151 matches
-
ZBOR Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 1972 din 25 mai 2016 Toate Articolele Autorului Din pântecele mamei Am visat să zbor , De când am fost Un bob neînsemnat , Dar zborul mi-a fost Sugrumat din fașa , De ursitoare maștere Și nemiloase , Doar pasul pe pământ , Mi-a fost lăsat . Apoi cătușe mi-au legat La aripi , Să nu pot zborul Să mi-l iau spre înălțimi . Mi-a fost lăsată Doar privirea , care Să mi-o înalt spre cer
SA ZBOR de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378884_a_380213]
-
tânguie: Du-te, toamnă - pasăre sărmană! Fugi în cer și lasă-ne pe noi! Pe turnanta ta bacoviană Poate vine-o iarnă mai de soi... (Se petrece iar...) Nici iarna nu este, însă, mai generoasă cu iubirea poetului: Iarna asta mașteră și rece Mi-a-nghețat cărările spre tine; Zid de ger a pus să nu pot trece Și furtuni polare de suspine. (Gând hibernal) Vin neguri dătătoare de angoasă, decor stresant, în zale de grimasă: Iubirea se sparge în cioburi de gheață
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
corpus mitologic, unele asociate apariției unor fenomene naturale, specii animale și vegetale sau forme de relief, sunt produsul blestemului: fratele incestuos și sora nefericită sunt transformați În Soare și Lună, morarul cel lacom În urs, un popă zgârcit În cârtiță, maștera cea rea În stâncă, fata nefericită În rândunică, salcie, ciocârlie sau floare. În plan ritual, blestemul este declanșat de câteva tipuri de actori sociali: mamele supărate de faptele copiilor, iubita părăsită, vracii sau babele care vor să alunge boala sau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
obraz și sărmanul trebuie să-și caute scăparea În pădure. (H. Banner, apud C. Lévi-Strauss, 1995, p. 94) Transferul de tehnici vânătorești (jaguarul Îl Învață cum să folosească arcul și săgețile) Îl transformă pe Botoque din victimă slabă și neputincioasă (maștera Îl zgâria și alunga În pădure), În războinic sângeros: prima utilizare a armelor și a tehnicilor Învățate nu este vânătoarea, ci uciderea dușmanului - În acel moment maștera nu reprezenta lumea animalelor, ci lumea jaguarului atotștiiutor, adică lumea eroilor civilizatori. În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
folosească arcul și săgețile) Îl transformă pe Botoque din victimă slabă și neputincioasă (maștera Îl zgâria și alunga În pădure), În războinic sângeros: prima utilizare a armelor și a tehnicilor Învățate nu este vânătoarea, ci uciderea dușmanului - În acel moment maștera nu reprezenta lumea animalelor, ci lumea jaguarului atotștiiutor, adică lumea eroilor civilizatori. În replică, pierderea acestor atribute Îl transformă pe jaguar din deținător al secretelor civilizației, În prădător sălbatic, consumator de carne crudă: doar lumina ochilor mai amintește de stăpânul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mai amintește de stăpânul de odinioară al focului. Jaguarul Își ceartă nevasta, dar degeaba. Într-o zi, Îi dă lui Botoque un arc nou și săgeți, Îl Învață să se servească de ele și-l sfătuiește să le utilizeze Împotriva mașterei, dacă este nevoie. Botoque o ucide pe aceasta cu o săgeată În piept. Înspăimântat fuge, luând cu el armele și o bucată de carne friptă. Ajunge noaptea În satul lui, găsește culcușul mamei pe pipăite, se face recunoscut, nu fără
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rivières. " (Dans le grand passage) (Romanescu, 1998 : 72). La traduction est fondée sur un contresens : leș bêtes au passage regardent " sans peur " (" fără de spaimă ") leur ombre dans leș eaux. Le message source est complètement altéré. " O toamnă va veni și maștera/din toate florile ce le-ai avut vreodată/numai pe-acelea n-o să ți le ia,/ce-o să le-așterni peste mormânturi tuturor,/acelora, care se duc pe veci/cu primăvară ta. " " Un automne viendra et cruel,/de toutes leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de cuvinte care arată însușiri fizice sau sufletești sunt slave: blajin, destoinic, drag, dârz, strașnic, sfânt, vrednic, zdravăn, dar și cârn, gângav, gârbov, lacom, nătâng, năuc, netrebnic, prost, tâmp, știrb, vinovat, apoi obraz, gât, gârb, cârcă, crac, gleznă, trup, nevastă, mașteră (mamă vitregă), ca ocupații, grădinar, precupeț, vraci, zidar, zlătar. În agricultură, terminologia esențială este latină, dar avem (întâlnim) și cuvinte slave: ovăz, lobodă, țelină, hamei, hrean, mac, rapița, sfecla, pelinul, troscotul, rogozul, măslinele. Unelte agricole: coasă, cosor, coșniță, greblă, lopată
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și facă de lucru, își scoate din nou capul prin deschizătură. — E și Germanicus cu falnica Agrippina! exclamă la un moment dat. — Falnică pe dracu’! suduie Rufus. Trimite un scuipat între picioare. — O stârpitură cât o coadă de mătură... Pe maștera asta cu chip de om are o pică teribilă. Dacă ar pu tea ar... Nici el nu știe ce i-ar face. Cât a suferit biata prințesă Mariamne din cauza ei! A trebuit scorpia să-și vâre coada. L-a vrut
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mamă, singura soție pe care a avut-o Khâli, murise aducând-o pe lume. Copila fusese crescută de bunica mea, apoi, după moartea acesteia, de maică-mea, căci unchiul nu mai voise să se recăsătorească, temându-se desigur că o mașteră s-ar arăta nedreaptă față de fetele lui. Având doisprezece ani la moartea tatălui ei, Fatima mi se păruse întotdeauna firavă, ursuză și fără urmă de prospețime. Khâli nu mă invitase niciodată limpede s-o iau în căsătorie, însă știam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ea și Își dădea toată silința să ajute, dar nu era prea pricepută la aranjarea lucrărilor de artă, știa asta. „Ai putea, te rog, să faci asta?“ sau „Ai putea, te rog, să faci ailaltă?“ striga el fără Întrerupere. Ca maștera din povestea Cenușăresei, Charlie era enervat că ea nu făcea mai multă treabă, dar nu-i putea spune nimic, pentru că nu era angajata lui. Așa că Îi șopti lui Desert Rose, care se afla destul de aproape de Kitty Încât aceasta să audă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
iarbă; ideal; iluzie; imens; imensitate; indiferent; integrare; intimitate; ioc; izvor; împrejurime; împresurare; în spate; închis; încîntător; îndepărtat; înghesuit; întins; întunecos; întuneric; învechit; Tîrgu-Jiu; de joacă; joc; lăcaș; liniște; lîngă; loc de parcare; locuitor; lume; luminos; magazin; magic; mai bun; Mamaia; maștere; mediu; meleag; mijloc; minunat; moment; mult; nație; născut; neam; negru; neliniștit; nemaivăzut; de neuitat; nimic; nivel; noutate; obiect; ocazie; ochi; odaia; de odihnă; orientare; origine; palincă; paradis; de parcare; parte; partea; pasăre; pauză; paznic; părăsit; de pămînt; pe pămînt; periculos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Poemele de mai scurtă respirație sunt mai realizate ("Portret", "Orfeu", "Naiade și centauri"). Un suflu senzual învăluit în sonuri suave, în luptă cu vâlvătăile pasiunii se transformă în cântec de iubire: "Un cântec de iubire/ De purpură și aur:/ În mașteră-mplinire/ naiade și centauri." "Baladele singaporene" evocă figuri cunoscute sau mai puțin cunoscute: Paul Mihail, Constant Tonegaru, Eugen Schileru, Florin Pucă, Winkler, Pîcă, etc., într-un cuvânt toată boema bahică, dar și mari poeți și pictori ai lumii: Poe, Villon
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lui Monsieur Teste); * Cea pragmatică: efortul depășirii de sine la înot urmărea un scop precis, nu numai în plan enunțiativ ca derivă narcisistă (situație favorizând ceea ce francezii numesc "la drague") ci și într-un posibil plan de evadare din Patria-Mumă Mașteră. Oricât ar părea de neverosimil, dezvoltarea capacităților fizice în vederea traversării Dunării intra în proiectele de viață ale cajvanenilor. Versatili, uliseici, puși pe supraviețuire coûte que coûte și vaille que vaille, astfel erau cajvanienii p-atunci./.../ Treceau și Dunărea, în înot
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
ei fiind mai degrabă efortul de a-și autocenzura adevăratele afecte, porniri și convingeri. Stilul lui Trevor excelează prin arta disimulării și a insinuării, de unde și interiorizarea monologică a eroinei, trezită din îngânduratul său solipsism doar când agresivitatea celor două maștere se face insuportabilă. Mary Louise, rod al unei secetoase educații sentimentale (nu i se spusese niciodată că e frumoasă, de pildă), are șansa prin Robert, colegul ei de clasă bolnăvicios de mic și, cum vom vedea, condamnat să-l descopere
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
este, cum arată și dicționarele, între taurul ceresc, vultur și leu. Dar și „mic de ciobănaș” are o geneză prestigioasă. El coboară din mitul copilului împărat, mult răspîndit în narațiunile fantastice. Încă de la naștere, poartă semne ale predestinării. În basme, maștera intrigantă îl pune într-o copaie și-i dă drumul pe ape ca să scape de el; în colinde, de cum se naște, lumea îl cere din toate părțile, ca să-l așeze cît mai repede pe tronul împărătesc: „Dă-ni-l, taică
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
semn cu capul către boxe. Șapte văi și-o vale-adâncă, pe-aci lupii mă mănâncă... Bate cu pumnul În masă. Uite-așa e și la noi, dacă nu te mănâncă nevasta, te consumă soacra, după ce te fezandează nervos. Scapi de mașteră, te mănâncă fiscul. Dacă scapi și de fisc, vine fondul monetar. Dacă mai ai de doi bani speranță, te jupoaie justiția oarbă de viu, că e canibală... Numa’ că unii sunt mai ațoși, ca Costel ăla de la Craiova și justiția
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ce le aduce pe scenă. Medeea este simbolul mamei infanticide. Pentru a-l pedepsi pe Iason, iubitul său infidel, îi înjunghie pe cei doi copii avuți cu el. Ino, ale cărei aventuri sunt povestite de Ovidiu în Metamorfoze, este simbolul mașterei care-și urmărește fiii vitregi cu ura sa. Ixion este simbolul perfidiei: pentru a nu fi obligat să-i ofere viitorului său socru darurile de nuntă, l-a făcut să cadă, prin vicleșug, în focul încins. Io, ale cărei nenorociri
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
se sufoce. Împotriva oricărei reguli, și ofițerul de gardă rămăsese nemișcat în fața ferestruicii. Dar femeia plânse puțin și, când își ridică frumosul chip, pe el nu se citea durere, ci mânie, disperare, ură: — Ea a omorât-o, bătrâna aceea blestemată, Maștera, suspină. Eu, eu... Jur... Germanicus îi înăbuși îndată avântul; o îmbrățișă cu putere, fără un cuvânt; ea se zbătu, încercând să scape, apoi se liniști treptat; îmbrățișarea deveni drăgăstoasă. El o strânse din nou la piept; femeia continua să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
înainte. Pe când mergea, lăsă tunica subțire să-i alunece de pe umeri, de-a lungul spatelui și șoldurilor late și albe. Haina rămase pe jos. Fata păși peste ea și, în penumbră, se întoarse, goală, și întinse brațele spre el, râzând. Maștera În zilele acelea, copilul îi auzi pe ofițeri spunând că într-un îndepărtat oraș barbar, numit Tomis, un bărbat, un poet care în trecut fusese pesemne faimos, murise „după opt ani de exil fără îndurare“. Un tânăr ofițer spuse cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
-se amândoi în iarbă. Dar nu-l strigă nimeni; dezamăgit, copilul se îndreptă spre grajduri. Grăjdarul, care tocmai îl țesălase pe dragul lui Incitatus, se întoarse și-i spuse pe neașteptate, brutal: — Ai văzut? Și de data asta a câștigat Maștera... Vorbea despre un lucru de care el nu avea cunoștință, dar care îl făcu să tresară: Maștera, mama vitregă, era femeia misterioasă din cauza căreia mama lui plânsese de furie. Potcovarul, care examina o potcoavă a calului nervos, înălță capul: — Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
tocmai îl țesălase pe dragul lui Incitatus, se întoarse și-i spuse pe neașteptate, brutal: — Ai văzut? Și de data asta a câștigat Maștera... Vorbea despre un lucru de care el nu avea cunoștință, dar care îl făcu să tresară: Maștera, mama vitregă, era femeia misterioasă din cauza căreia mama lui plânsese de furie. Potcovarul, care examina o potcoavă a calului nervos, înălță capul: — Să tot fie cincizeci de ani de când stă pitită acolo și-l pune de fiu-său să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
lucru murdar, numele celui mai temut om din lume: — Tiberius. Împăratul. Ceilalți tăcură. Copilul se simți umilit că era singurul din castrum care nu știa asta. Nu mai întrebă nimic. Un grăjdar îi spuse, căutând parcă să-l consoleze, că Maștera era foarte bătrână. — O fi având vreo nouăzeci de ani acum - și tata îi spunea Maștera. Zaleucos dădu peste ei, îl luă pe copil și îndată începu să-i vorbească în frumoasa lui greacă attică pe care nimeni din castrum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
umilit că era singurul din castrum care nu știa asta. Nu mai întrebă nimic. Un grăjdar îi spuse, căutând parcă să-l consoleze, că Maștera era foarte bătrână. — O fi având vreo nouăzeci de ani acum - și tata îi spunea Maștera. Zaleucos dădu peste ei, îl luă pe copil și îndată începu să-i vorbească în frumoasa lui greacă attică pe care nimeni din castrum n-o înțelegea: — Nu e bine ca tu, fiu de dux, să te amesteci printre grăjdari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
zi spune cuvinte noi în latină și în greacă. Nu greșește verbele. Are o memorie bună și ordonată. Mereu face planuri...“ Acum însă copilul, cu părul lui castaniu ciufulit, îl urma fără chef și-l întrebă de ce întrerupsese discuția despre Maștera cea bătrână. Pus în dificultate, melancolicul sclav grec răspunse: — Tatăl tău și mama ta nu vor să-ți umbrească fericirea cu poveștile astea vechi. Și cită confuz un filosof atenian care trăise în urmă cu trei secole: Prețul păcii este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]