257 matches
-
Lexiconul în patru limbi" al lui Daniil Moscopoleanul (Veneția, 1794-1802) și "Noua pedagogie" a lui Constantin Ucuta (Viena, 1797), retranscrise în grecește și transliterate în alfabet latin. De asemenea, a reeditat și publicat, cu un bogat comentariu, "Gramatica română sau macedoromână" (Viena, 1813) a lui Mihail G. Boiagi. A îngrijit "Studii istorice asupra Peninsulei Balcanice" de Ioan D. Caragiani. Aceste lucrări, devenite rare, sunt veritabile monumente de limbă, de importanță capitală pentru filologia și lingvistica românească. S-a preocupat, mai cu
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
A îngrijit "Studii istorice asupra Peninsulei Balcanice" de Ioan D. Caragiani. Aceste lucrări, devenite rare, sunt veritabile monumente de limbă, de importanță capitală pentru filologia și lingvistica românească. S-a preocupat, mai cu seamă, de istoria, geografia, etnografia și folclorul macedoromânilor. Și-a extins cercetările și asupra meglenoromânilor. A fost preocupat de toponimele balcanice și de relațiile culturale aromânești. Deosebit de interesante rămân în literatura de specialtate numeroasele sale etimologii. Sub egida Academiei Române, a publicat cel mai bogat material folcloric cules din
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
Controverse, incertitudini) în familia de origine dalmată a lui Francesco Spiridon-Verona și al Amaliei Lukovici. Între anii 1896 - 1902, Arthur a folosit și numele de Garguromin cu care-și completa semnătura, nume care provenea de la familia tatălui care avea filiații macedoromâne, după adnotările lui Ary Murnu. Înclinația spre pictură s-a manifestat încă din copilărie, talentul său fiind descoperit de către Nicolae Henri, fratele lui mai mare care l-a încurajat să urmeze o carieră pe acest drum. Nicolae Henri a fost
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
("alternativ" Carccalechi, Karkaleki) (n. 1784, Oradea -- d. 1856, București) a fost un ziarist și tipograf român de origine macedoromână. s-a născut la Oradea în familia unui negustor macedoromân care s-a mutat ulterior la Brașov. Zaharia s-a stabilit la Buda unde a deschis o o librărie și a editat ca tipograf, cu ajutorul Imprimeriei Universității din capitala Regatului
Zaharia Carcalechi () [Corola-website/Science/336719_a_338048]
-
("alternativ" Carccalechi, Karkaleki) (n. 1784, Oradea -- d. 1856, București) a fost un ziarist și tipograf român de origine macedoromână. s-a născut la Oradea în familia unui negustor macedoromân care s-a mutat ulterior la Brașov. Zaharia s-a stabilit la Buda unde a deschis o o librărie și a editat ca tipograf, cu ajutorul Imprimeriei Universității din capitala Regatului Ungariei, numeroase cărți și lucrări în limba română. Ele au
Zaharia Carcalechi () [Corola-website/Science/336719_a_338048]
-
1962, București) a fost un pictor român, care, prin întreaga sa activitate artistică, pedagogică și socială, a fost una din personalitățile marcante ale artei românești. a fost membru titular al Academiei Române. Camil Ressu se trage dintr-o familie de aromâni (macedoromâni) din regiunea Epirului, stabilită în România pe la începutul secolului al XIX-lea. Tatăl său, Constantin Ressu, jurist de profesie, cu studii de drept la Bruxelles, făcea pictură în clipele libere. În 1887, Camil Ressu este înscris la Școala Națională de
Camil Ressu () [Corola-website/Science/297838_a_299167]
-
București) a fost un avocat macedo-român, licențiat în drept și științe economice, proprietar de terenuri, antreprenor, cunoscut mai ales ca traducător din limba bulgară, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România. se trage dintr-o familie înstărită de iscusiți antreprenori macedoromâni. S-a născut în Salonic, Grecia, la 14 mai 1901, ca fiu al lui Ion Magiari, antreprenor de poduri și șosele și Natalia Mara. Bunicul lui după tată, Mihai Magiari, a fost bancher la Salonic și s-a ocupat cu
Mihail Magiari () [Corola-website/Science/332830_a_334159]
-
a deținut și funcția de prefect al Județului Durostor în timpul guvernării lui Octavian Goga. La 28 noiembrie 1930 are loc la Bazargic, Cadrilater, Congresul Partidului Național Liberal sub președinția lui Gheorghe (George) I. Brătianu, la care au participat în masă macedoromânii stabiliți în acea regiune a Regatului României. Cu această ocazie, Mihail Magiari, alături de Gheorge Celea și Vasile Zeană, ca reprezentanți ai elitei locale, sunt numiți în biroul de conducere al Organizației "Caliacra" sub directoratul profesorului Victor Papacostea. Mihail Magiari a
Mihail Magiari () [Corola-website/Science/332830_a_334159]
-
Piața Aviatorilor, a rămas depozitată într-un subsol al C.C. al P.C.R. Și astfel, Stalin modelat de Demu s-a transformat în Sadoveanu, plămădit de Irimescu. În anii ’60 Dimitrie Demu (n. 7 octombrie 1920 - d. 1997, din familie de macedoromâni) s-a refugiat în America latină, unde a scris o carte, "Le sourire de Staline" (Surâsul lui Stalin), tipărită la Editions Universitaires, Paris, în 1977, sub numele de Dimitrios Demou. Cartea, în care relata avatarurile realizării acestui proiect, a fost lansată
Statuia lui Stalin din București () [Corola-website/Science/321544_a_322873]
-
Sterie Ciumetti, sau Sterie G. (Gușa) Ciumetti, scris uneori și Ciumeti, a fost un inginer constructor de poduri și șosele și profesor de matematică la liceu, român de origine macedoromână (aromân), susținător al românismului balcanic, venit în Regatul României din sudul Dunării. El a avut un rol însemnat în îmbunătățirea invațământului românesc din Balcani și a drumurilor și podurilor din Dobrogea de Sud (Cadrilater) și de Nord la începutul secolului
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
absolvent al liceului, viitorul academician Pericle Papahagi, în momentul când liceul de acolo, condus de inspectorul școlar Apostolul Mărgărit, a fost părăsit de profesorii licențiați macedoneni în urma unor certuri între aceștia, care vroiau să-i dea afară pe elevii epiroti (macedoromâni din regiunea Epir și verieni (cei din zona orașului Veria), elevi aromâni înclinând de partea inspectorului. Istoricul austriac Max Demeter Peyfuss numește Bitola un „Shanghai al Balcanilor“, având în vedere multitudinea etniilor (turci, albanezi, slavi, greci, aromâni, țigani), și arată
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
Corneliu Zelea Codreanu, se refugiază în România din Grecia abia în 1926, în timp ce cel mai în vârstă, Sterie Ciumetti inginerul era deja de mult stabilit în Regat (din 1913). Unii istorici ai perioadei interbelice sau jurnaliști consideră că Sterie Ciumetti, macedoromân refugiat în România în 1926, cărora le era clară diferența de vârstă între cei doi Sterie Ciumetti afirmă în mod incorect că macedoromânul Sterie Ciumetti devenit un important membru al Mișcării Legionare era fiul inginerului Sterie Ciumetti și fratele Floricăi
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
mult stabilit în Regat (din 1913). Unii istorici ai perioadei interbelice sau jurnaliști consideră că Sterie Ciumetti, macedoromân refugiat în România în 1926, cărora le era clară diferența de vârstă între cei doi Sterie Ciumetti afirmă în mod incorect că macedoromânul Sterie Ciumetti devenit un important membru al Mișcării Legionare era fiul inginerului Sterie Ciumetti și fratele Floricăi Bagdasar, poate și în idea că uneori fiului cel mai mare din familie i se dădea prenumele tatălui. Dar acesta nu este cazul
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
franca"”, „limbă vehiculară” etc.), varietățile regionale ale unei limbi („dialect”, „subdialect”, „grai”) și varietățile sociale ale unei limbi: „argou”, „jargon” etc. Unii lingviști includ aici și termenul „idiolect”. Prin urmare, se poate vorbi, de exemplu, despre idiomul românesc, idiomul aromân (macedoromân), idiomul muntenesc, idiomul oltean etc. După lingvistul francez Philippe Blanchet, În general, termenul „idiom” este folosit când subiectul abordat de cercetător nu necesită ca acesta să opteze pentru unul din termenii „limbă”, „dialect”, „subdialect” și „grai”, mai ales când este
Idiom () [Corola-website/Science/331640_a_332969]
-
din anul 1717 îl amintește sub forma „Lucareszi", situat în districtul Făgetului și având 20 de case. Conform tradiției locale, dar și unei însemnări de pe o Evanghelie păstrată în biserică, lăcașul s-ar fi construit prin 1790-1792, cu sprijinul familiei macedoromâne Agora. Lucarețul a intrat în stăpânirea celor doi frați Agora, originari din Macedonia, după 1780, când curtea vieneză hotărăște vinderea domeniilor din Banat. Biserica ortodoxă sârbă, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe", este ridicată din bârne din lemn de stejar
Biserica de lemn din Lucareț () [Corola-website/Science/317060_a_318389]
-
de 24 de ani. A propus și a sprijinit înființarea unui Partid Național al românilor din Banat și Crișana, al cărui președinte a fost timp de patru luni; a militat pentru drepturile românilor din Banat și din Transilvania. Familia sa macedoromână, a mocioneștilor, este originară din provincia Aspropotam a Tesaliei, numele ei inițial fiind, se pare, "Muciu" sau "Muceană", "Mocioni" fiind forma românească a numelui. În Parlamentul maghiar a prezentat numeroase proiecte de lege iar discursurile sale l-au făcut unul
Alexandru Mocioni () [Corola-website/Science/303607_a_304936]
-
s-au despărtit în mai multe grupe: unii au rămas pe loc, alții au apucat spre Balcani, în Macedonia și țările vecine, alții spre Istria.”" Formarea dialectelor limbii române a stârnit adesea controverse. Nu știm de ce Hodoș amintește numai dialectele macedoromân, istroromân și dacoromân ("vorbirea noastră"), neglijând dialectul meglenoromân. O problemă tot atât de importantă care nu i-a rămas străină lui E. Hodoș este ortografia cu litere latine a limbii. Ca și alți lingviști, a susținut că, până în secolul al XIX-lea
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
1985 Atanasie Nasta publică două volume de sonete - Sonete și Ora de poezie - la editurile Albatros și Cartea Românească. 1990 Atanasie Nasta devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Se găsește în centrul acțiunii de reorganizare a Societății de cultură macedoromână, fiind ales pentru a exercita primul mandat de președinte. Coordonează editarea Almanahului macedoromân (1992). 1996 Atanasie Naste se stinge din viață la 23 decembrie. 1997 și 2006 Societatea de cultură macedoromână comemorează un an, apoi zece ani de la dispariția lui
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
la editurile Albatros și Cartea Românească. 1990 Atanasie Nasta devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Se găsește în centrul acțiunii de reorganizare a Societății de cultură macedoromână, fiind ales pentru a exercita primul mandat de președinte. Coordonează editarea Almanahului macedoromân (1992). 1996 Atanasie Naste se stinge din viață la 23 decembrie. 1997 și 2006 Societatea de cultură macedoromână comemorează un an, apoi zece ani de la dispariția lui Atanasie Nasta. 2000 Prin grija fiului, Dan Ion Nasta, apare sub auspiciile Societății
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
în centrul acțiunii de reorganizare a Societății de cultură macedoromână, fiind ales pentru a exercita primul mandat de președinte. Coordonează editarea Almanahului macedoromân (1992). 1996 Atanasie Naste se stinge din viață la 23 decembrie. 1997 și 2006 Societatea de cultură macedoromână comemorează un an, apoi zece ani de la dispariția lui Atanasie Nasta. 2000 Prin grija fiului, Dan Ion Nasta, apare sub auspiciile Societății de Științe filologice , antologia postumă de versuri intitulată E dincolo de orice zbor o treaptă. 2012 Societatea de cultură
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
comemorează un an, apoi zece ani de la dispariția lui Atanasie Nasta. 2000 Prin grija fiului, Dan Ion Nasta, apare sub auspiciile Societății de Științe filologice , antologia postumă de versuri intitulată E dincolo de orice zbor o treaptă. 2012 Societatea de cultură macedoromână marchează centenarul Atanasie Nasta. Atanasie Nasta conducătorul Cenaclului George Murnu întruniri lunare la Casa de Cultura a Sectorului 1 • ședinte literare cu invitați din edituri și redacții literare (Theodor Vârgolici, Zigu Ornea, Valeriu Râpeanu, Hristu Cândroveanu); • evocări de personalități aromane
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
de prestigiu (Romulus Vulcănescu, Ovidiu Drâmba, Emil Manu, Alexandru Duțu, Alexandru Piru, Nicolae Saramandu). Au citit din creația lor Kira Iorgoveanu, Hristu Cândroveanu, Nicolae Caratană, Teohar Mihadaș, Atanasie Nasta, Ioan Cutova, Costa Guli. Primul președinte al reînființatei Societăți de cultură macedoromână 12 aprilie 1990 prin sentința civilă nr. 1209 a Judecătoriei sectorului 1 s-a hotărât să se mențină personalitatea juridică acordată prin Înaltul Decret Domnesc nr 1298 din 15 aprilie 1880, referitor la înființarea Societății de cultură macedoromână. Decretul a
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
de cultură macedoromână 12 aprilie 1990 prin sentința civilă nr. 1209 a Judecătoriei sectorului 1 s-a hotărât să se mențină personalitatea juridică acordată prin Înaltul Decret Domnesc nr 1298 din 15 aprilie 1880, referitor la înființarea Societății de cultură macedoromână. Decretul a fost emis în baza legii votate de Camera Deputaților și de Senat (1, 8 aprilie 1880). • întreprinderea de demersuri pe lângă judecătoria sectorului 1 București pentru recunoașterea personalității juridice a Societății și a continuității acesteia; • recunoașterea de către autoritățile statului
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
baza legii votate de Camera Deputaților și de Senat (1, 8 aprilie 1880). • întreprinderea de demersuri pe lângă judecătoria sectorului 1 București pentru recunoașterea personalității juridice a Societății și a continuității acesteia; • recunoașterea de către autoritățile statului român de după 1989 că „Societatea macedoromână a fost obligată să își întrerupă activitatea în 1948 și că a fost deposedată abuziv de patrimoniu”; • inițierea de demersuri oficiale pentru dobândirea despăgubirilor pentru imobilul demolat din Calea Rahovei nr 29, fostul sediu al Societății, și pentru restituirea clădirii din
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
membri care au avut contributii financiare voluntare, în data de 10 ianuarie 1990 cu ocazia adunării de reînființare a Societății; • înființarea de filiale teritoriale în Craiova, Călărași, Slobozia, Constanța; • investirea filialelor cu personalitate juridică și gestiune financiară proprie; • tipărirea Almanahului macedoromân în 1992 la editura Fundației Culturale Române. Persoane din Societatea cu care Atanasie Nasta a colaborat în perioada 1990-1992 Mihai Bileca, Stere Muceanu, Alexandru Caranica, Dumitru Nacea, Petre Iogu, Caracota Dumitrache, Nicolae Guli, Carniciu Constantin, Dumitru Nacea, Nicolae Saramandu, Ion
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]