255 matches
-
nu a fost Îndreptată doar Împotriva etnicilor sîrbi și germani (p. 109), ci Împotriva tuturor celor considerați nesiguri, În contextul măsurilor „antititoiste” mai largi. De altfel, chiar din cifrele oferite de autor, proporția etnicilor români (inclusiv refugiați basarabeni, bucovineni și macedoromâni) apare covîrșitoare. Cei doi securiști (Constantin Apăvăloaie și Florea Lungu) morți În confruntarea cu partizanii din grupul „Haiducii Muscelului” (Arsenescu-Arnăuțoiu), În noaptea de 18/19 iunie 1949, nu erau ofițeri (p. 179), ci subofițeri. CÎt despre Ion Marinescu și Titi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
intitulată Târla. Se publică un scurt fragment, transpus în aromână, din Amintiri din copilărie de Ion Creangă, precum și două texte (sub titlul Orientale) de I.L. Caragiale. În sumar mai intră studii și articole de Dimitrie Gusti, Ion Goskin (Despre literatura macedoromână), Gr. L. Trancu-Iași și sunt reproduse două fragmente din volumul Românii nomazi de Theodor Capidan, apărut la Cluj (1926). În 1932 este inserată replica (favorabilă) a lui E. Lovinescu la poziția revistei în problema literaturii dialectale. Alți colaboratori: Toma N.
MACEDONIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287941_a_289270]
-
Nașterea Domnului Isus Cristos, Biserica Albă, 1875; Viața și operele lui Petru Maior, București, 1883; Cultul păgân și creștin, vol. I: Sărbătorile și datinele romane vechi, București, 1884; Novăceștii. Cinci ani înaintea Academiei Române, Timișoara, 1886; Dialectul român-bănățean, Lugoj, 1902; Ilirii, macedoromânii și albanezii, București, 1904; Întru memoria lui George Barițiu, Sibiu, 1904; Pețitorii, Sibiu, 1905; Sara, Miază-Noapte și Zorile, Sibiu, 1908; Negru Vodă și epoca lui, București, 1909; Țara Severinului sau Oltenia, București, 1910; Novăceștii, îngr. Eugen Blăjan, București, Minerva, 1970
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
FILARET DE RÂMNIC, (1742-1794, Mănăstirea Căldărușani), cărturar și traducător. Macedoromân din Ianina, F. ucenicise pe lângă Partenie, mitropolitul Târnovei. Stabilindu-se în Țara Românească, învață, se pare, la Academia de la „Sf. Sava” din București. Viața de monah dusă la mănăstirea Căldărușani, de care rămâne legat (va fi egumen și mai târziu
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
Craiul ielelor de Goethe, care va fi inclusă în numărul 8. În rest, nu i se mai reține nimic și, probabil, nici St. O. Iosif nu a mai încercat să colaboreze la R.ș. La „Poșta redacției” se mai răspunde macedoromânilor Nuși Tulliu, sfătuit să persevereze, și N. Batzaria, căruia i se cere să trimită articole privitoare la obiceiurile și datinile populare ale românilor din sudul Dunării. Din Béranger traduce N. Burlănescu-Alin (Lauda beției), mai apar transpuneri nesemnate din Edmond și
REVISTA SCOALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289259_a_290588]
-
Theodosios, Leipzig, 1908; Le Caractère ethnique de la Dobroudja, în La Dobroudja, Sofia, 1918, 152-198; Bălgarite v Vlasko i Moldova. Dokumenti, Sofia, 1930; Românii dintre Timoc și Morava, în Românii din Timoc, îngr. C. Constante și Anton Golopenția, București, 1943, 191-225; Macedoromânii, tr. C. Constante, București, 1944. Repere bibliografice: Ezikovedsko-etnografski izsledvania v pamet na akademik Stoian Romanski, Sofia, 1960; Dan Zamfirescu, Neagoe Basarab și „Învățăturile” către fiul său Theodosie. Problemele controversate, București, 1973, passim. Il.M.
ROMANSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289352_a_290681]
-
clasificare al snoavelor, 1965), Tony Brill ( Principiile clasificării legendelor populare românești, 1966). Se tipăresc bibliografii și alte instrumente de cercetare, studii de istoria folclorului, folcloristicii și etnografiei, studii de etnologie, antropologie socială și culturală, de etnografie, folclor, artă populară, folclor macedoromân, istroromân, meglenoromân și al altor români de peste hotare, folclor străin, recenzii ș.a. Spre deosebire de publicațiile de profil anterioare („Șezătoarea”, „Ion Creangă”, „Ghilușul”, „Tudor Pamfile”, „Făt- Frumos”, „Comoara satelor”, „Izvorașul” ș.a), R. de e. și f. promovează studii care reflectă preocupările
REVISTA DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
nimeni și de nimic. Versurile cuprinse în placheta Zori sau în Limba iubirei și Raiana (1892), Pontice (1898), împovărate de stângăcii și de sărăcie imaginativă, îi imită palid pe Mihai Eminescu, Al. Vlahuță și pe George Coșbuc. Când invocă trecutul macedoromânilor, cu viziunea ridicării lor la o viață glorioasă, versificările capătă o oarecare substanță. De altfel, în periodice, ca și în volumul Lilice de la Pind (1897), dă poezii în dialectul aromân, însoțite de transpunerea lor în cel dacoromân. Paginile de proză
VULCAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290663_a_291992]
-
, Nicolae, spătarul (1636-1708), cărturar. Viața lui Nicolae, fiul lui Gavril - boier de mijloc, un venetic de altfel, macedoromân, se zice pripășit în Moldova, unde își agonisise o moșie la Milești, în ținutul Vasluiului -, a fost plină de „drumuri” făcute pe îndelete sau sub semnul precipitării. S-a numărat întâi printre elevii Colegiului de la „Trei Ierarhi”, înființat de Vasile
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
în stadiul de „bună marmură necioplită”. Semnează versuri Nuși Tulliu (și cu pseudonimul Tullius), Iota (sau Iotta) Naum, Costică Cosmu, iar proză scriu N. I. Mocu, Aristide Tulliu, I. de la Gavana, G. Zverca ș.a. Petru Vulcan dă pagini dintr-o „dramă macedoromână” în trei acte, în timp ce Taki Papleacu traduce o comedie grecească. Se mai publică articole pe teme etice și politice. I.D.
PINDUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288818_a_290147]
-
Studii și Cercetări Balcanice (care va trece la Institutul de Istorie al Academiei RPR) și al periodicului „Balcania”. Debutează în „Adevărul literar și artistic” (1923). Volumul Bessarabien, rumänische Rechte und Leistungen îi apare în 1941. Publică în „Țara nouă”, „Revista macedoromână” (face parte și din conducerea ei), „Pământul românesc”, „Libertatea”, „Revista istorică română”, „Revista arhivelor”, „Revue des études sud-est européennes”, „Revue roumaine d’histoire” (la care a fost redactor-șef adjunct) ș.a. P. este considerat unul dintre ctitorii institutelor de studii
PAPACOSTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]
-
considerații asupra evoluției istorice a aromânilor, apărut mai întâi în „Noul album macedo-român”. În aceeași revistă P. publică studiile Fermentul aromân (macedo-român) în sud-estul european, una din cele mai însemnate contribuții ale sale, și Geneza și evoluția conștiinței naționale la macedoromâni. Poezia din Mică antologie... este și ea un discurs pro domo, cu accente când folclorice, când amintind de versurile lui G. Coșbuc și Octavian Goga: „Irñia doarmi tu munțâl’i armânești / Și-ncărcat di añi apuagârți chinetlu, / Prit cheari sturnăroasi
PAPANACE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288675_a_290004]
-
țară, după 1989. SCRIERI: Mihai Eminescu, un mare precursor al legionarismului românesc, Roma, 1951; ed. pref. Ion Coja, postfață Simion Ghinea, București, 1995; L’Origine et la conscience nationale des Aroumains, Roma, 1955; ed. (Geneza și evoluția conștiinței naționale la macedoromâni), Timișoara, 1995; Evocări, Madrid, 1965; ed. București, 1997; Fermentul aromân (macedo-român) în sud-estul european, îngr. și pref. Justin Tambozi, Constanța, 1995; Mărturiile lui..., Constanța, 1996; Reflexii asupra destinului istoric și politic al aromânilor, pref. Ionel Zeană, București, 1996. Antologii: Mică
PAPANACE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288675_a_290004]
-
Giurgiu, precum și la Silistra, unde obține titularizarea și este director. Făcuse, din 1905, studii de specializare la Leipzig, cu Gustav Weigand, luându-și doctoratul în 1908. Este membru corespondent al Academiei Române (1916). Debutează în 1892, cu Cântece de leagăn la macedoromâni, în „Revista nouă” a lui B.P. Hasdeu. Editează revista „Dunărea” (1923) și colaborează la „Analele Academiei Române”, „Analele Dobrogei”, „Arhiva”, „Convorbiri literare”, „Frățil’ia”, „Grai bun”, „Grai și suflet”, „Jahresbericht des Instituts für Rumänische Sprache zu Leipzig”, „Peninsula Balcanică”, „Revue historique
PAPAHAGI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288672_a_290001]
-
Veneția, 1770), Lexiconul în patru limbi al lui Daniil Moscopoleanul (Veneția, 1794-1802) și Noua pedagogie a lui Constantin Ucuta (Viena, 1797), retranscrise în grecește și transliterate în alfabet latin. De asemenea, a reeditat, cu un bogat comentariu, Gramatica română sau macedoromână (Viena, 1813) a lui Mihail G. Boiagi. SCRIERI: Meglenoromânii, I-II, București, 1902; Cestiunea aromână, Brașov, 1906; Parallele Ausdrücke und Redensarten in Rumänischen, Albanesischen, Neugriechischen und Bulgarischen, Leipzig, 1908; Aromânii din punct de vedere istoric-cultural, București, 1912; Din trecutul cultural
PAPAHAGI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288672_a_290001]
-
și politic, București, 1915; La românii din Albania, București, 1920; Din folclorul romanic și cel latin, București, 1923; Cercetări în Munții Apuseni, București, 1925; Graiul și folclorul Maramureșului, București, 1925; Creațiunea poetică populară, București, 1926; Etnografie lingvistică română, București, 1926-1927; Macedoromânii sau aromânii, București, 1927; Images d’ethnographie roumaine, I-III, București, 1928-1934; Folclor român comparat, București, 1929; Originea muloviștenilor și gopeșenilor în lumina unor texte , București, 1930; Aromânii. Grai, folclor, etnografie, București, 1932; Universitate? Contribuții la istoria cultural-morală a Facultății
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
Consiliului pentru Cultură și Artă al municipiului Ploiești (până în 1980). Între timp redactor la revistele „Tomis” și „Tribuna școlii”, funcționează și în calitate de consilier în Consiliul Culturii (1970-1974). Este redactor-șef, din 1974, al revistei „Livres roumains”. În 1990, fondează revista macedoromână „Deșteptarea” și în 1994, revista „Dimândarea” (publicație trimestrială în dialect aromân). În 1992, devine președinte al Fundației Culturale Aromâne „Dimândarea părintească”. Debutează cu proză, în 1959, la „Flamura Prahovei”, colaborând apoi cu proză, versuri, articole și cronici literare la „Contemporanul
CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
Pagini de istorie literară românească. Scriitori vechi. A colaborat la „Adevărul literar și artistic”, „Boabe de grâu”, „Convorbiri literare”, „Cugetul românesc”, „Făt-Frumos”, „Manuscriptum”, „Mitropolia Olteniei”, „Neamul românesc pentru popor”, „Prietenii istoriei literare”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista istorică”, „Revista macedoromână”, „Universul literar”, „Vestitorul satelor”, „Viața românească”. Două sunt coordonatele esențiale ale activității lui C.: cea de editor și cea de istoric literar. Cea dintâi este ilustrată îndeosebi prin edițiile de pionierat din opera Ion Budai-Deleanu: Țiganiada (1925), publicată în „forma
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
atât documentului, cât și legendei. Urmărind prezența românilor la sud de Dunăre printre celelalte popoare balcanice, el caută să-i deosebească în permanență, servindu-se de toponimie și onomastică. În acest sens, studiile sale sunt un adevărat repertoriu onomastic al macedoromânilor. Marea bogăție a datelor puse în circulație nu este însă susținută și de o interpretare obiectivă. Valoare documentară a atribuit C. și folclorului, socotindu-l o oglindă fidelă a sufletului unui popor. Pentru cunoașterea lui, a propus alcătuirea unui corpus
CARAGIANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286093_a_287422]
-
diploma de licență În filosofie cu distincția „Magna cum laude”. Apoi, se retrage În tihna satului natal, unde intenționează să redacteze „Sistem de metafizică a neantului”. Dar din pricina regimului politic nefavorabil, teribil de opresiv, acest sistem filosofic rămâne neîmplinit. Poetul macedoromân Teohar Mihadaș avea să-i declare lui Petre Hossu, prin anii ’70 acestea: „Dacă nu era comunismul, tu ai fi fost Kierkegaard sau Heidegger al românilor”. La 8 noiembrie 1945 (În ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril), Petre Hossu se
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
În galeria marilor chirurgi români, din domeniul urologiei, alături de Theodor Burghele, Nicolae Hortolomei, Gheorghe A. Olănescu și Eugeniu Proca. O „privighetoare” aromână Doamna Sultana Iane, născută Lascu, este nu numai excelentă profesoară de fizică, dar și pilduitoare cunoscătoare a dialectului macedoromân și a tradițiilor milenare ale aromânilor, pe care le cultivă neîncetat Împreună cu soțul său, inginerul Gheorghe Iane, de asemeni aromân autentic. Iar fiii lor o strălucită doctoriță, Ana -Maria, și un foarte bun economist, Iancu sunt amândoi admirabili urmași În
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
care le cultivă neîncetat Împreună cu soțul său, inginerul Gheorghe Iane, de asemeni aromân autentic. Iar fiii lor o strălucită doctoriță, Ana -Maria, și un foarte bun economist, Iancu sunt amândoi admirabili urmași În cultivarea dialectului matern și patern, a folclorului macedoromân, confirmând plenar zicătoarea de duh „Din stejar, stejar răsare.” De mulți ani, de la nunți, botezuri, aniversări și alte petreceri familiale, În care se respectau integral tradițiile ancestrale, Îmi este cunoscută vocea de privighetoare a Doamnei Tana, pe care am Îndemnat
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
redactorilor și colaboratorilor săi, celor actuali și celor din viitor le doresc inepuizabilă putere de muncă, dragoste și dăruire profesională, slujirea neabătută a adevărului, a tuturor valorilor creștine și naționale! Așa să le ajute Dumnezeu, acum și pururea! Prima școală macedoromână În chiliile fostei mănăstiri bucureștene, purtând hramul Sfinților Apostoli, au primit Învățătura de carte, Între anii 1865 și 1871, puberi veniți din așezări de la sud de Dunăre, Îndeosebi din Pind, toți macedoromâni (aromâni). Din rândul absolvenților acestei școli dintâi au
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
le ajute Dumnezeu, acum și pururea! Prima școală macedoromână În chiliile fostei mănăstiri bucureștene, purtând hramul Sfinților Apostoli, au primit Învățătura de carte, Între anii 1865 și 1871, puberi veniți din așezări de la sud de Dunăre, Îndeosebi din Pind, toți macedoromâni (aromâni). Din rândul absolvenților acestei școli dintâi au ieșit Învățători care aveau să deschidă școli românești În Macedonia, și preoți care vor sluji, tot În Macedonia, În grai aromân și În limba română literară. Contribuind la trezirea spiritului național prin
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
datorie de consângenitate, ci și un interes vital pentru viitorul naționalității noastre”. În aceeași ședință, consiliul permanent se adresează Ministerului Instrucțiunii Publice cu rugămintea ca, până la deschiderea anului școlar 1865-1866, să fie aduși din Pind și din Macedonia 10-12 copii macedoromâni (aromâni), cuprinși Între 12 și 14 ani, aleși dintre cei mai inteligenți și cu ceva știință de carte, iar institutul să fie condus de părintele ieromonah Averchie Valahul. Ministerul de resort aprobă numaidecât cele cerute de consiliul permanent, stabilește Mănăstirea
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]