561 matches
-
succes... viceversa. Fără îndoială, asemenea qui pro quo-uri uneori grotești, ca și răsturnările spectaculoase de situație vădesc arta dramaturgului; iar tinerele Cora, Olga și Irina, cele trei opțiuni amoroase ale lui Anton semnalizează, pe departe, în direcția trio-ului Olga, Mașa și Irina din piesa lui Cehov. Altfel decît în Trei surori, Un american la Chișinău problematizează acut identitatea provincială, fără a avansa vreo teză sau alta. În fața potentului american, frumoasele locului cedează exasperant, iar autoritățile publice, în egală măsură cu
Picaresc pe axa Brașov-Chișinău by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3411_a_4736]
-
Tudorel Urian În mod normal nu m-aș fi apucat niciodată să citesc o carte cu titlul Mașa și extraterestrul. Tot ce ține de zona SF mă descumpănește și după vreo două contacte ratate în copilărie (am citit niște cărți recomandate cu mult entuziasm de prietenii mei de joacă în care pe multe pagini erau descrise cu lux
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
îndemînă sînt Creangă, dar și povestitorii ruși) ale cărui relatări mustesc însă de simboluri, înțelesuri parabolice, intertextualitate și aluzii livrești. Oricum, nimic din scrisul său de pînă acum nu îl recomandă ca pe un posibil autor de literatură science fiction. Mașa și extraterestrul este un roman tipic pentru proza lui Nichita Danilov. El este redactat în două registre distincte. Unul intens realist, rațional, simplu, axat pe observația directă și pe valorile tradiționale, inclusiv cele religioase, diurn, al poveștii și existenței cotidiene
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
și lucruri, peste care de mult s-a așternut uitarea. Gligori acum e praf și pulbere. Praf și pulbere sînt și Fevronia și Nicanor și babulea Tatiana, ce mai bîntuie din cînd în cînd prin curte numărînd orătăniile. Pentru micuța Mașa, lumînările erau țurțurii, iar crengile încărcate cu chiciură - sfeșnice și candelabre. (...) Hălăduind cu vacile pe miriști, descoperise pasaje întregi din Sfînta Scriptură sau din poveștile pe care i le citea seara tatăl ei, Nicanor, stînd cu coatele pe masă și
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
locul, este cel al zilelor noastre, al confuziei generalizate, al ambiguității perfecte și al universului mass-media dominat de formatori de opinie semidocți, dar plini de aplomb. La fel ca și Mefisto în alt timp, Extraterestrul trebuie să o convingă pe Mașa să semneze pactul prin care să își vîndă sufletul. Este un pact prin care, simbolic, femeia renunță la valorile tradiționale, la existența guvernată de legi ancestrale pentru a se preda, trup și suflet, noii civilizații (post)moderne. Vrînd, nevrînd, Mașa
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
Mașa să semneze pactul prin care să își vîndă sufletul. Este un pact prin care, simbolic, femeia renunță la valorile tradiționale, la existența guvernată de legi ancestrale pentru a se preda, trup și suflet, noii civilizații (post)moderne. Vrînd, nevrînd, Mașa ajunge în final să semneze acest pact și să îl parafeze cu amprenta de la degetul mare în stilul formal în care secretarele semnează ordinele de deplasare ale celor veniți în delegație. Nu sînt convins că această intepretare este cea din
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
de la degetul mare în stilul formal în care secretarele semnează ordinele de deplasare ale celor veniți în delegație. Nu sînt convins că această intepretare este cea din mintea autorului, dar, cu siguranță, romanul poate fi citit și așa. De altfel, Mașa și Extraterestrul este unul dintre acele romane care trebuie reluate periodic și care sînt capabile să producă revelații cu fiecare nouă lectură. Romanul lui Nichita Danilov, Mașa și Extraterestrul seamănă, pe alocuri cu un lung poem în care sentimentalismul de
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
mintea autorului, dar, cu siguranță, romanul poate fi citit și așa. De altfel, Mașa și Extraterestrul este unul dintre acele romane care trebuie reluate periodic și care sînt capabile să producă revelații cu fiecare nouă lectură. Romanul lui Nichita Danilov, Mașa și Extraterestrul seamănă, pe alocuri cu un lung poem în care sentimentalismul de sorginte rusească se amestecă cu spiritul carnavalesc, iar melancolia și nostalgia sînt continuu agresate de frenezia tembelă a grotescului. Este o carte greu de clasat, nu foarte
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
pentru ieșirea din criză) diferă fundamental. Un lucru devine însă evident după citirea ultimei pagini din roman. Cititorii care, ca subsemnatul, fug de literatura science fiction, precum musafirul Mașei de tămîie, nu au nici un motiv să evite un roman precum Mașa și Extraterestrul.
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
unei vieți are încă deschidere mai largă și încărcătură mereu mai dramatică. Apar către final, în legătură cu cei apropiați, vești rele. Boli, suferință, moarte. „Părinții noștri au murit de bătrânețe”, scrie memorialistul, ceea ce din nefericire nu se va întâmpla și cu Mașa, fiica mult iubită. „A trăit 55 de ani, 8 luni și 20 de zile”, notează tatăl cu o minuție care dă, o dată mai mult, măsura tragediei. O carte mare în mai multe feluri această cronică a unei vieți și a
O viață și o epocă (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4171_a_5496]
-
iar pe revista aruncată cu ciudă pe pământul umed, pământul care rabdă și iartă, care ne înghite, Doamne, cronica asta!, cum a putut să scrie despre mine așa?, ce i-am făcut eu?, eu care visez din liceu să fac Mașa, din Pescărușul, nu ce mi-au dat ei, Cordelia, cum o să mai fac eu Mașa, cum?, ce-o să zică lumea?... Femeile nu mă iartă pentru căsătoria cu Maestrul, pentru tot ce am în gospodăria asta... Dar nu mă dărâmă ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ne înghite, Doamne, cronica asta!, cum a putut să scrie despre mine așa?, ce i-am făcut eu?, eu care visez din liceu să fac Mașa, din Pescărușul, nu ce mi-au dat ei, Cordelia, cum o să mai fac eu Mașa, cum?, ce-o să zică lumea?... Femeile nu mă iartă pentru căsătoria cu Maestrul, pentru tot ce am în gospodăria asta... Dar nu mă dărâmă ele pe mine!, și tânăra actriță vorbește mai departe de-ale ei și de-ale lumii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
într-un scaun cu rotile, , împreună cu Ardanaze, tatăl său, Salomeea și soțul ei, Holofern, medic veterinar din Cairo, care își și dă obștescul sfârșit chiar acolo, devenind prima victimă, Ali, samsarul de cai de Arabia, nevasta unui amiral din Baikal - Mașa - ce „i-a supraviețuit Războului Rece, apoi, Perestroicii”, Mandea, un soldat din legiunea străină, în permisie, cuplul Johnatan-Barby, el, bancher pe Wall Street, împreună cu bebelușul lor, un negustor de șofran, etc. În conversația care se încheagă între romancieră și soldatul
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
Drama Teatr: n-am putea omite memorabilul rol al Variei, interpretat de o altă nouă stea a teatrului rus: Elizaveta Boiarskaia - prezentă și ea de zece ani pe celebra scenă de la Sankt Petersburg (Luiza din „Intrigă și Iubire” de Schiller, Mașa în „Trei Surori” de Cehov, sau Ofelia în „Hamlet” după Shakespeare - cea mai recentă premieră a teatrului Maly Drama). În cinema, îi găsim numele pe afișul a peste 30 de producții cinematografice; cel mai recent exemplu - anul acesta actrița a
Cu „Livada de vişini” – Lev Dodin va cuceri Bucureştiul definitiv [Corola-blog/BlogPost/100250_a_101542]
-
sub formă de grăsime, este masa de prânz. Seara...” Ce a “uitat” personajul principal să-i povestească iubitei? Ispita îți apare în cale când nici nu visezi. În grupul de zilieri se afla o fată frumoasă, de pus în ramă, Mașa, cu care face dragoste pentru prima dată: “Visa? Fata s-a așezat pe patul îngust cerșind parcă loc, a ridicat cearceaful și s-a strecurat lângă trupul cald al băiatului. Tremura. Amețit și nesigur de situația inedită în care se
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
la simțul onoarei și la istorie (Ah! Ben vi scorgo nel sembianțe), cei doi soldați aproape reușesc să clatine opinia dregătorilor orașului când, deodată, însuși Barbarossa își face apariția și deschizând larg ferestrele sălii le arăta celor prezenți trupele germane mașate pe dealurile înconjurătoare. Barbarossa amenință să râdă din nou din temelii Milano, mai puțin în cazul în care orașul se supune. Arrigo și Rolando își manifestă sfidarea față de amenințările invadatorilor. Actul III"L'infamia" (Infamia) Tabloul 1. Cripta Sfanțului Ambrogio
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
MAȘA ȘI EXTRATERESTRUL roman PAGINA 5 În memoria părinților mei, Ivan și Natalia PAGINA 7 Motto 1: „Căci toți au aceeași soartă: cel drept, ca și cel păcătos, cel bun, ca și cel rău, cel curat, ca și cel necurat, cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ori În aceeași apă din fluviu, căci În momentul când punem mâna pe un lucru, el Încetează de-a mai fii ceeea ce era...“ Heraclit PARTE SPATE GOL TEXTUL JOS DREAPTA Ziua Întâi. Seara În timp ce Extraterestrul trăncănea verzi și uscate, Mașa se apucă să dea un pic cu mătura prin casă: pe covor se puteau vedea firmituri, mucuri de țigară, scrum, oase subțiri de scrumbie, scobitori rupte, bucățele unsuroase de hârtie. Toată această murdărie Îi crea o stare de disconfort Mașei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
mucuri de țigară, scrum, oase subțiri de scrumbie, scobitori rupte, bucățele unsuroase de hârtie. Toată această murdărie Îi crea o stare de disconfort Mașei, făcând-o să fie obsedată de o singură idee: să facă neapărat curățenie. De fapt, pe Mașa n-o supăra atât mizeria În sine, cât dezordinea. Dezordinea n-o putea suferi. Praful n-o deranja pe Mașa; dacă lucrurile erau strânse și puse la locul lor, praful aproape că nici nu se vedea. Desigur că el exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
stare de disconfort Mașei, făcând-o să fie obsedată de o singură idee: să facă neapărat curățenie. De fapt, pe Mașa n-o supăra atât mizeria În sine, cât dezordinea. Dezordinea n-o putea suferi. Praful n-o deranja pe Mașa; dacă lucrurile erau strânse și puse la locul lor, praful aproape că nici nu se vedea. Desigur că el exista și Încă Într-un strat destul de gros, gros de un deget sau chiar de două, dar era un praf așezat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
și praful Îmbibat În fotolii, și cel pitit ca un motan sub canapea, și praful de pe geam, și cel din spatele ușii, și cel Îmbibat de zeci de ani de zile În mobilier. Acest lucru se Întâmpla Însă destul de rar, iar Mașa era atât de obișnuită cu el, Încât umbla În vârful picioarelor, cu pași ușori, ca de balerină, luând bibelourile de la locul lor și așezându-le Înapoi pe același loc, cu mare-mare grijă. Valsul acesta printre lucruri o făcea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ațintită-n gol. „Mai bine ai face curat prin toată casa, decât să te Învârți de colo-colo fără rost... Nu vezi că peste tot e numai praf?“ „Dacă ar fi umezeală sau mucegai, ar fi mai bine?“, răspundea În glumă Mașa, Îndreptându-se spre mușcata Înflorită În fereastră, ale cărei frunze se făcuseră maronii de atâta praf. Mizeria n-o deranja pe Mașa, dar acum, având un oaspete străin În casă, Îi trecu prin minte că poate ar fi trebuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
peste tot e numai praf?“ „Dacă ar fi umezeală sau mucegai, ar fi mai bine?“, răspundea În glumă Mașa, Îndreptându-se spre mușcata Înflorită În fereastră, ale cărei frunze se făcuseră maronii de atâta praf. Mizeria n-o deranja pe Mașa, dar acum, având un oaspete străin În casă, Îi trecu prin minte că poate ar fi trebuit să spele toate farfuriile murdare din dulap, toate lingurile, În mare parte nefolosite de pe vremea mamei sale, ce se odihnește acum Întru Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
noi apăruți puzderie după revoluție. Lingurile și farfuriile stăteau strâns lipite unele de altele și, dacă voiai să te folosești de ele, trebuia să apelezi la lama unui cuțit, altfel riscai să le Îndoi sau chiar să le faci bucăți. Mașa se apucase deja să umble la sertare, Însă Extraterestrul, care ațipise pe scaun, o opri din avânt: - N-are nici un rost să te obosești, dragă Mașenca, ora e destul de târzie. De obicei la noi casa se deretică dimineața, nu seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
nu merită să-o bagi În seamă, bolborosi oaspetele. Închipuie-ți că-ți iese-n cale o nebuloasă, ce te faci atunci? Te apuci de măturat? Lasă, te rog, prafu-n plata Domnului, nu te obosi cu dereticatul. Nu sunt mofturos... Mașa nu spuse nimic, de rușine nici măcar nu privi În direcția Extraterestrului, ci doar stinse lumina mare, ca să mai estompeze din mizeria pe care o scotea În evidență, și aprinse o veioză intimă de sub iconostas. Lumina roșiatică a becului făcu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]