100 matches
-
al cămășilor și prin sobrietate datorită ornamentației reduse. Specific local este preferința pentru ornamentarea obținută în tehnica țesutului în mai multe ițe, de la țesutul în două, trei, patru și cinci ițe folosit la textilele de interior și de port, la macaturile și cuverturile de pat, lucrate astăzi în zeci de ițe. Costumele populare ale țăranilor din Tarnița, Slobozia și Lunca - Filipeni reprezentau un caz izolat în localitățile băcăuane, diferențiindu-se net de cele ale „cojanilor” La bâlciurile periodice de la Bărboasa, hora
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dreptate și se bat pentru un apartament care nu le aparține, pentru niște mobile care sunt ale mele. Dacă ai vedea biroul, draga mea! Cuplul vine de la țară, probabil sunt fii de chiaburi sau de învățători. Au înlocuit covoarele cu macaturi în două culori...” (op.cit., p.361) Ne-ar trebui din nou imersiuni prelungite și scufundări repetate în scriituri care să descopere noblețea, eroismul, vitalitatea, inteligența celor din care am ieșit în lume. Până la urmă, aparții unui popor în măsura în care te identifici
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
un produs terapeutic nou având aparent aceeași structură (bio)fizico-chimică, dar înnobilat (dinamizat) de valențele suplimentare ale puterii laserului. Prin această particularitate interfitronul dobândește instantaneu inedite proprietăți curative, chiar decisive pentru procesul vindecării organismului uman (animal) aflat într-un deficit macat sau exces (info)energetic datorită unor boli consumptive. INTERFITRON, UN DAR AL LUMINII... Despre fericirea de a trăi: o adevărată poveste Mă numesc Ioan Pîrvulescu, am 78 de ani și sunt medic specialist oncolog. Așa cum se întâmplă câteodată, neșansa a
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
ca o localitate cu buni meseriași, rotari, pietrari, olari, fierari, cojocari, cărăuși.. iar femeile fiind apreciate ca bune țesătoare de pânză, mai ales de lână tigaie pentru fețe de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor, a vitelor, cultivarea viței de vie au adus din totdeauna sătenilor frumoase câștiguri, ca și îngrijirea nucilor, a merilor, a perjilor și perilor, cultivarea răsăritei și a cânepei. Aici va trebui
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cu aceeași ordine de preferință, pe locul întâi apărând când -uri, când -e. (ii) Sunt și substantive, atât din fondul vechi, cât și din fondul neologic, în cazul cărora se introduce variația liberă pentru formele de plural; vezi mai vechile macaturi/macate, straturi/strate și neologicele amalgame/amalgamuri, antete/anteturi, maratonuri/maratoane, nivele/niveluri, panoptice/panopticumuri, poncifuri/poncife, regaluri/regale, sloganuri/slogane, vagine/vaginuri etc.), pentru care s-a adăugat, în raport cu recomandarea anterioară, când -uri, când -e (Sunt notate cu bold
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
aceeași ordine de preferință, pe locul întâi apărând când -uri, când -e. (ii) Sunt și substantive, atât din fondul vechi, cât și din fondul neologic, în cazul cărora se introduce variația liberă pentru formele de plural; vezi mai vechile macaturi/macate, straturi/strate și neologicele amalgame/amalgamuri, antete/anteturi, maratonuri/maratoane, nivele/niveluri, panoptice/panopticumuri, poncifuri/poncife, regaluri/regale, sloganuri/slogane, vagine/vaginuri etc.), pentru care s-a adăugat, în raport cu recomandarea anterioară, când -uri, când -e (Sunt notate cu bold formele
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
mai lăsau să se întoarcă. A țipat și a urcat la Mirona, gâfâind și speriată. Casa Mironei e clădită de curând. E cel mai fermecător interior mangaliot, plin de gust, de personalitate. Statuete provenind de la săpături, draperii, perne și un macat de cânepă cu firul gros, lespezi neregulate, divane de lemn alb și multe bibelouri alese cu gust. M-am dus astăzi acolo de două ori. În grup era și Marcu de la Studio 42, care e un băiat foarte drăguț și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
dreptate și se bat pentru un apartament care nu le aparține, pentru niște mobile care sunt ale mele. Dacă ai vedea biroul, draga mea! Cuplul vine de la țară, probabil sunt fii de chiaburi sau de învățători. Au înlocuit covoarele cu macaturi în două culori: alb și verde, și, ca să se potrivească, totul în birou și în salon e verde; pe divanul meu cel mare acoperit cu creton au pus un macat precum cel pe care îl vedeam la Crușeț în camera
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fii de chiaburi sau de învățători. Au înlocuit covoarele cu macaturi în două culori: alb și verde, și, ca să se potrivească, totul în birou și în salon e verde; pe divanul meu cel mare acoperit cu creton au pus un macat precum cel pe care îl vedeam la Crușeț în camera cu icoane de lângă bucătărie, mai ții minte, și pe care nu-l puteam suferi, iar pe măsuța arăbească e un covoraș în tonuri țipătoare și peste tot sunt covoare roșii
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
iarna. Din lâna oilor ne făcea flanele, mănuși și ciorapi prin împletirea firului, dar și stofe pentru haine călduroase, țesute și apoi date „la piuă”. Mai rar, iarna „alegea” la covoare sau, printr-o „năveditură” specială în patru ițe, țesea „macaturi”. Seara, și vara și iarna, noi copiii cădeam de somn și adormeam, iar mămica lucra. Dimineața niciodată nu ne trezeam când se trezea mămica și se apuca de treabă. Cred că în toată viața ei, mămica n-a dormit mai
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cea bărbătească, catrința, betele, chimirul bărbătesc, uneori bundița, avea un model cusut, aplicat cu acul la guler, mâneci, poale, la piept, de natură vegetală sau geometrică. Trandafirul se aplica în țesături, la covoare, modelul geometrică se aplica din țesătură pe macaturi (specialitatea femeilor din Fruntești, a fetelor popii Davidescu, una din ele căsătorită Ene, mama mamei Bughioaia). Se folosea culoarea roșie, verde, maro, galben, la țesături, culori obținute și din rădăcini, frunze, flori (culori vegetale) și nuanțe din aceste culori și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
câmpul țesut al covorului este pomul vieții (bucovinenii cunoșteau bradul), stilizat, realizat în culorile maro și verde, motiv care este general în arealul românesc. Covoarele se puneau pe pereți, în cuie, scoarțele, lăicerele se foloseau pentru acoperit patul, la fel macaturile. Unele obiecte, considerate de preț, se țineau în lăzi - lăzile de zestre - unele sculptate cu motive vegetale, așa cum este cea aflată la familia Borcea Dumitru și Iacobeanu Floarea. De asemenea, o parte din lucrurile făcute în casă, de decorat casa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o odaie mică, joasă, sclipitoare de curățenie, apoi o alta mai mare. Aici iarăși pereți albi, văruiți, dar și perdele albe, dese, slobozite. Miros mare de sulcină, podele uscate, gălbii, proaspăt unse cu lutișor galben. La dreapta două divanuri cu macaturi și saltele de lână roșii și verzi, țesătură de casă. Între ferestre o masă de cărți închisă. Pe dânsa o lampă mare cu sfeșnice de argint și un serviciu de cafea neagră, porcelan frumos 22[...]. Atrage atenția curățenia sclipitoare, datorată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu patroni Sfinții Voievozi 39. Cu această ocazie este reconstituit patrimoniul bisericii de la acea vreme: curpen de fier cu douăsprezece sfeșnice, cristelniță din tablă de fier galvanizat, perdea de lână la ușile împărătești, un rând de veșminte, o cădelniță, patru macaturi de lână, un lăicer de lână, o față de masă. Se menționează apoi faptul că biserica avea ușe jumătate steclă la intrare și că acoperământul bisericii, la acea dată, era de tablă 40. Proaspăt intrate în inventarul bisericii erau și două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
la curtea vizirului mai mulți demnitari și colegul nostru, Gelu Birău, mai marele oștilor, avea de spus următoarea replică: "În loc de halate țesute cu fir de argint, vom purta halate de mitocani." Într-o seară, a ieșit așa: În hoc de macate țucute ma fir..." și aici, pentru că-i mai lipseau cîteva picioare, a adăugat, ca să-și termine replica, "pabadam, pa-ba-dam". O prelucrare superbă care poate face obiectul unei analize (psihanalize!) pe text. Am stat șaisprezece ani la Piatra Neamț, într-o vreme
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
oameni ca toți românii. Că ne bucuram de prima asta care am luat-o. Și uite ce-ai făcut din bucuria noastră... Fărmăcata nu-l mai auzi. Începu să urle ca la mort. Ridică fata, o acoperi cu cearșaful, cu macatul, cu ce mai găsise pe pat și o zbughi afară. Țipa deznădăjduită: - Nu muri, prințesa mea! Nu mă lăsa chiar acușica, comoara vieții mele! Cum să mori, regino? Cum să ne lași, scumpetea scumpeților?! Nu vezi că e sărbătoare sfântă
Arta programării textuale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7122_a_8447]
-
acum iconostasul Tu află că sunt singur eu, rămasul, Zeificând celest, ascuns, trecutul... SONETUL XVI Cocoși-tenori se-nvălmășesc în mine De țipă-n turle bufnițele toate, Ascultă-mă-n tăcere și socoate: Regina este una! Doamne, cine? Coșarii nopții năvădesc macate, Hainii, pe-ntuneric strâng suspine, De tine, Viață, nu-mi mai este bine, Sunt ochii milei lacrime uscate! Poet de-aș fi, m-aș prăvăli pe prunduri și Cântecul l-aș scoate din străfunduri: Iubirea ta mă-nzăpezește-n stele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
7. Solomon avea doisprezece îngrijitori peste tot Israelul. Ei îngrijeau de hrana împăratului și a casei lui, fiecare timp de o lună din an. 8. Iată-le numele: fiul lui Hur, în muntele lui Efraim. 9. Fiul lui Decher, la Macat, la Șaalbim, la Bet-Șemeș, la Elon și la Bet-Hanan. 10. Fiul lui Hesed la Arubot; el avea Soco și toată țara Hefer. 11. Fiul lui Abinadab avea tot ținutul Dorului. Tafat, fata lui Solomon era nevasta lui. 12. Baana, fiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
Principalul practicant al acestora este femeia - soție, fiică, bunică. Culegerea plantelor cu diverse întrebuințări, pregătirea hranei, păstrarea și conservarea produselor alimentare, prelucrarea lânii, a cânepei, a inului, a firelor de mătase, confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte, a covoarelor, a țoalelor, a macaturilor, a plapumelor, a pernelor, a ștergarelor, a fețelor de masă, a cearșafurilor, a sacilor etc. Torsul, depănatul și țesutul sunt ocupații preponderent feminine, dar și băieții sau, uneori, bărbații le acordau sprijinul. În responsabiltatea femeii intră și confecționarea unor obiecte
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în care talentul țărăncilor noastre s-a manifestat cel mai bine. Ele dau viață casei țărănești, funcțiile lor fiind multiple: îmbracă casa, acoperind pereții cu lăicere sau covoare puse pe laiță sau perete; pe paturi puneau cuverturi subțiri (făcute din macaturi), pe pereți ștergare, pe mese fețe de masă, toate având un caracter decorativ. Pe patul din camera cea bună (sufragerie) se așezau toate țesăturile una peste alta, plapumele și pernele, formând zestrea gospodinei. Portul popular Climatul cu ierni aspre și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mari și 4 perne mici; - 20 m de țol de cânepă (buci) pentru saci și pentru „țolul mare” folosit la treieratul grâului;20 m de țol de cânepă învrâstrat; - 20 m de țol „cadrel”; - 20 m de țol „pichire”; - Un macat mare din lână și un macat mic (pe care îl așezau la iertăciune și unul la cununie la biserică). Încărcată în care, zestrea se îndrepta spre casa viitorilor socri, însoțită de strigăturile și chiuiturile femeilor: „Nici n-am tors, nici
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
m de țol de cânepă (buci) pentru saci și pentru „țolul mare” folosit la treieratul grâului;20 m de țol de cânepă învrâstrat; - 20 m de țol „cadrel”; - 20 m de țol „pichire”; - Un macat mare din lână și un macat mic (pe care îl așezau la iertăciune și unul la cununie la biserică). Încărcată în care, zestrea se îndrepta spre casa viitorilor socri, însoțită de strigăturile și chiuiturile femeilor: „Nici n-am tors, nici nam țesut, Dar carul mi l-
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
amu O să-ți dea copchii în dar Și te faci om gospodar.” Mirele sărută mireasa, apoi mâna nașilor. Se joacă hora de mână în jurul mesei. În acest timp, starostele pregătește momentul iertăciunii. Aduce o bancă lungă, o învelește cu un macat de lână unde vor sta: socrii mari, socrii mici și nașii. În fața lor, el așează un covor și pe acesta pune o pernă pe care vor sta mirii în genunchi, cu capul în jos. Starostele (vornicul) pune mâinile pe capul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Spătarului i se părea că într-un fel are în față întruchiparea odăii în care pășise. Tavanul din grinzi de stejar, înnegrite de fum, cioplite aspru cu securea, pereții văruiți alb curat, cele două laițe din lemn lustruit acoperite cu macaturi macedonene țesute cu modele geometrice în diferitele nuanțe de lână seină, jilțurile turcești din lemn de stejar cu încrustații de sidef și de fildeș, paravanul ornat la fel, ascunzând un colț al odăii, cu un șal de muselin atârnând peste
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în peisajul încă trist al grădinii potopite de frunzele moarte și înnegrite de gerul și de zăpada iernii care abia se sfârșise. Se uita la piersici și nu-i mai zărea, vedea piciorușul durduliu al lui Ștefan așa cum ieșea de sub macat aseară când a intrat la ei cu Marica, să-i închine pentru noapte. Piciorușul alb cu gropițe la degețelele nu mai mari ca boabele de fasole, cu călcâiul trandafiriu, atât cât se vedea la lumina candelei, i se păruse o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]