92 matches
-
cu neamuri întregi de statui de ghips, marea coloană a defileului oficial, pestriță Și alunecoasă ca un șarpe abia năpârlit. Privind peste capetele marii de gură-cască, Vasile aproape că se trezi din visare când trecură prin fața lui, pe caldarâmul bine măturat, hojmele fantastice ale carelor și personagiilor, înconjurate de reprezentanții tuturor stărilor și colegiilor naționale. Nu-i putuse totuși zări, căci trecuseră deja, pe Traian împăratul, ce deschidea coloana sporovăind pașnic, deocamdată, cu Decebal despre pariurile de la cursele de cai și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Wimpassing...Dar cel mai elocvent rămîne peisajul uman. Nu există copii ai străzii, spălători, cerșetori, traficanți de valută. Nu se aleargă bezmetic, nu se vorbește conspirativ, nu se aruncă ambalaje pe stradă. Asfaltul, fără gropi și crăpături, este și bine măturat. Pe stră zile orașului se află cetățeni ai orașului, nu indivizi decla sați. Toți au sufletul ușor, lipsit de griji, toți se bucură de via ță cuviincios și calm, În țara lor, toți au Înfățișare de oa meni”. Oare o să
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
albie în care se prăbușea pădurea de păr cărunt, mugea gros, bisericește. După ce mortul fu astrucat cu jale și bulgării galbeni astupară mormântul, după ce se împărțiră pomenile, neamurile și cei mai apropiați s-au adunat la casa lui Vasile Drobotă, măturată, primenită, cu țoale pe pereți și cu mese lungi aduse din sat, căci nurorile pregătiseră toate ale praznicului. Figurile țepene se destinseseră ca și cum ar fi scăpat toți de o povară, căci toate fuseseră împlinite bine. Se cunoștea asta după pofta
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
o trădez de pe-acum.) Precaută, Desdemona traversă strada. Le spuse bărbaților că venise pentru anunț. Unul din ei Încuviință din cap. ― Trebuie să mergeți prin spate, spuse el. Politicos, o conduse pe o alee spre curtea din spate, bine măturată. În acel moment, ca la un semnal discret, ușa din spate se deschise larg și Desdemona avu cel de-al doilea șoc. Se iviră două femei În chador. Bunicii mele Îi păru că arătau ca musulmancele fervente din Bursa, În afară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cu Mine, risipește. 24. Duhul necurat cînd iese afară dintr-un om, umblă prin locuri fără apă, și caută odihnă. Fiindcă n-o găsește, zice: "Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieșit." 25. Și cînd vine, o găsește măturată și împodobită. 26. Atunci se duce de mai ia cu el alte șapte duhuri, mai rele decît el; intră împreună în casă, se așează în ea, și starea de pe urmă a omului aceluia ajunge mai rea decît cea dintîi. 27
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
odihnească. Negăsind nimic, își spune: mai bine mă întorc la casa pe care am părăsit-o! Și după ce m-am zdrențuit de atâta hoinăreală, ca o cârpă veche, m-am întors la «casa mea»“. Dar Zaharel, „casa“, nu era deloc măturată și sclipind de curățenie. Pentru Zaharel sfârșitul devenise și mai rău decât începutul. Porumbița îl părăsise definitiv pentru un bărbat mai tânăr. În plus, „Aleșii Domnului“ îi intentaseră lui Zaharel un proces de sustragere de fonduri. Toate proviziile din templu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
numai coatele. Îmi proptesc fața în pumni. Zidul zgrunțuros, alb și înalt înconjoară din toate părțile curtea, abia mai scapă din el sus, într-un colț, o bucată decolorată de cer. Zidul e proaspăt văruit, ca totdeauna, curtea de curând măturată. Totul e ordonat și curat. Fundu’ curții este de fapt domeniul Moapsei, chiar dacă eu și Vica stăm amândoi pe bancă, cu ochii explodați de albul peretelui ce ne înconjoară, din trei părți. În partea cealaltă e un acoperiș de țiglă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ușa. Pe jos un preșuleț de cârpe, de perete agățate pătrățele de ziar, atârnate într-o sfoară. Fiecare își ține cheia. Stăm amândoi pe bancă și ne destindem. Încercăm să zărim bucata de cer, privim apoi în jos, spre curtea măturată. Curtea e cheală, nu crește iarbă. Mă ridic primul de pe bancă și pietrișul scârțâie sub pașii mei. O luăm înapoi, trecem pe lângă intrarea Neguleascăi, nu mai e nimeni afară, a rămas doar ușa larg deschisă. — ...așa o ține, să vază
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
minunau cum de mântuise el așa de iute și ușor o treabă pentru care împăratului Basilios, nimicitorului bulgarilor (Bulgaroktonos) îi trebuise atâția ani, atâta osteneală și atâtea sacrificii. a doua campanie fără ispravă în anul 1186. Abia era deșartă și măturată Moesia de oști împărătești, când iată că frații Petru și Asan trecură din nou Dunărea pe malul drept, cu putere adunată și cu însemnate oști de ajutor de la cumani, intrară în patria lor și luară hotărârea de-a nu se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fiecare lucru și toate odăile Își recăpătaseră strălucirea dinainte. Orice amintire tristă trebuia să dispară, toiul era pregătit pentru o viață nouă și ei se grăbeau să-l slujească pe noul stăpîn. De atîta gătit, de atîta călcat, ceruit parchetele, măturat, spălat, de atîta frecat și lustruit se obișnuiseră cu gîndul că Cinthia nu mai exista. În ziua sosirii s-au sculat dis-de-dimineață. Nilda umplu cămara de provizii, Vilma aranjă cu grijă În șifonier hăinuțele băiatului și Carlos lustrui cu zel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Brescia și Padova? Serilor În care Îl așteptam la bucătărie cînd pleca să țină o conferință și se Întorcea tîrziu? Îmi povestea cum se desfășurase seara În timp ce Își pregătea frigănele, iar eu adăugam zahărul. Toate astea erau pur și simplu măturate acum de o carte de care Îi era rușine În fața prietenilor și cunoștințelor! După moartea lui, am scotocit sistematic peste tot: n-am regăsit niciodată exemplarul romanului Un tip oarecare pe care Îl trimisesem părinților. Astăzi, la mai bine de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
nu urma să se vadă cu nimeni. Ziua Îi era goală, la fel ca toate celelalte. Ar fi putut chiar să inventeze pămîntul pe care-l străbătea pas cu pas, cu atîta trudă. Se Îndreptă spre vest, pe străzile bine măturate și pustii, spre Wandsworth. — Nici urmă de colonel Barker azi, unchiule Horace, zise Duncan ridicîndu-și privirea spre ferestrele mansardei În timp ce se apropia de casă Împreună cu domnul Mundy. Regreta Întru cîtva. Îi făcea plăcere s-o vadă pe chiriașa domnului Leonard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
să te exprimi, devine foarte apăsător. Întorcându-ne puțin la ideea de adaptare, atunci când traduci un text, într-un fel îl rescrii. Am confruntat traduceri de acum 20 de ani ale unui text și toate expresiile din ele sunt acum măturate, nu mai ai cum să le menții. Într-o traducere trebuie să prinzi mereu dinamica limbii, mai ales atunci când textul urmează să fie spus pe o scenă. Un „fuck you, man“, tradus cu „te fut, omule“ îți rupe o traducere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
ispitească ideea. Este destul de aproape, o asigură, sper să vă placă ambianța, ca să uitați de interdicția cu fumatul. Sidonia urmărea din când în când poala rochiei împinsă de picioare, avea o mișcare amplă, grațioasă, o mulțumea. O vânzătoare stropea trotuarul măturat proaspăt, avea pulpe groase, pline de pilozități, o monstruozitate și era așa tânără! Iată-mă pornită din nou la un drum absolut neobișnuit pentru mine, se lansă Sidonia, am impresia că revederea noastră de sub stejar se poate chema întâlnire, acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nou la reclamă, în timp ce Lana închidea la loc dulăpiorul. Se uită apoi spre urmele lungi de praf de pe podea care te făceau să crezi că Jones a arat-o mai curând decât a șters-o. Se vedeau dâre de podea măturată și brazde de praf. Deși Lana nu știa, Jones făcea astfel o încercare subtilă de sabotaj. Iar pentru viitor avea niște planuri și mai mărețe. — Hei, tu de colo! Ia privește nenorocita asta de dușumea. Jones privi fără chef prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
dorind pătimaș să trăiască aventura vieții sale. Într-o noapte, În timp ce zăpușeala, nimicitoare și enervantă, năvălea prin ferestrele camerei, s-a chinuit mai multe ore cu o Încercare nedeslușită de a imortaliza emoția violentă a acelor clipe: Străzile de februarie, măturate noaptea de vânt, răsuflă pline de bălți pe jumătate intermitente, purtând pe trotuare irosite, În lumina ochilor, zăpadă umedă, Împroșcată cu luciu sub felinare, ca uleiul de aur al unui mecanism divin Într-o oră a dezghețului și a stelelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
întruna supuși să întrebe dacă nu cumva Stăpânul voia să-i mulțumească samuraiului pentru strădaniile sale din timpul călătoriei. Totuși samuraiul presimțea că nu era vorba de o veste bună. Două zile mai târziu sosiră doi slujbași. Intrară în casa măturată lună și dispărură într-o încăpere separată ca să-și schimbe hainele. Ajutat de Riku, samuraiul se schimbă și el în hainele sale cu blazon, apoi se așeză cuviincios la capătul rogojinii și așteptă. Slujbașii se așezară pe locurile de onoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
asta, îmi rămâneau locurile de lectură, preferat fiind cel din podul ale cărui despărțituri fuseseră între timp eliberate de vechituri, inclusiv de canapeaua scâlciată, fiindcă acestea erau considerate combustibil pentru bombele incendiare. Sub olanele intacte se afla o încăpere goală, măturată, în așteptarea lucrurilor ce aveau să vină. De aceea erau înșirate acolo găleți cu apă; în plus, la îndemână, unelte de stins focul și un cazan plin cu nisip. Dar ce anume citeam eu sub geamul lucarnei? Probabil Portretul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
celor drepți. După ce-au murit bătrânii, Vasile ca bărbat nu s-a mai îngrijit atât de aspectul casei până când a venit Paulina și odată cu ea a înflorit casa. Flori la ferestre, flori în grădină, flori în fața casei, curtea mereu măturată, casa des văruită. Ce mai? Ți-era mai mare dragul să intri la ei. Munceau de dimineața până seara pentru că le plăcea să aibă de toate, să fie totul pus la punct. Vecinii și oamenii din sat îi admirau. Paulina
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
marginea satului. Era o locuință bine-îngrijită, ceva mai mare decât cele din vecinătate, și fusese zugrăvită în stilul tradițional al caselor botswaneze, în roșu și maro, cu un model proeminent de diamante în relief, de culoare albă alb. Curtea era măturată, ceea ce sugera că stăpâna casei, care o și zugrăvise, folosea conștiincioasă mătura din trestie. Casele și decorațiunile cădeau în sarcina femeilor, iar femeii acesteia i se transmiseseră meșteșugurile din bătrâni. Când ajunseră la poartă, Mma Tsbago ceru cu glas tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Ați putea veni acum? Da, n-am nimic de făcut, răspunse Mma Potsane. Pe-aici nu prea se-ntâmplă nimic. Mma Ramotswe îi înmână banii lui Mma Potsane, care îi mulțumi bătând din palme recunoscătoare. Apoi traversară din nou curtea măturată lună și, luându-și rămas-bun de la Mma Tsbago, urcară în dubiță și porniră la drum. CAPITOLUL ȘAPTE Noi probleme cu pompa de la orfelinat În ziua în care Mma Ramotswe călători spre Silokwolela, domnul J.L.B. Matekoni nu se simți în apele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
fremătare nedeslușită. Dincolo de ceea ce ei știau că trebuie să fie falezele, o licărire a cărei sursă n-o zăreau, apărea la răstimpuri regulat: farul strâmtorii continua, din primăvară, să lumineze pentru nave care se îndreptau spre alte porturi. În cerul măturat și lăcuit de vânt, străluceau stelele limpezi și licărirea îndepărtată a farului adăuga printre ele, din timp în timp, o pâlpâire cenușie trecătoare. Briza aducea miresme de mirodenii și de piatră. Tăcerea era absolută. \ E plăcut, spune Rieux așezându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
obosite de monotonie, întorcându-se tăcute la sursă, strânse încet, deznădejdile se întâlnesc cu bucurie, au aceeași formă, intensitate muzicală, cine să le discearnă? Și se întorc boante, respinse de bolta dură, atent adunate, strigătul la naștere, geamătul morții, totuna, măturate, aruncate de-a valma de stăpânii veseliei totale, GUNOIERII. BUNĂ SEARA! D orința de a deveni un simbol trimisese la moarte multă lume și în vara aceasta toți brăilenii se strânseseră pe malul Dunării, în punctul de trecere al bacului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
miroseam florile de regina nopții. Când Însfârșit au venit să mă ia mâncam o prăjitură pufoasă, albă. Și acum Îi simt gustul ei.,, -Îââî! Îngî, Îngă. -Ce tot spui? se zborșește măturătoarea. Lasă-mă În pace! Of, mai am de măturat jumătate de piață. Știi că e duminică? -Îhî, Îngî... -Dar ce-ți pasă ție, idiotule? -Ăăă, Îngî... -Te pomenești că te-ai supărat. Hai, iartă-mă! Sunt Îngrozitor de tristă. Mi-a fugit fata de-acasă cu un derbedeu. Știi ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
peste mașina Algeco a Companiei L’Iroise, a cărei copertină era coborîtă. Valurile urcau deja, luînd cu asalt debarcaderul. Insula era izolată de continent pe o durată nedeterminată. Pe vreme de furtună, nu era ceva rar să vezi terasa hotelului măturată de valurile pe care hula le mîna departe peste uscat, ajungînd să inunde terenurile situate abia un pic mai sus de nivelul mării. Acum, ele luară pe sus mobilierul de grădină pe care nimeni nu se mai gîndise să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]