414 matches
-
floare. Dar n-am putut să sfarâm fuiorul de mătase Și mâinile-amândouă legate-au fost de fir Doi ochi ce stau la pândă m-au săgetat în oase Dorind să-mi dau suflarea-mi întinseră-un potir. Un iz de mătrăgună amestecată-n miere Cu douăsprezece feluri de poame otrăvite , Am luat o-nghițitură simțind un gust de fiere Și pleapele-mi de plumb căzut-au adormite. Trezit după o clipă de urletele morții Cu aripa de fluture fusesem înzestrat Și m-
ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_podaru_1482257216.html [Corola-blog/BlogPost/374087_a_375416]
-
mult îmi plăceau plantele, încât toate mi se păreau magnifice. Chiar și cea mai umilă buruiană o consideram minunată. Țin minte că, odată, am cules de pe câmp un buchet de lauri, fascinanți prin albul lor imaculat și din flori de mătrăgună - atrăgătoare prin violetul lor și aspectul inedit, straniu al florii. Bunica, când m-a văzut cu ele în mână, mi-a spus să le arunc imediat, că sunt otrăvitoare. “Dar sunt atât de frumoase...”, i-am spus. Totuși am ascultat
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1433141793.html [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
primăvara asta, Dumnezeu s-o bată! a venit sfioasă și a stat la poartă; ocupat cu jobul, care nu mă lasă, am uitat, ingratul, s-o invit în casă... dacă iarăși ninge, ningă-ne întruna! poate-așa va arde gerul mătrăguna și, îngropați de iarnă, în omătul ei, vom dormi, iubito, la cap cu ghiocei. primăvara asta ne-o trezi la vară, fiindcă brațul meu atunci o să mă doară, când din noi vor paște mieii pe corhană și vor bea drumeții
PRIMĂVARA ASTA, DUMNEZEU S-O BATĂ!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 by http://confluente.ro/Primavara_asta_dumnezeu_s_o_george_safir_1364296064.html [Corola-blog/BlogPost/345440_a_346769]
-
măiastră, reia naiul care plânge odată cu fiul cel departe de casa părintească: „Maică, măiculița mea!.../ Pâinea, miere, de-ar avea,/ Apa vin de s-ar făcea.../ Nu este ca-n țara mea./ Dacă n-auzi vorbă bună,/ Gustul lor e mătrăgună./ Amară pâine manâncă,/ Dorul de țară-l usucă... Dor și numai dor!/ Jalea și plânsu-l îneaca, / E cuc singurel pe creacă -/ Sete-i e și n-are apă.../ N-auzi vorbă de român,/ Și te simți mereu străin./ Spune-o
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406474443.html [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
Aradului nr. 71 bl. 41 sc. A et. 3 ap. 16 țel: 201950 7283 TODOR ANGELA (n. 1945) Timișoara bd. Take Ionescu nr. 42 sc. B et. 7 ap. 23 țel: 0724414903 17796 TUDOR DOBRICAN RAMONA (n. 1968) Timișoara str. Mătrăgunei nr. 60 țel: 0744522141 7287 TUDORA MARIA (n. 1944) Lugoj str. Făgetului nr. 5 țel: 0741230790 7293 URSULESCU ILEANA (n. 1965) Făget str. G. Coșbuc nr. 12 țel: 0726942438 7036 VAMOS EMERIC (n. 1931) Timișoara str. Pavel Rotariu nr. 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Yohimbina ÎI. PLANTE CARE CONȚIN SUBSTANȚE TOXICE ─────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea științifică Denumirea populară crt. ─────────────────────────────────────────────────────────── 1. Aconitum tauricum - omag 2. Aconitum toxicum - omag 3. Adonis vernalis - ruscuța de primăvară 4. Aristolohia clematitis - mărul lupului 5. Arum maculatum - rodul pămîntului 6. Atropa belladonne - mătrăguna 7. Bryonia albă - împărăteasa 8. Brynia dioica - mutatoare 9. Buxud sempervirens - cimișir 10. Cicuta virosa - cucuta de apă 11. Colhicum autumnale - brîndușa de toamnă 12. Calviceps purpurea - cornul secarei 13. Conium maculatum - cucuta 14. Convalaria majalis - lăcrămioara 15. Cynanchum vincetoxicum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125233_a_126562]
-
a se retrage, se strâng mai mulți la un loc, se încolăcesc și produc o mărgică numită "piatra nestemată", ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor. Potrivit altor tradiții, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micșunele, mătrăgună, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori și busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii și a fi sfințite. Plantele astfel sfințite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru
Înălțarea Sfintei Cruci. Ce NU trebuie să mănânci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101828_a_103120]
-
de protecție a pielii Mammary Extract este un extract obținut din glanda mamară a mamiferelor Agent de protecție a pielii/agent de întreținere a pielii acid mandelic Acid α-hidroxi-benzenacetic Agent antimicrobian Mandragora Officinarum Extract este un extract din rădăcini de mătrăgună, Mandragora officinarum, Solanaceae Agent de întreținere a pielii/tonic Bis(N-acetil-l-metioninato-o, o ω)-mangan Agent de întreținere a pielii Sarea de mangan a acidului L-aspartic Agent de întreținere a pielii Diclorură de mangan Agent de întreținere a pielii Bis(D-gluconato-O1
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
02.1939 în localitatea Mereșeuca), născut la data de 2 august 1989 în localitatea Mereșeuca, județul Ocnița, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Frunză, Str. Păcii nr. 5, ap. 50, raionul Ocnița. (14.290 bis/2003) 27. Mătrăgună Natalia, fiica lui Ion (fiul lui Dumitru și Efrosinia, născută la 15.02.1928 în localitatea Cucuruzeni) și Maia, născută la data de 10 aprilie 1983 în localitatea Orhei, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Orhei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203262_a_204591]
-
nr. 17, ap. 7 țel. 160231 11189 SZOGYENYI ETELCA MARIA (n. 1955) Tormac, nr. 282 țel. 095636832 17714 TOPLICEANU VIORICA (n. 1965) Timișoara, B-dul Gral Dragalina nr. 24, ap. 19 țel. 225657 17796 TUDOR DOBRICAN RAMONA (n. 1968) Timișoara, Str. Mătrăgunei nr. 60 țel. 219524 11199 VASZILCSIN ANNA (n. 1958) Sannicolaul Mare, Str. A. Iancu 26 țel. 371212 11201 VOICU LIVIU (n. 1960) Periam, nr. 829 țel. 375168 IEȘIRI 11068 BULZAN VERONICA (n. 1957) Timișoara, Str. Cheia nr. 6, bl. 54
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211858_a_213187]
-
Nicolae Lăcătuș (fosta Mediaș) Str. Martir Sebastian Iordan (fosta Olimpiadei) Str. Martir Silviu Motohon inclusiv blocurile 128, 129, 130, 139, C10, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 147, 148 (fosta Irlanda) Str. Matei Millo Str. Măcin Str. Mătăsarilor Str. Mătrăgunei Str. Melodiei Str. Micșunelelor Str. Mihail Glinka Str. Mihail Kogălniceanu Str. Mihali Teodor Pța. Mitropolit Al. Șterca-Sulutiu Str. Mogoșoaia Str. Moldovei Str. Molidului Cal. Moșnitei Str. Muntele Mic Str. N.D. Cocea Str. Neajlov Str. Nicolae Grivu blocurile B130, B131, B140
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
095636832 11190 TALPEȘ IOAN n.1938 Timișoara, Calea Aradului nr. 42, ap. 6 țel. 201950 7283 TODOR ANGELA n.1945 Timișoara, Str. Ț. Ionescu nr. 42-44, sc. B, ap. 25 țel. 137060 17796 TUDOR DOBRICAN RAMONA n.1968 Timișoara, Str. Mătrăgunei nr. 60 țel. 208858 7035 TUTOMIR ELISABETA n.1935 Timișoara, Str. Diaconu Coresi nr. 44/A, sc. B, ap. 6 țel. 165734 7036 VAMOS EMERIC n.1931 Timișoara, Str. Popa Laurențiu nr. 7, sc. D, ap. 7 țel. 142462 11199
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
este o plantă anuală erbacee din familia Solanaceae, familie de care aparțin și tomatele, cartoful, și mătrăguna. Planta se cultivă, din ea făcându-se produse de tutungerie. Tutunul ajunge în Europa după descoperirea Americii (1492). Francezul Jean Nicot a contribuit la introducerea tutunului în Franța ca plantă medicinală. Mai târziu s-a reușit extragerea nicotinei din frunzele
Nicotiana tabacum () [Corola-website/Science/311085_a_312414]
-
mai fi exploatabile. În luminișuri crește zmeurul, murul, afinul, socul de munte și salcia căprească. De-o parte și de alta a râului și a afluenților săi crește arinul comun și arinul de munte, smeurul și murul, feriga, feriguța, urzica, mătrăguna, măcrișul iepurelui, fragul, floarea paștelui și ghiocelul. Desigur în acest etaj arboricol se întâlnesc frecvent diverse specii de ciuperci comestibile: mănătarca,gălbiorul, bureții cu lapte, vineciorul dar si specii periculoase de ciuperci otrăvitoare. Fauna este bine reprezentată de către urs, mistreț
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
diseminări de brad iar pe vârfurile stâncoase apar sporadic exemplare de molid și tisa. Se întâlnesc de asemenea plante rare, unele ocrotite de lege, cum ar fi floarea de colț. Acesteia i se alătură garofița albă de stânci, sângele voinicului, mătrăguna și numeroasele tufe de liliac. Primele date științifice legate de floră de pe Muntele Vâlcan se găsesc în lucrările lui "J.C. Baumgarten" din anul 1816. Ulterior mulți alți cercetători și-au dedicat studiile florei muntelui, concluzionindu-se că inventarul vegetal al Vâlcanului
Muntele Vulcan (arie protejată) () [Corola-website/Science/314550_a_315879]
-
clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata"), omag galben ("Aconitum anthora"), ciucușoară de munte (din specia "Alyssum montanum"), lăptișor ("Androsace Chamaejasme"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), păștiță ("Anemone nemerosa"), arnica ("Arnica montana"), unghia ciutei ("Asplenium ceterach"), ștevie de munte ("Astrantia major"), mătrăgună ("Atropa belladona"), limba cucului (din specia "Botrychium lunaria"), coroniște (din specia "Coronilla varia"), brândușa de munte (din specia "Crocus vernus") sau iederă albă ("Daphne blagayana"). Lumea animalelor este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere și
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
lovește pe Vartala, lăsându-l inconștient, iar fratele geamăn al prințului îi ia locul și îl ucide în luptă pe adevăratul prinț. Noul prinț mărturisește adevărul regelui, iar acesta îl acceptă ca prinț. Sfetnicul este silit să bea cupa cu mătrăgună pe care se pregătea să i-o dea regelui. În acea perioadă, o armată cruciată se îndrepta din nou spre Bizanț, iar prințul Herbert și cavalerul Norbert decis să se abată din drum pentru a se răzbuna pe Cavalerul Dragonului
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
1520-1525) interpretează cronicile orașului, din punct de vedere al cauzalității istorice. Machiavelli a fost, de asemenea, autorul biografiei "Viața lui Castruccio Castracani" (1520), precum și al câtorva poeme și o serie de piese de teatru, dintre care cea mai cunoscută e "Mătrăguna" (1524), o critică acidă și obscenă a corupției societății italiene contemporane. Multe dintre scrierile sale au anticipat formarea statelor naționaliste. Numele său este și folosit, sub forma de machiavelism, pentru a descrie principiile puterii politice, iar persoanele care folosesc aceste
Niccolò Machiavelli () [Corola-website/Science/302459_a_303788]
-
industrială și medicală. Ca plante alimentare se cultivă : cartoful (tuberculi), pătlăgelele vinete (fructe), pătlăgelele roșii (fructe), ardeiul (fructe). Ca plante industriale pentru frunze: tutunul, mahorca. Întrebuințările medicinale se bazează pe alcaloizii pe care îi conțin: atropina, hiosciamina, scopolamina ș.a. în mătrăgună, măsălariță, ciumăfaie, mutulică; nicotina în tutun, capsicina în ardei: din părțile verzi ale cartofului se extrage solanina. Mult apreciate ca plante ornamentale sunt: petunia hibridă, tutunul de pădure ("Nicotiana silvestris"), regina nopții. Solanaceele sunt plante cu rădăcină pivotantă și tulpină
Solanacee () [Corola-website/Science/303426_a_304755]
-
dintre cei „nebuni” (otrăvitori): buretele pestriț, buretele puturos, buretele flocos și ciuperca alba. Nelipsite din flora pădurii sunt: „nușceaua” (brândușa), vioreaua, ghiocelul, brebeneii, tulichina, căldărușa, zburătoarea, fragul, afinul, „coacăzul” (pomușorul), murul și zmeurul, iar din categoria plantelor otrăvitoare: spânzul, steregoaia, mătrăguna, ghințura, omeagul și lipanul. Pe malul pâraielor limpezi și umbroase din păduri, cresc în voie plante iubitoare de umezeală precum: „podbealul” (podbal), săpunarița, calcea, brusturul, rogozul, pipirigul, „izma-broaștii”, gingașa „nu-mă-uita”, asociate sau nu cu feriga. În fânețele din preajma pădurii, predomină
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
să fie primit ca membru în Academia Franceză. Fire foarte dificilă, urmărită, se pare, de spectrul bolii psihice a tatălui său și de angoasa "declasării" din tinerețe, Drumont era preocupat de spiritism și chiromancie, purta întotdeauna la el rădăcini de mătrăguna că amulet contra deochiului. S-a certat cu aproape toți oamenii apropiați, între care scriitorul Alphonse Daudet, activistul social, academicianul și politicianul catolic Albert de Mun, cu confesorul iezuit Stanislas Du Lac care îl încurajase la scrisul "Franței evreiești", Jules
Édouard Drumont () [Corola-website/Science/313715_a_315044]
-
poate duce la apariția iritațiilor. Medicamentele prescrise in cazul unei hiperhidroze severe sunt anticolinergicele, bazate pe o substanța care inhiba acțiunea acetilcolinei ( neurotransmitatorul sistemului parasimpatic ) in sistemul nervos vegetativ. Sunt preparate farmaceutice ce au la baza alcaloizi ai plantei denumita mătrăguna - Atropina, Scopolamina si Hiosciamina. Ele trebuie administrate numai la recomandarea si sub supravegherea medicului deoarece pot duce la complicații severe: uscăciunea gurii, tulburări de vedere, somnolenta, retenție de urina, hipertensiune, agitație, convulsii, coma, etc. Toxina botulinici Injecțiile cu toxina botulinici
Hiperhidroză () [Corola-website/Science/335486_a_336815]
-
neurochirurgie. Averroes a intuit existența boli Parkinson și a atribuit proprietăți fotoreceptoare retinei. Avenzoar a descris meningita, trombofeblita intracraniană și a avut contribuții la neurofarmacologia modernă. Maimonides a scris despre bolile psihice și a descris turbarea și intoxicarea cu beladonă (mătrăgună). În alte părți ale Europei evului mediu, Vesalius (1514-1564) și René Descartes (1596-1650) au adus la rîndul lor contribuții notabile. Metodele de studiul ale creierului au devenit mult mai sofisticate după inventarea microscopului și dezvoltarea unei noi tehnologii de îmbunătățire
Neuroștiințe () [Corola-website/Science/313878_a_315207]
-
devenit un personaj intimidant atunci când a încuiat în dulap o musafira care îi copiase costumul. Marhiza era dispusă să adopte orice măsură pentru a fi în centrul atenției, inclusiv accentuarea ochilor săi, deja imenși, cu picături de extract otrăvitor de mătrăguna. E adevărat, înfățișarea ieșită din comun a marchizei a scandalizat lumea bună a epocii sale, dar a atras și multi admiratori. S-a căsătorit cu marchizul Camillo Casați în 1900, dar s-a separat la scurtă vreme de acesta după
Luisa Casati () [Corola-website/Science/316351_a_317680]
-
și argații. eram atunci la poarta iertăciunii. tu ai rămas afară, să m-aștepți și m-am întors mai tânăr cu-o vecie că nu-i primeau în cer și pe cei drepți. de-atunci eu sorb doar ceai de mătrăgună. convivii mei mă suspectează încă, cred c-am făcut un târg cu Dumnezeii să-mi sap fântâna mea și mai adâncă. și sap cu târnăcoluil și lopata. peste poeme lespedea e grea și cad din jos în sus prin gravitații
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]