KorAP: Find »[drukola/base=macromoleculă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...19 >

456 matches

Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976

cromatografică; moleculele cu masă moleculară mică pătrund prin porii particulelor gelului, dar cele mari sunt excluse din gel și trec direct prin coloană. În consecință, moleculele cele mai mari eluează mai întâi, iar cele mai mici la urmă. Tehnica fracționării macromoleculelor pe Sephadex a fost aplicată materialelor de lignină de la începutul anilor 1960. În analiza probelor de lignină sulfat pe Sephadex G-50 în NaOH 0,5M, s-a găsit o limită de excludere moleculară pentru o masă medie de aproximativ 18000

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
200 - 240 0C în prezență de N’, N-dimetil acetamidă. Lignina sulfurică este un tioeter aromatic asemănător cu derivații polifenilen sulfitici, rezultând prin formarea legăturilor Caromatic - S; simultan au loc și reacții de desulfonare, demetilare și condensare. Deoarece grupele sulfonice din macromoleculele de lignosulfonați sunt ionizate în soluție neutră, aceștia sunt polielectroliți anionici cu structură tridimensională. Lignina sulfurică, ca și lignosulfonații, are proprietățile unui izolator, conductibilitatea intrinsecă fiind de 2-200 ps/cm în funcție de umiditate (figura 45Ă. Lignina sulfurică a fost dopată cu

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
degradare microbiologică a ligninei este un proces de lungă durată, pentru accelerarea destrucției oxidative este necesară introducerea de grupe fiziologic active. Din punct de vedere chimic, aceste grupe conțin azot și au o capacitate lentă de asimilare. Introducerea lor în macromolecula ligninei poate fi efectuată prin reacția de amonoliză oxidativă. Amonoliza oxidativă a ligninei Această reacție constă în acțiunea amoniacului și a oxigenului asupra ligninei la temperatură și presiune ridicată. Reacția eterogenă are loc în masă la interfața vapori-lichid, prin difuzia

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
sulf. Reacția de oxiamonoliză constă în următoarele transformări ale substratului ligninic: Demetoxilare Sub acțiunea unor oxidanți ca periodat, apă de clor, persulfat de amoniu, are loc o micșorare a numărului de grupe metoxilice. Oxidarea grupelor hidroxil fenolice Legarea azotului la macromolecula de lignină se realizează doar dacă grupele hidroxil fenolice sunt oxidate la chinone. Blocarea prin eterificare a acestora conduce la o micșorare a reacției de legare a azotului. Astfel, lignina alcalină (24,85% OCH3Ă metilată cu diazometan, supusă amonolizei a

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
metoxilice permite producerea reacțiilor de substituție cu grupe aminice, iar prin mecanism radicalic are loc scindarea ciclului aromatic cu legarea azotului amoniacal și amidic (figura 48Ă. Formarea compușilor heterociclici cu azot Prin amonoliza oxidativă a ligninei hidrolitice, în fază lichid-gazoasă, macromolecula acesteia suferă schimbări complexe care conduc la formarea unei structuri polinucleare aromatice, în care partea principală ce conține azot este sub formă heterociclică. Astfel, pentru unitățile cumaranice și pinorezinolice are loc substituția oxigenului cu azot în aceste cicluri (figura 50Ă

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
de carbonă și R-CONH2; reacții de condensare cu includerea azotului în ciclu și în catene formându-se grupe de tipul C=Nși C-NH-C. Eficiența produsului de oxiamonoliză ca îngrășământ se explică, în primul rând, prin stabilitatea diferențială a azotului în macromoleculă. O directă sursă de alimentare a plantelor o constituie grupările -NH4+, precum și cele ușor hidrolizabile (amidiceă considerate rezervă imediată. Azotul greu hidrolizabil legat chimic reprezintă un stoc potențial, iar azotul nehidrolizabil o sursă cu proprietăți de mineralizare lentă. De asemenea

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105

de vedere tuberculii de cartof sunt încadrați în 4 tipuri (A-pentru salată, B-pentru preparate culinare, C-pentru piure, Dpentru industrie). Sfărâmarea la fierbere este corelată aparent cu conținutul în amidon, dar mai ales cu conținutul în amiloză (amidon cu macromolecule liniare), precum și în substanțe pectice solubile (care apar către sfârșitul păstrării). Fermitatea țesuturilor constituie o garanție a menținerii calității la unele specii, pe parcursul manipulării, transportului sau comercializării. Tomatele, piersicile, caisele, pepenii galbeni și alte produse care evoluează după recoltare, nu

Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
ca monomer D-fructoza, îndeplinind rol de poliglucide de rezervă: inulina (Compositae: Dahlia sp., Cichorium sp., Taraxacum off.), asparagozina (sparanghel) etc. Inulina este un fructan compus dintr-un lanț de 2535 subunități de fructoză teminate cu o moleculă de zaharoză. Macromoleculele inulinei au dimensiuni mai mici decât cele de amidon și o solubilitate mai ridicată în apă. Se găsește în cantități mai importante în organele subterane de depozitare (rădăcini și tuberculi). Glucanii (glucozanii) sunt formați din D-glucoză, având ca reprezentanți

Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
bobul neted cu diametru peste 8 mm și amidon peste 3% sunt predispuse la amidonare. Fertilizarea excesivă cu azot favorizează și ea creșterea cantității de amiloză și mărirea raportului amiloză-amilopectină (Bereșiu, Ileana, 1976). Reziduul conservelor amidonate conține numai amiloză, cu macromolecule liniare. Prin opărire, aceste molecule se umflă, iar la răcire se produce plesnirea pieliții bobului. Din această cauză, soiurile cu un conținut în amiloză scăzut, sau având amiloză cu o masă moleculară mai mică sunt preferate pentru industrializare în tot

Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
conținut în amiloză scăzut, sau având amiloză cu o masă moleculară mai mică sunt preferate pentru industrializare în tot mai multe țări. Ele aparțin varietății zaharate, sau cu bobul zbârcit (Pisum sativum, var. medullare). B) Celuloza este un poliglucid cu macromolecule liniare, mănunchiurile acestor lanțuri paralele formând fibrele. Fibrele de celuloză împachetate dens, înconjoară celula în straturi suprapuse care se încrucișează. Aceste fibre sunt cimentate într-un liant format din alți polimeri vegetali, hemiceluloze și substanțe pectice. Conținutul în celuloză al

Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
celulari, determinând rigiditatea, consistența și permeabilitatea acestora. Cele cu masă moleculară mai mică se găsesc solubilizate în sucul celular, căruia îi conferă o consistență mai mult sau mai puțin gelatinoasă, în funcție de componență și concentrație. Specificitatea acestor compuși este datorată mărimii macromoleculei poligalacturonice, gradului de metoxilare (esterificare cu alcool metilic), precum și poliglucidelor asociate. Protopectina (pectoza) este substanța pectică a fructelor verzi, cărora le asigură rigiditatea țesuturilor. Insolubilă în apă, chiar la încălzire, prin hidroliză disociază în componentele sale, care sunt: acizi pectinici

Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
Golden Delicious, mezocarpul conține în medie numai 0,24% protide, pe când epiderma fructelor 0,4 %. În produsele horticole se găsesc atât aminoacizi, care sunt protidele cele mai simple, cât și peptide sau proteine, rezultate din unirea aminoacizilor în molecule și macromolecule tot mai complexe. 7.4.2. Conținutul în aminoacizi al produselor horticole În funcție de conținutul în aminoacizi liberi, produsele horticole se împart în patru categorii: foarte bogate (strugurii), bogate (tomate, coacăze, cireșe, prune, zmeură), cu conținut mediu (caise, fragi) și cu

Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
diferențe. Legumina din fasole diferă de legumina din mazăre, prin faptul că are în plus valină, iar lizina și leucina sunt în cantitate ceva mai mare, însă fenilalanina și mai ales arginina sunt în cantitate mai mică. B) Heteroproteidele sunt macromolecule proteice care conțin o grupare prostetică (neproteică). Au un rol important în sinteza glucidelor și a lipidelor, în reglarea permeabilității membranelor celulare și în transmiterea ereditară a caracterelor. Lipoproteidele au componenta prostetică de natură lipidică. Intră în constituția unor structuri

Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281

pe suprafața internă a vaselor sanguine, prezintă variate roluri funcționale. Endoteliul capilar este esențial în schimburile de substanțe dintre sânge și țesuturi. Endoteliul oferă vaselor sanguine o suprafață internă netedă, necesară pentru prevenirea trombozelor. Celulele endoteliale secretă factori de creștere, macromolecule ale matricei extracelulare și sunt implicate în metabolismul lipoproteinelor circulante. Endoteliul influențează tonusul vascular direct prin factorii vasoactivi secretați și indirect, prin preluarea și metabolismul substanțelor vasoactive (catecolamine, nucleotide adeninice, etc.). Celulele endoteliale sunt capabile să secrete factori relaxanți și

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
ultrafiltrarea glomerulară, reabsorbția tubulară, secreția tubulară. 25.1. Filtrarea glomerulară Filtrarea glomerulară implică ultrafiltrarea plasmei. Termenul de ultrafiltrare reflectă faptul că membrana filtrantă este un filtru molecular extrem de fin, ce permite filtrarea apei și a moleculelor mici, dar reduce trecerea macromoleculelor. Membrana glomerulară este o barieră filtrantă cu trei componente: peretele endoteliului capilar, ale cărui fenestrații permit trecerea plasmei, dar rețin elementele figurate, membrana bazală glomerulară, filtru electrostatic, cu pori ce rețin particulele mai mari de 6-8 nm, fantele de filtrare

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315

pe suprafața internă a vaselor sanguine, prezintă variate roluri funcționale. Endoteliul capilar este esențial în schimburile de substanțe dintre sânge și țesuturi. Endoteliul oferă vaselor sanguine o suprafață internă netedă, necesară pentru prevenirea trombozelor. Celulele endoteliale secretă factori de creștere, macromolecule ale matricei extracelulare și sunt implicate în metabolismul lipoproteinelor circulante. Endoteliul influențează tonusul vascular direct prin factorii vasoactivi secretați și indirect, prin preluarea și metabolismul substanțelor vasoactive (catecolamine, nucleotide adeninice, etc.). Celulele endoteliale sunt capabile să secrete factori relaxanți și

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
ultrafiltrarea glomerulară, reabsorbția tubulară, secreția tubulară. 25.1. Filtrarea glomerulară Filtrarea glomerulară implică ultrafiltrarea plasmei. Termenul de ultrafiltrare reflectă faptul că membrana filtrantă este un filtru molecular extrem de fin, ce permite filtrarea apei și a moleculelor mici, dar reduce trecerea macromoleculelor. Membrana glomerulară este o barieră filtrantă cu trei componente: peretele endoteliului capilar, ale cărui fenestrații permit trecerea plasmei, dar rețin elementele figurate, membrana bazală glomerulară, filtru electrostatic, cu pori ce rețin particulele mai mari de 6-8 nm, fantele de filtrare

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283

pe suprafața internă a vaselor sanguine, prezintă variate roluri funcționale. Endoteliul capilar este esențial în schimburile de substanțe dintre sânge și țesuturi. Endoteliul oferă vaselor sanguine o suprafață internă netedă, necesară pentru prevenirea trombozelor. Celulele endoteliale secretă factori de creștere, macromolecule ale matricei extracelulare și sunt implicate în metabolismul lipoproteinelor circulante. Endoteliul influențează tonusul vascular direct prin factorii vasoactivi secretați și indirect, prin preluarea și metabolismul substanțelor vasoactive (catecolamine, nucleotide adeninice, etc.). Celulele endoteliale sunt capabile să secrete factori relaxanți și

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
ultrafiltrarea glomerulară, reabsorbția tubulară, secreția tubulară. 25.1. Filtrarea glomerulară Filtrarea glomerulară implică ultrafiltrarea plasmei. Termenul de ultrafiltrare reflectă faptul că membrana filtrantă este un filtru molecular extrem de fin, ce permite filtrarea apei și a moleculelor mici, dar reduce trecerea macromoleculelor. Membrana glomerulară este o barieră filtrantă cu trei componente: peretele endoteliului capilar, ale cărui fenestrații permit trecerea plasmei, dar rețin elementele figurate, membrana bazală glomerulară, filtru electrostatic, cu pori ce rețin particulele mai mari de 6-8 nm, fantele de filtrare

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899

să se țină cont de câteva aspecte, care trebuie să rămână, întotdeauna, valabile: fluorescența trebuie să fie măsurată numai pentru situl de legare a ligandului la molecula proteică; fluorescența depinde de condițiile de mediu; nu trebuie să fie afectate proprietățile macromoleculelor studiate. În studiul acizilor nucleici, marker-ii fluorofori utilizați sunt acridinele. În studiul proteinelor, fluoroforii extrinseci cei mai folosiți sunt: 1-anilinonaphthalene-8-sulfonate (ANS) și derivații săi, rodamina, fluoresceina și izomerii lor de poziție. Sunt prezentate caracteristicile de absorbție și de fluorescență ale

BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
ecuația Scatchard sau Rosenthal Scatchard, exprimă o dependență liniară între datele experimentale obținute în procesul de formare a complexului proteină ligand. Specificitatea ligandului pentru molecula proteică poate fi monitorizată, în condiții de echilibru, prin experimente de legare a ligandului la macromoleculă, până la saturația sitului/siturilor de legare a/ale macromoleculei, pentru ligandul respectiv. Din analiza datelor experimentale, se pot determina numărul de molecule de ligand legate la o macromoleculă și afinitatea moleculei respective pentru acesta. Analiza Scatchard are la bază ipoteza

BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
între datele experimentale obținute în procesul de formare a complexului proteină ligand. Specificitatea ligandului pentru molecula proteică poate fi monitorizată, în condiții de echilibru, prin experimente de legare a ligandului la macromoleculă, până la saturația sitului/siturilor de legare a/ale macromoleculei, pentru ligandul respectiv. Din analiza datelor experimentale, se pot determina numărul de molecule de ligand legate la o macromoleculă și afinitatea moleculei respective pentru acesta. Analiza Scatchard are la bază ipoteza că procesul de legare este la echilibru. Atingerea echilibrului

BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
monitorizată, în condiții de echilibru, prin experimente de legare a ligandului la macromoleculă, până la saturația sitului/siturilor de legare a/ale macromoleculei, pentru ligandul respectiv. Din analiza datelor experimentale, se pot determina numărul de molecule de ligand legate la o macromoleculă și afinitatea moleculei respective pentru acesta. Analiza Scatchard are la bază ipoteza că procesul de legare este la echilibru. Atingerea echilibrului poate dura de la câteva minute, la câteva ore, în funcție de ligand, proteină, temperatură și de alte condiții experimentale. Timpul necesar

BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708

principiilor ei - afirmă că și-ar fi dovedit cu prisosință fertilitatea prin numeroasele descoperiri pe care le ar fi făcut posibile. Dennett atribuie selecției naturale un rol crucial „în analiza oricărui eveniment biologic, la orice scară, de la aceea a primei macromolecule care se înmulțește singură“. Iar acțiunea principiului selecției naturale el o înfățișează drept „un poces algoritmic“. Caracterizând „raționarea adaptativă“ drept „inima și sufletul biologiei evoluției“, Dennett afirmă că a o deplasa din locul ei central „ar însemna prăbușirea darwinismului, a

Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

și tensiuni ci și parametri derivați cum este de exemplu stressul parietal de forfecare)56,57,60. Un domeniu interesant este și cel referitor la transportul de masă de exemplu variația spațială și temporală a concentrației gazelor dizolvate și a macromoleculelor (O2, ADP). Analiza computerizată a hemodinamicii arteriale subliniază realitatea concepției că “inginerul și medicul sunt colaboratori naturali deși lucrează cu paradigme diferite” și că “în viitor medicul, ca și inginerul își va petrece timpul lucrând cu un sistem CAD” - fig

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]