116 matches
-
huble, le ridică, prinse cu mâinile scrijălate de foile cocenilor cureaua groasă ce le unea și urni căruța, îndreptând-o sub aripile agudului ce-acoperea teica și gura gârliciului. Atelajul poposi cuminte, la umbră, într-un colț de arie proaspăt măturat, curat ca-n palmă numai bun de bătut paiele de fasole. Dincolo de trunchiul scorțos al agudului, în fața chilerului, glasuri vioaie de copii tulburau amiaza. Prispa era plină de apă. Pe dinafară, pereții arătau ca și cum ar fi fost spoiți în grabă
Sub aripi de agud () [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
mai stea în capul oaselor. Mitul westernian al “goanei după aur” croit mai târziu - al febrei și foamei căutătorilor asmuțiți de metalul “necuratului”, cu călăreți singuratici strunind anevoios bidivii nărăvași după un obositor galop prin preerii, văi înrâpate și nisipuri măturate înșirate în dune cu o simetrie aparte de vântoasele regiunii, precum crestele spumegânde ale oceanului din apropiere - peste care s-au abătut urgiile unei naturi deloc blânde și prietenoase și apoi, întrun târziu, caii sleiți fornăindu-și nechezul ca pe
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341733_a_343062]
-
Trudea măicuța - de zor. . . Acoperiș . . . cu șindrilă, Spartă și-n vreme de ploaie, Podu-l umpleam cu ulcele Și castroane, să curgă șiroaie. Tinda - cu beci, o scăriță, Luca - motanul gălbui, Mina - nebuna căpriță, Moli - lătra-n cușca lui. Curtea - mereu măturată, Colo-n grădină-un veceu, Eu - cu o față-ntristată, Fiindcă le curăț, doar eu. Poarta - o mică portiță, Balta - cu multe răchiți, Nucul - cununa de viță, Râs de copii fericiți!. În scrânciob, făcut de TĂTUCA, O zi întreagă ne
CASA COPILĂRIEI MELE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341941_a_343270]
-
decurând, care fantaza noaptea lângă un soț ca al ei. Se visa regină, amantă, iubită, eroină de legendă și nu mai știa ce și, când se scula dimineața și lua totul de la capăt, proza amară a zilei, cu mâncare, copii, măturat, scuturat, se blestema și-și blestema părinții, bunicii și străbunicii care i-au mai dat viață. Până unde poate ajunge ridicolul! Își aminti că Ștefan Micle trebuie să plece a doua zi și nu cumpărase nimic pentru fetițe, pentru Virginia
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
s-au împlinit, Nimic nu este la-ntâmplare. Apar pe scenă cu umor Și-n chiuitul de copii, Îmbrățișează lumea lor. Trei ursuleți se dau de-a dura, La tobe bate o maimuță, Și ghidușia lor te fură, PE GAZONUL MĂTURAT Străbunica mea cea bună M-a primit cu gând curat La casuța din comună, Pe gazonul măturat. Paradisul pe pământ E grădina Bunei mele, Este raiul cel mai sfânt, Îngrădit doar cu nuiele. Flori și păsări colorate Parcă-mi râd
CIRCUL-GRUPAJ POETIC PENTRU COPII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375901_a_377230]
-
copii, Îmbrățișează lumea lor. Trei ursuleți se dau de-a dura, La tobe bate o maimuță, Și ghidușia lor te fură, PE GAZONUL MĂTURAT Străbunica mea cea bună M-a primit cu gând curat La casuța din comună, Pe gazonul măturat. Paradisul pe pământ E grădina Bunei mele, Este raiul cel mai sfânt, Îngrădit doar cu nuiele. Flori și păsări colorate Parcă-mi râd când le șoptesc, Dar mâhnită sunt de toate. De ce oare nu-mi vorbesc? NUFERI ALBI Nuferi albi
CIRCUL-GRUPAJ POETIC PENTRU COPII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375901_a_377230]
-
tehnici, chiar dacă par asemănătoare celor aplicate În diverse activități curente, au un statut aparte, țin de o cunoaștere ocultă, inaccesibilă Întregii societăți. Deci, pe de-o parte, o sumă de gesturi asemănătoare sau identice cu cele ale vieții cotidiene (cusut, măturat, spălat, tăiat și sculptat, prepararea unor plante și animale etc.) și, pe de altă parte, un ansamblu de credințe (numite adeseori superstiții - În antiteză cu credința religioasă, Înalt spirituală) care reintegrează aceste acte Într-un sistem de referințe supranaturale. Prin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
minunau cum de mântuise el așa de iute și ușor o treabă pentru care împăratului Basilios, nimicitorului bulgarilor (Bulgaroktonos) îi trebuise atâția ani, atâta osteneală și atâtea sacrificii. a doua campanie fără ispravă în anul 1186. Abia era deșartă și măturată Moesia de oști împărătești, când iată că frații Petru și Asan trecură din nou Dunărea pe malul drept, cu putere adunată și cu însemnate oști de ajutor de la cumani, intrară în patria lor și luară hotărârea de-a nu se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în special în ce privește termenii din urmă, o legitimare cel puțin surprinzătoare. E vorba, bunăoară, de revelația pascaliană pe care P. ar fi avut-o la data de 13 ianuarie 1984: „Deodată m-am împotmolit, de parcă mi-ar fi fost brusc măturată cuprinderea minții. [...] Am văzut globul terestru chiar în fața ochilor, limpede, irizat în albastru și strălucitor. Vedeam ținuturile, formele de relief, mișcările oamenilor, orașele, fluviile, nu știu cum. [...] puteam focaliza diferit totul, fără efort, ca și cum ochii mei ar fi fost călăuziți. Viziunea mea
PATAPIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]
-
antebelică, dar, În primul rând, nu prin cărți, ci prin oameni. Ca tematică, sociologia occidentală era mai relevantă pentru sociologia românească postbelică, pentru că ea se centra pe construirea unei societăți moderne, industrializate. Metodologia cercetării monografice și centrarea pe satul tradițional, măturat brutal de programul cooperativizării, au devenit rapid relevante doar istoric. La Începutul relansării sociologiei a prevalat metoda monografică și cadrul teoretic complementar. Primele cercetări sociologice de amploare, coordonate de H.H. Stahl și Traian Herseni, au fost de tip monografic. Două
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vocea” Lupului și „tânguielile” Vulpii) Cocoșul: Lupul și Vulpea o cunosc pe Raluca; ea cu Grivei mau scăpat de câteva ori din ghearele lor. Miki: Ce cocoș lingușitor! „Raluca m-a salvat din ghearele lor?!” Puii, în cor: Curtea este măturată/Apă rece e-n fântână/ S-o primim pe Raluca cu voie bună! Cocoșul: Ana, sora ta Raluca, pe care n-am mai văzut-o de doi ani, este la fel de frumoasă, veselă și bună ca tine? Ana: Raluca este mai
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
albie în care se prăbușea pădurea de păr cărunt, mugea gros, bisericește. După ce mortul fu astrucat cu jale și bulgării galbeni astupară mormântul, după ce se împărțiră pomenile, neamurile și cei mai apropiați s-au adunat la casa lui Vasile Drobotă, măturată, primenită, cu țoale pe pereți și cu mese lungi aduse din sat, căci nurorile pregătiseră toate ale praznicului. Figurile țepene se destinseseră ca și cum ar fi scăpat toți de o povară, căci toate fuseseră împlinite bine. Se cunoștea asta după pofta
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
o trădez de pe-acum.) Precaută, Desdemona traversă strada. Le spuse bărbaților că venise pentru anunț. Unul din ei Încuviință din cap. ― Trebuie să mergeți prin spate, spuse el. Politicos, o conduse pe o alee spre curtea din spate, bine măturată. În acel moment, ca la un semnal discret, ușa din spate se deschise larg și Desdemona avu cel de-al doilea șoc. Se iviră două femei În chador. Bunicii mele Îi păru că arătau ca musulmancele fervente din Bursa, În afară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
întruna supuși să întrebe dacă nu cumva Stăpânul voia să-i mulțumească samuraiului pentru strădaniile sale din timpul călătoriei. Totuși samuraiul presimțea că nu era vorba de o veste bună. Două zile mai târziu sosiră doi slujbași. Intrară în casa măturată lună și dispărură într-o încăpere separată ca să-și schimbe hainele. Ajutat de Riku, samuraiul se schimbă și el în hainele sale cu blazon, apoi se așeză cuviincios la capătul rogojinii și așteptă. Slujbașii se așezară pe locurile de onoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
care stătea era un pic mai arătoasă decât interiorul unei cocioabe. Două rogojini de papură plasate la o oarecare distanță, dintre care una purta în prezent povara trupului său slăbit, erau așezate pe o podea de pământ - dar o podea măturată meticulos. Mătura, un mănunchi de crengi, era rezemată leneș de un perete. Pereții erau făcuți din bușteni acoperiți cu noroi uscat, iar acoperișul la fel. Un șemineu și o măsuță joasă, de răchită, răsturnată. Câteva oale. într-un colț îndepărtat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
-l privisem mai mult de o secundă, dar eram sigură că pe poale aveam să găsesc câteva picături de sânge. Sângele Lindei. — Vă rog, am zis, nu e nevoie să vă scuzați. Absolut deloc. 23 În camera imensă, de curând măturată, era frig și trăgea curentul. M-am gândit că ar fi fost bine dacă mi-aș fi adus un pulover, pe urmă m-am Înfiorat, mai mult din cauza asocierii ideilor decât din cauza răcorii din aer. Scaunul portocaliu turnat era tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
celor drepți. După ce-au murit bătrânii, Vasile ca bărbat nu s-a mai îngrijit atât de aspectul casei până când a venit Paulina și odată cu ea a înflorit casa. Flori la ferestre, flori în grădină, flori în fața casei, curtea mereu măturată, casa des văruită. Ce mai? Ți-era mai mare dragul să intri la ei. Munceau de dimineața până seara pentru că le plăcea să aibă de toate, să fie totul pus la punct. Vecinii și oamenii din sat îi admirau. Paulina
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
numai coatele. Îmi proptesc fața în pumni. Zidul zgrunțuros, alb și înalt înconjoară din toate părțile curtea, abia mai scapă din el sus, într-un colț, o bucată decolorată de cer. Zidul e proaspăt văruit, ca totdeauna, curtea de curând măturată. Totul e ordonat și curat. Fundu’ curții este de fapt domeniul Moapsei, chiar dacă eu și Vica stăm amândoi pe bancă, cu ochii explodați de albul peretelui ce ne înconjoară, din trei părți. În partea cealaltă e un acoperiș de țiglă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ușa. Pe jos un preșuleț de cârpe, de perete agățate pătrățele de ziar, atârnate într-o sfoară. Fiecare își ține cheia. Stăm amândoi pe bancă și ne destindem. Încercăm să zărim bucata de cer, privim apoi în jos, spre curtea măturată. Curtea e cheală, nu crește iarbă. Mă ridic primul de pe bancă și pietrișul scârțâie sub pașii mei. O luăm înapoi, trecem pe lângă intrarea Neguleascăi, nu mai e nimeni afară, a rămas doar ușa larg deschisă. — ...așa o ține, să vază
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cu Mine, risipește. 24. Duhul necurat cînd iese afară dintr-un om, umblă prin locuri fără apă, și caută odihnă. Fiindcă n-o găsește, zice: "Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieșit." 25. Și cînd vine, o găsește măturată și împodobită. 26. Atunci se duce de mai ia cu el alte șapte duhuri, mai rele decît el; intră împreună în casă, se așează în ea, și starea de pe urmă a omului aceluia ajunge mai rea decît cea dintîi. 27
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
fiecare lucru și toate odăile Își recăpătaseră strălucirea dinainte. Orice amintire tristă trebuia să dispară, toiul era pregătit pentru o viață nouă și ei se grăbeau să-l slujească pe noul stăpîn. De atîta gătit, de atîta călcat, ceruit parchetele, măturat, spălat, de atîta frecat și lustruit se obișnuiseră cu gîndul că Cinthia nu mai exista. În ziua sosirii s-au sculat dis-de-dimineață. Nilda umplu cămara de provizii, Vilma aranjă cu grijă În șifonier hăinuțele băiatului și Carlos lustrui cu zel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cărări peste piatră, precum niște vene deschise. Nu mai adia pic de vânt, arșița era grea, parcă o vedea atârnând sub cer. Privi mai departe, prin deschizătura din zid, în timp ce raspi-ul scurma cenușa. Nu era nici țipenie pe pavi-urile îngrijit măturate ale templului, așa că ceremonia getig-kharid avea să se piardă în singurătate. Toată fața mobed-ului, aplecată spre flacără, se făcu pentru o clipă portocalie. Avea padan-ul pe gură și peste nări și spunea cu ochii închiși cele nouă yasne. Omar strânse
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
fremătare nedeslușită. Dincolo de ceea ce ei știau că trebuie să fie falezele, o licărire a cărei sursă n-o zăreau, apărea la răstimpuri regulat: farul strâmtorii continua, din primăvară, să lumineze pentru nave care se îndreptau spre alte porturi. În cerul măturat și lăcuit de vânt, străluceau stelele limpezi și licărirea îndepărtată a farului adăuga printre ele, din timp în timp, o pâlpâire cenușie trecătoare. Briza aducea miresme de mirodenii și de piatră. Tăcerea era absolută. \ E plăcut, spune Rieux așezându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
nou la reclamă, în timp ce Lana închidea la loc dulăpiorul. Se uită apoi spre urmele lungi de praf de pe podea care te făceau să crezi că Jones a arat-o mai curând decât a șters-o. Se vedeau dâre de podea măturată și brazde de praf. Deși Lana nu știa, Jones făcea astfel o încercare subtilă de sabotaj. Iar pentru viitor avea niște planuri și mai mărețe. — Hei, tu de colo! Ia privește nenorocita asta de dușumea. Jones privi fără chef prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Brescia și Padova? Serilor În care Îl așteptam la bucătărie cînd pleca să țină o conferință și se Întorcea tîrziu? Îmi povestea cum se desfășurase seara În timp ce Își pregătea frigănele, iar eu adăugam zahărul. Toate astea erau pur și simplu măturate acum de o carte de care Îi era rușine În fața prietenilor și cunoștințelor! După moartea lui, am scotocit sistematic peste tot: n-am regăsit niciodată exemplarul romanului Un tip oarecare pe care Îl trimisesem părinților. Astăzi, la mai bine de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]