180 matches
-
agricultură dupa Unirea Principatelor Romane, Danubius Universitas, anul I, Nr. 1, 2003; pag. 21-22; ISSN 1583-4832; 22. Păunescu, Coriolan, Conceptul de comunicare, Danubius Universitas, anul I, Nr. 2, 2003; pag. 24-25 , ISSN 1583-4832; 23. Păunescu, Coriolan, „Victor-Romeo, Ionescu: Tratat de macroeconomie”, Danubius Universitas, anul I, Nr. 2, 2003, pag 7-8 ;ISSN 1583-4832; 24. Păunescu, Coriolan, „Constantin Frosin: Curs de Limba franceză pentru studenții facultății de comunicare”, Danubius Universitas, anul I, Nr.2 , 2003, pag. 13, ISSN 1583-4832; 25. Păunescu, Coriolan, Din
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
inițiat Concursul Costin Murgescu pentru cercetare în economie adresat studenților masteranzi sau doctoranzi de naționalitate română. Câștigătorul concursului primește un premiu în valoare de 3000 de euro. Studenții se înscriu la concurs cu o lucrare originală pe o temă de macroeconomie, la alegere. În spiritul ideilor lui Costin Murgescu, concursul provoacă studenții să dezvolte o gandire deschisă, să iși aprofundeze cercetările, să își expună și argumenteze ideile și să își practice abilitățile de cercetare.
Costin Murgescu () [Corola-website/Science/307189_a_308518]
-
foarte mult timp și reprezintă o parte componentă a activității tuturor agenților economici, „un act economic fundamental, care provoacă o creștere în viitor a venitului [...] și, implicit, condiționează dimensiunea utilizării factorilor de producție.”<footnote I. Băbăiță, G. Șilași, Alexandrina Duță, Macroeconomie, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 1999, p. 69. footnote> Într-o accepție mai largă, investițiile reprezintă totalitatea resurselor materiale și financiare alocate pentru creșterea patrimoniului agenților economici sau, altfel spus, orice decizie de cheltuire care permite obținerea sau îmbunătățirea unui activ
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Ardelean, S.D., 2007, Lobby pentru lobby, București, p. 2 Atkinson, L., 1982, Economics, the Science of Choice, Irwin Inc. Bari, I., 2002, „Transnaționalele și investițiile străine directe”, Tribuna Economică, nr. 45, p. 67 Băbăiță, I., Șilași, G., Duță, A., 1999, Macroeconomie, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara Băbăiță, I., Imbrescu, I., Anghelina, A., 2008, „De la avantajul compa rativ la teoria avantajului competitiv”, Studia Universitatis, seria Științe Economice, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, 2008, pp. 10-15 Băloiu, L.M., Frăsineanu, I., 2004, Inovarea
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
definește o multitudine de activități din domenii diferite, iar după unii autori<footnote Ghiță, M.; Popescu, M. (2006), op. cit., p. 23. footnote>, utilizarea termenului de audit este plasată în perioada crizei economice din 1929 din Statele Unite ale Americii. Dicționarul de macroeconomie<footnote Băcescu-Cărbunaru, A.; Băcescu, M. (2008), Dicționar de macroeconomie, Editura C.H. Beck, București, p. 27. footnote> definește auditul ca fiind o operațiune complexă, care în esență constă în: a observa, a analiza, a compara; a face o confruntare a situației
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
după unii autori<footnote Ghiță, M.; Popescu, M. (2006), op. cit., p. 23. footnote>, utilizarea termenului de audit este plasată în perioada crizei economice din 1929 din Statele Unite ale Americii. Dicționarul de macroeconomie<footnote Băcescu-Cărbunaru, A.; Băcescu, M. (2008), Dicționar de macroeconomie, Editura C.H. Beck, București, p. 27. footnote> definește auditul ca fiind o operațiune complexă, care în esență constă în: a observa, a analiza, a compara; a face o confruntare a situației existente cu normele, regulile, procedurile, uzanțele, obiectivele și politicile
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
nu este nici simplu, nici scurt și nici ieftin. Din acest motiv, legătura dintre producție și consum se realizează prin intermediul circulației mărfurilor sau distribuției mărfurilor. Definirea distribuției trebuie abordată sub două aspecte: microeconomic și macroeconomic. Din punct de vedere al macroeconomiei, definirea distribuției se bazează pe sistemul de relații ce au loc între cele trei domenii care stau la baza structurii pieței și anume 19: producția, respectiv realizarea de bunuri necesare consumatorilor; consumul de bunuri pentru satisfacerea utilizatorului final; distribuția, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
este vizibil în domeniile care sunt mai ușor de corelat cu alegeri ideologice, precum cel economic sau social. Rolul Parlamentului este și el influențat de acest tip de coordonate, Olson, Mezey și Norton subliniind că, în chestiunile mai curând tehnice (macroeconomie, apărare, politică externă), Guvernul joacă rolul decisiv, în timp ce în chestiuni ce țin de valori, vocea legislativului se poate face mai ușor auzită. Contextul în care se desfășoară procesele decizionale ridică însă o problemă aparte pentru cercetarea de față, având în
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
piața extrabursieră, Ed. Economică, București, 2000, p. 71-72. 25 Anghelache Gabriela, op. cit., 74-75. 26 Popa Ioan, Bursa, vol.I, colecția Bursa, București, 1993, p. 204. 27 Popa Ioan, op. cit., p. 202. 28 Popa Ioan, idem, p. 203. 1 Aglietta Michel Macroeconomie financiară, Ed. CNI "Coresi" SA, București, 2001, p. 67. 2 Aglietta Michel, op. cit., p. 71. 3 Aglietta Michel, idem, p. 230. 4 Aglietta Michel, idem, p. 99. 5 Popa Ioan, citat după Stoica Ovidiu, Mecanisme și instituții ale pieței de
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
geniul lumii"*. Vai, lumea nu are geniu, e mult prea mare pentru asta. Nu există decât "genii ale locului", iar lumea nu este un loc. Nici măcar un mediu. Cel mult un orizont. Genialitatea, ca și omul viu, este locală. Minusculă. Macroeconomie, dar microcultură. Numai moartea este imensă. Și masa inertă. Și Calea Lactee, cu tăcerile ei infinite. Colț, cot, interstițiu, vale, estuar, răscruce: doar locul strâns, retras ține cald, produce căldură, diferență. Energie. Viață. Eclectismul colecțiilor de muzeu, unde fetișul din Insula
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
inițiativă. La acest nivel, sensurile juridice se întâlnesc cu cele etice, economice, politice, spirituale și chiar psihologice ale conceptului de „persoană”. Programele economice nu se mai sustrag pespectivei personaliste, tocmai ca o contrapondere față de accentul pus de unele doctrine pe macroeconomie și în raport cu cinismul în afaceri practicat și teoretizat de anumite grupuri de acțiune. 1.10. Sensul larg al noțiunii de persoană Noțiunea de „persoană” are, desigur, și un înțeles psihologic specific uman care va fi comentat în continuare, dar el
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Călin G.C., Botez L.F., Tehnologie și inovare, București, ASE, 2001. 29. Capra Fritjof, Conexiuni ascunse, București, Editura Tehnică, 2004. 30. Capra Fritjof, Momentul adevărului, București, Editura Tehnică, 2004. Creativitate și progres tehnic 238 31. Caracota D. Previziune economică. Elemente de macroeconomie, București, Editura Didactică și Pedagogică S.A., 1996. 32. Caracota Dumitrache, Constantin Razvan Caracota, Dimensiuni contemporane ale dezvoltării durabile si competitive, București, Editura ASE, 2005. 33. Ceserani,J., Greatwood, P. Innovation and Creativity, London, Kogan Page, 1995. 34. Ciobotaru V., Angelescu
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Călin G.C., Botez L.F., Tehnologie și inovare, București, ASE, 2001. 29. Capra Fritjof, Conexiuni ascunse, București, Editura Tehnică, 2004. 30. Capra Fritjof, Momentul adevărului, București, Editura Tehnică, 2004. Creativitate și progres tehnic 238 31. Caracota D. Previziune economică. Elemente de macroeconomie, București, Editura Didactică și Pedagogică S.A., 1996. 32. Caracota Dumitrache, Constantin Razvan Caracota, Dimensiuni contemporane ale dezvoltării durabile si competitive, București, Editura ASE, 2005. 33. Ceserani,J., Greatwood, P. Innovation and Creativity, London, Kogan Page, 1995. 34. Ciobotaru V., Angelescu
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
rezultate se pot exprima deci, ca indicatori nominali (în prețuri curente, respectiv prețurile anului pentru care se face calculul) sau ca indicatori reali (în prețuri comparabile)<footnote Cu privire la necesitatea și conținutul indicatorilor reali a se vedea R. Dornbusch, S. Fischer, Macroeconomia, Editura SEDONA, Timișoara, 1997. footnote>. Calculul indicatorilor reali, respectiv deflaționarea indicatorilor nominali se realizează cu ajutorul indicilor de prețuri, care exprimă modificarea prețurilor bunurilor și serviciilor care alcătuiesc indicatorul care trebuie deflaționat. Astfel, dacă ne referim la determinarea PIB în prețuri
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
1993. Descartes, Lumea, Editura IRI, București, 2003. Descartes, Discurs asupra metodei, Editura Mondero, București,1999. Dobrotă, N.-co., Dicționar de economie, Editura Economică, București, 1979. Dodd, N., Sociologia banilor, Editura Institutul European, Iași, 2002. Dornbusch, R.; Fischer, S.; Startz, R., Macroeconomie, Editura Economică, București, 2007. Downs, A., O teorie economică a democrației, Editura Institutul European, Iași, 2009. Drăgănescu, M., Sistem și civilizație, Editura Politică, București, 1976. Drâmba, O., Istoria culturii și civilizației, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. Dumitrescu, F., Căile
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și Nordhaus consideră că: ,, Indiferent, însă, de activitățile pe care le desfășoară, statul îndeplinește, într-o economie de piață, trei funcții importante: cea de creștere a eficienței, cea de promovare a echității și cea de asigurare a stabilității și dezvoltării macroeconomiei". Deci, eficiența economică, echitatea, stabilitatea și dezvoltarea economică sunt principalele ținte ale statului modern. Vezi și Paul Samuelson, William Nordhaus, Economie politică, Editura Teora, București, 2000, p. 54. 931 Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. I, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Contrar a ceea ce gîndea Rousseau, acești agenții economici nu sunt ca niște boabe de mazăre într-o oală, ei nu sunt independenți, comportamentul lor este, în bună măsură, reactiv la modificările din jur. Teoria clasică a fost, în egală măsură, macroeconomie (știința ansamblurilor) și mi-croeconomic (analiza destinelor spiritelor individualiste), teoria neoclasică nu a fost decît microeconomie, iar macroeconomia a fost repusă în drepturi odată cu Keynes. Dar avem oare dreptul de a trece astfel, cu concluziile și cu judecățile noastre, de la un
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
oală, ei nu sunt independenți, comportamentul lor este, în bună măsură, reactiv la modificările din jur. Teoria clasică a fost, în egală măsură, macroeconomie (știința ansamblurilor) și mi-croeconomic (analiza destinelor spiritelor individualiste), teoria neoclasică nu a fost decît microeconomie, iar macroeconomia a fost repusă în drepturi odată cu Keynes. Dar avem oare dreptul de a trece astfel, cu concluziile și cu judecățile noastre, de la un plan la altul? Hiatusul dintre particular și universal a fost studiat de Hegel în Filosofia istoriei și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
mișcări dialectice care definitivează marile etape ale devenirii spiritului obiectiv. Legile economice pot varia după ni-velul de analiză, sunt legi relative. După unii economiști, numai teoria de-zechilibrului și, mai ales, cea a dezechilibrului keynesian permite a defini fundamentele mi-croeconomice ale macroeconomiei și a racorda astfel cele două niveluri de analiză. La nivel macroeconomic, regularizări subtile (mai mult sau mai puțin spontane) se pun în operă, dezechilibrele trăiesc, evoluează, se deplasează, ajustările intervin în condiții care hrănesc analiza structurală și analiza sistemică
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
reactiv; el consistă în a reacționa la modificările din jur. In vivo, nu in vitro. Teoria economică clasică a fost în egală măsură macro(știința ansamblurilor) și microeconomie (analiza destinelor spiritelor individualiste); teoria neoclasică nu a fost decît microeconomie, iar macroeconomia a fost repusă în drepturi o dată cu Keynes. Dar avem oare dreptul de a trece astfel, cu concluziile și cu judecățile noastre, de la un plan la altul? Hiatusul dintre particular și universal a fost studiat de Hegel în Filosofia istoriei și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
dialectice care definitivează marile etape ale devenirii spiritului obiectiv. Legile economice pot varia deci după nivelul de analiză, sunt legi relative. După unii economiști, singură teoria dezechilibrului (și, mai ales, cea a dezechilibrului keynesian) per-mite a defini fundamentele microeconomice ale macroeconomiei și a racorda astfel cele două niveluri de analiză. La nivel macroeconomic, regularizări subtile (mai mult sau mai puțin spontane) se pun în operă, dezechilibrele trăiesc, evoluează, se deplasează, ajustările intervin în condiții care hrănesc analiza structurală și analiza sistemică
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
constrîngerile lor sunt mai importante decît demersurile individuale. Există, desigur, și alte teorii economice importante actualmente cum ar fi cea libertariană, sau școala alegerilor publice din Virginia, sau școala austriacă, sau neoricardienii, neo-keynesismul, neomarxismul ș.a. Dominantă pare să fie noua macroeconomie clasică, dar și în cadrul său existînd o mulțime de curente și tendințe. 1.3. INTRODUCERE ÎN FILOSOFIA ȘTIINȚEI ECONOMICE Filosofii ce se ocupă de știința econo-mică se confruntă cu probleme de epistemologie, logică, metafizică, etică și estetică. Astfel de preocupări
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
aducem o modestă contribuție la deslușirea unor probleme pe care le implică desfășurarea reformei în România postsocialistă, proces marcat de multe inadvertențe și convulsii. Ne-am străduit, pe de o parte, să acoperim o arie conceptual-metodologică suficient de semnificativă pentru macroeconomia concurențială, iar pe de altă parte, să demarăm o analiză corelativă a agregatelor naționale specifice economiei concurențiale. Am folosit din plin, în acest scop, literatura de specialitate disponibilă din țară și străinătate și informațiile statistice publicate de organismele de profil
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
tranziției este mai complexă, în sensul că implică mai mulți termeni de referință decât abordarea de tip reformă. Editura Economică, București, 1995; Aurel Negucioiu, op. cit.; Constantin Popescu și Dumitru Ciucur, Tranziția prin criză, Editura Eficient, București, 1995; Gheorghe H. Popescu, Macroeconomia, Editura Universitară, București, 2009, pp. 197-204; Anghel Rugină, Principia Oeconomica, Editura Academiei Române, București, 1993 și Teoria și practica economică în epoca de tranziție și după, Editura Fundația României de Mâine, București, 1994; Cătălin Zamfir, op. cit. 21 Forma conceptului prezentat în
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
relațiilor generate de actele de vânzare-cumpărare, împreună cu fenomenele legate de manifestarea ofertei și cererii de bunuri economice, inclusiv titlurile de credit, în conexiunea lor cu timpul și spațiul în care se desfășoară<footnote Marius Băcescu și Angelica Băcescu-Cărbunaru, Compendiu de macroeconomie, Editura Economică, București, 1997, p. 288. footnote>. O serie de opinii interesante cu privire la înțelesul termenului de piață aparțin Comitetului Național al Curții Supreme de Justiție din SUA. Acesta prezintă piața ca fiind: a) sfera rivalității concurențiale în care poate avea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]