sau poate mai mult de atât cum flutură poalele lunii negre nespus de vesele pe un
Poezii by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/2376_a_3701]
-
stingă? doream un prinț frumos - pe baricade dar prințul se castrase cu muscalii și în spontane imnuri și-n balade s-au altoit abjecți in saturnalii curgeau opinci din epoca străbună cizme purtau pedeștrii - moscoviții strigoi ce-n fața lumii - mătrăgună se încuscreau cu cei afurisiții nu mai am tuș să mâzgălesc zăpada dar nu chemați poeți scălâmbi să scrie ce îngeri ne-au târât în azăvada acestor cruci de vagă veșnicie vânează corbul literele mele îi dau și lui grăunțe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de pe stradă, precum și de lucrările pregătitoare (nivelare, reprofilare). În anul 2004, Primăria Timișoara a realizat lucrări prin această metodă în majoritatea zonelor periferice din oraș: Ciarda Roșie (str. Humulești, Petrila, Urseni), Ronaț (str. Banu Severinului, Radu de la Afumați), Ghiroda (str. Mătrăgunei, Cărăbușului), Freidorf (str. Paganini, Bacalbașa) etc. Având în vedere că, după un an, starea acestor străzi este bună, precum și faptul că prin această metodă se realizează condiții de circulație și de confort comparabile cu cele de pe străzile modernizate, dar la
Agenda2005-31-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284008_a_285337]
-
pentru mp de sistem rutier mediu. În anul precedent, Primăria municipiului Timișoara a executat lucrări prin această metodă în majoritatea zonelor periferice din oraș: Ciarda Roșie (str. Humulești, Petrila, Urseni), Ronaț (str. Banu Severinului, Radu de la Afumați, Xenopol), Ghiroda (str. Mătrăgunei, Cărăbușului, Spartachiadei, Lemnari, Cocostârcului, Caprei), Freidorf (str. Paganini, Bacalbașa), iar în acest an au fost abordate lucrări de întreținere prin stabilizare și așternerea unui covor asfaltic pe str. Plugarilor, Popovici Bănățeanu, Vistula etc. L. S. Program l La „COLTERM” Purtătoarea
Agenda2005-39-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284232_a_285561]
-
Giroc, partea dreaptă (Drubeta, Vlădeasa, Ștefan Stâncă, Stegarilor, Pandurilor, Vântului); Șagului, partea dreaptă (Lacului, Științei, Teatrului, Cutezătorilor, Veveriței, Fraternității, Grădinii, A. Ipătescu); Bălcescu (Gh. Doja, M. Viteazul, C. Porumbescu, Corbului, Romulus, Șoimoș, Odobescu, case); Ghiroda Nouă (Ghirodei, Cocostârcului, Lemnari, Prieteniei, Mătrăgunei, Luncii, Pelicanului); Fratelia (Călătorilor, Berzei, Prut, Drubeta, Ulpia Triana, Arcidava); Gării ( N. Tritulescu, Nufărul, Olănescu, Gelu); Mehala (Aleea Viilor, Bucovinei, Mehedinți, Almajului, Plugarilor, Bărăgan); comuna Giroc. L. Scripcă, O. Nica Transparență decizională l Proiecte de interes local La nivelul compartimentelor
Agenda2005-17-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283605_a_284934]
-
Acasa > Poezie > Delectare > FLORI DE TEI Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1976 din 29 mai 2016 Toate Articolele Autorului FLORI DE TEI Ne-amestecă tristețea-n ceai, cu plante, Cu mătrăgună și cu alte rele, Ne șterge de pe cer lumini și stele, Cu gesturi largi și foarte arogante. Ne-nfige-n suflet, până la plăsele, Cuțitul disperării delirante, Iar de pe culmi ne-mpinge înspre pante Și, de nisip, ne-mprăștie castele. Când
FLORI DE TEI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385095_a_386424]
-
ruguri, Atâtea lucruri care nu le-ați spus Și-ați rătăcit cu ele printre gânduri Purtând pe frunte spinii lui Isus. Voi ați lăsat prin nopți să-mpungă luna Cu pintenul de piatră și argint Și în hățiș să crească mătrăguna Cuvintelor care acum vă mint. Vă las un pumn de vorbe nestemate Cu care îngerul să-l cumpărați Sau aripi dacă vreți fiindcă se poate Spre ceru-albastru încă să zburați. Să nu uitați mușcând din colțul pâinii Chiar dacă vinul uneori
DOUĂ ARIPI ÎNSPRE ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382752_a_384081]
-
proaspătă. Să rumeg deci mai departe. Parcă și cu Liviu nu a fost la fel? O comunicare unică, o iubire unică. Nopțile ypsilantiene din vechiul Pantelimon sau plimbările mute pînă-n zori pe malul Cibinului, acolo pe prispa stînei, În mireasma mătrăgunei cerată de lună, cînd mi-a mărturisit pentru prima dată ura lui Împotriva lui Kafka, Împotriva acelei mutilante mentalități de ghettou care Îi anulează omului accesul la cer, ucigîndu-i disponibilitatea imnică și eroismul. M-am Îngrozit. Am recunoscut În vorbele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]