272 matches
-
diferitele fațete sub care se prezintă realitățile sociale: conjugarea dintre dimensiunile fenomenelor sociale (trimițând la noțiunea de totalitate exprimată de Mauss); multiplele articulări dintre diferitele câmpuri, instituții și spații de inserție socială; legăturile dintre scările socialului, coerența internă a universurilor microsociale de relații interpersonale neavând o semnificație prea mare atunci când este deconectată de raporturile pe care le întreține cu dinamicile sociale care, la nivel local, regional, național și internațional, se conjugă pozitiv sau negativ. Scena mondială, în evoluție constantă, reprezintă cadrul
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
asistență și protecție socială...) se dovedesc a fi un prealabil imposibil de ocolit. Totuși, depășirea unei optici descriptive cere ca schimbările să fie înlocuite în cadrul transformărilor economice, politice și ideologice care sunt operate, nu fără tensiuni și contradicții, la scări macrosociale (regională, națională, internațională...). Aceste mutații, departe de a produce efecte de uniformizare, se manifestă diferențiat în funcție de locurile și categoriile sociale, alimentând noi forme de segregare, de relegare, de segmentare teritorială și socială, de etnicizare a raporturilor sociale. Sub mai multe
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de la munte, la deal, la cîmpie. Urme ale ocupației au fost depistate, arheologic, din neolitic, aproximativ din aceeași vreme cu păstoritul și cu agricultura. A cunoscut în permanență perfecționare tehnică și forme de organizare pentru creșterea producției la nivel familial, macrosocial, dar și pentru beneficii economice. Pescuitul se afla la îndemîna oricui și se făcea nu numai cu mijloace complicate, năvoade grele, de pildă, dar și cu mîna, cu sacul, cu furca (ostia). „Din cauza condițiilor optime de hrană, ne spune Constantin
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Mae, Freddie Mac) de către statul federal american. Chiar dacă această a doua tendință pare a fi mai degrabă demonstrată prin fapte, ea poate la fel de bine să reprezinte un simplu accident în cursul firesc al balanței relațiilor public-privat la nivel macroeconomic și macrosocial, mai ales dacă luăm în considerare faptul că preluarea unor instituții private de către instituțiile statului presupune clauze de returnare ulterioară a investițiilor statale și recuperarea pachetelor de acțiuni de către firmele private. În orice caz, fenomenele concrete de la acest nivel confirmă
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
responsabilă în structura genetică a populației, din care cauză frecvența neoplaziilor ereditare este similară în diferite populații umane, formele corespondente, neereditare având o frecvență variabilă, în diferite populații umane, în funcție de interferența genomului uman cu factori carcinogeni de mediu, incluzând condițiile microsociale și stilul de viață. La om se cunosc peste 50 de tipuri de neoplazii ereditare, moștenite dominant printre care: retinoblastomul, neoplazia familială de colon, cu cele două variante (polipoza adenomatoasă familială și neoplazia ereditară nonpolipozică), neoplazia ereditară de sân și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
anumită certitudine corelarea. Ipoteza trebuie să fie verificabilă (la capătul cercetării, o vom confirma sau infirma). Este de preferat să cautăm date care s-o invalideze, să căutăm ipoteze rivale, contraipoteze. Sociologii sănătății acceptă pluralitatea metodologică. Metoda inductivă surprinde dinamicile microsociale, analizele calitative dau seama de procese în desfășurarea lor, analiza discursului permite construirea reprezentărilor realității, toate fiind la fel de legitime ca și statisticile etc. Sociologia este "supusă unor reguli cărora se supun și alte științe: este vorba de a produce sisteme
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
legate de procesele de tranziție, de integrare europeană și cele legate de rata natalității, situație în care cifrele în expresie absolută ale delincvenței juvenile nu mai sunt relevante. Fenomenul delincvenței juvenile este favorizat de procese ce se petrec la nivel macrosocial, cum ar fi creșterea aglomerărilor urbane, mișcările masive de populație, multiplicarea dificultăților economice, instabilitatea economică, șomajul, inflația, diversificarea proceselor de aculturație, apariția unor subculturi, disoluția controlului comunitar tradițional, creșterea permisivității și a toleranței sociale, decăderea moravurilor și obiceiurilor tradiționale, criza
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
explică prefacerile identității numai prin interrelaționarea trăsăturilor de personalitate "universale". Totodată, nu mai sînt îndestulătoare operațional și semantic abordările centrate univoc pe o perspectivă proprie doar sociologiei (S care explorează prefacerile structurale, de la nivel societal, cu tot cortegiul de indicatori macrosociali), psihosociologiei organizaționale (O cu ansamblul fenomenelor de grup/personale din cadrul instituțional) Absolutism ß PIC à Relativism (psihologia tradițională) "între" (antropologia culturală) factori biologici > factori culturali factori culturali > factori biologici diferențele dintre grupuri sînt explicate prin factori nonculturali diferențele dintre grupuri
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și spirituale a valorilor. Acest aspect a fost pus în evidență de persoane care, deși erau private de elementele fundamentale ale existenței, în numele unor idealuri transcedentale, și-au dobîndit echilibrul și împlinirea în viață. în al doilea rînd, din cauza schimbărilor macrosociale și a tendinței de globalizare, nu mai există un consens cu privire la ceea ce este "bine" și ceea ce este "rău" (vezi Iluț, 2001, pp. 51-61), contemporaneitatea întreținînd un spațiu semantic ce potențează relativismul și deruta la nivel moral și axiologic. Mai mult
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comunismului sau una mediată de lecturi și povestiri de viață, realitatea acestuia este încă prezentă în mentalul colectiv și ghidează opțiuni de viață și practici sociale, ceea ce face necesar procesul de conștientizare prin continuarea cercetărilor în domeniu, atât din perspectiva macrosocialului, cât și din perspectiva istoriei orale și a vieții private. Politica de emancipare a femeii și egalitatea de gen de tip comunist a produs distorsiuni și efecte perverse, pe care le percepem și în postcomunism, prin faptul că: • a operat
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
comunismului; • a ierarhizat diferențele și rolurile de gen, convertindu-le, astfel, în deficiențe și inegalități construite social; • politicile publice ale regimului comunist au legitimat modelul tradițional al familiei și diviziunea muncii în funcție de gen în spațiul domestic, extrapolat și la nivel macrosocial prin segregarea și ierarhizarea muncii (productive-neproductive) și a domeniilor/ramurilor economice în baza importanței sociale a muncii (industria grea-industria ușoară; "secera și ciocanul"); • politicile pronataliste ale regimului au conservat și consolidat rolurile tradiționale ale femeii de mame și îngrijitoare; • a
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
expectanțe care au un mare potențial de confirmare și autorealizare), foarte prezente atât în spațiul familiei, cât și al școlii (comportamente și atitudini ale profesorilor și colegilor; conținutul manualelor școlare etc.) și, prin contaminare, în spațiul public și la nivel macrosocial 23. Agenții socializatori exercită presiuni asupra noastră pentru conformarea la modelele de gen-rol convenționale/stereotipe/tradiționale, care dezavantajează prin rigiditatea, segregarea și ierarhizarea rolurilor și a carateristicilor de sex/gen social ("lumea în roz" și "lumea în bleu"). Aceste modele
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
boala; T. Parsons a argumentat astfel echivalarea bolii cu starea de devianță <footnote Cristina Neamțu Devianță scolară, Editura Polirom, 2003 footnote> : bolnavul este scutit de îndeplinirea obligațiilor sociale obișnuite, rolul de bolnav fiind definit social ca indezirabil; așadar, la scară macrosocială, se poate afirma că devianță este un fenomen universal, în sensul că nu se cunosc comunități umane în care să nu existe comportamente deviante. Astfel, dacă devianța este fenomen universal și dacă toți indivizii sunt devianți rezultă de aici și
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
incomodă ori jenantă. Manifestările puternic condamnabile ale nestăpânirii de sine sunt pornirile individualiste, abuzurile și violențele, tot ceea ce în popor se blamează.Cauzele originare ale acestor defecte morale țin cu deosebire de lipsurile din educația în families au în mediul macrosocial al evoluției copilului și tânărului. Iată de ce se impune ca principală valoare în educația morală formarea simțului măsurii și al echilibrului, al generozității și cumpătării, al răbdării și abstinenței necesare, al amânării și proiectării soluționării ordonate a unor trebuințe. Stăpânirea
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
uman în spațiul rural românesc au constituit principalul imbold al demersului analitic privind starea sănătății populației din sate. Gradul de îmbolnăvire a populației într-o comunitate este rezultanta acțiunii cumulate a mai multor factori obiectivi și subiectivi, cu anvergură macroși microsocială, numiți generic „determinanți sociali ai morbidității”. Din acest punct de vedere, satul a fost și continuă să fie agresat de o serie de evenimente economice și noneconomice care au dus la slăbirea stării lui de sănătate, printre acești „agresori” situându
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a fost observată în două studii succesive: - 13-14 ani: primul studiu (1982): 27,15%; al doilea studiu (1985): 31,65%; - 16-17 ani: primul studiu (1982): 19,20%; al doilea studiu (1985): 27,37%. Autorul explică această diferență prin degradarea condițiilor „macrosociale” din Polonia. Choquet și colab. (1988) într-o anchetă efectuată asupra unui număr de 327 de adolescenți urmăriți de la 16 la 18 ani (trei întâlniri la un an interval fiecare), reprezentativi pentru acest segment de vârstă, studiază itemii următori: deprimare
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sociale desemnează „activitățile desfășurate prin intermediul statului (strategii, programe, proiecte, instituții, acțiuni, legislațieă care influențează bunăstarea individului, familiei sau a comunității într-o societate” Preda, 2002, p. 15Ă. Elaborarea și promovarea politicilor sociale, până în anii ’80, au fost realizate la nivel macrosocial. Criza statului bunăstării, din această perioadă, a evidențiat că rezolvarea problemelor sociale în această manieră poate duce la alienarea statului de societatea civilă și la transformarea comunității în actor pasiv, rupt de stat, de procesele de decizie, și implementare a
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Iancu, 2000) Multe studii de specialitate identifică posibilele cauze. Acestea pot fi Împărțite În factori individuali (structura morfofuncțională a individului, perturbările structurii și funcțiilor creierului, prag scăzut de rezistență neurofiziologică a organismului, intelect redus, trăsături de temperament, tulburări de personalitate), microsociali (școala - inadaptare școlară, relații deficitare profesor-elev, elev-elev; familia - condiții economice și sociale nefavorabile, factori ce țin de structura familiei sau care privesc deficitul educativ al familiei; grupul de apartenență - influențe negative) și, respectiv macrosociali, societatea, sistemul de Învățământ. (E. Albu
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
trăsături de temperament, tulburări de personalitate), microsociali (școala - inadaptare școlară, relații deficitare profesor-elev, elev-elev; familia - condiții economice și sociale nefavorabile, factori ce țin de structura familiei sau care privesc deficitul educativ al familiei; grupul de apartenență - influențe negative) și, respectiv macrosociali, societatea, sistemul de Învățământ. (E. Albu, 2002) Mai important decât a găsi cauzele este identificarea de soluții pentru rezolvarea problemelor care apar În școli. Soluții concrete pentru rezolvarea unor probleme ale copiilor din grupuri dezavantajate ne oferă școala incluzivă, școala
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
de valoare postmoderne (Inglehart, 1997). Pe ansamblul societăților și comunităților, încrederea acționează ca un instrument ce permite oamenilor să interacționeze și să colaboreze în scopul creării bunului comun. Din această perspectivă ea joacă rolul de capital disponibil la nivel mezoși macrosocial. Încrederea în instituții Un alt tip de încredere este de asemenea relevant pentru discuția de față. Este vorba despre încrederea în instituții. O societate funcționează bine atunci când instituțiile sale funcționează. Pentru a funcționa este nevoie ca acestea să fie legitime
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mediul rural, utilizând distincția administrativă practicată la noi pentru a diferenția localitățile în orașe și comune. Sunt mai multe moduri de a măsura capitalul social. Mă opresc în cele ce urmează asupra câtorva expresii ale acestuia, plasând analiza la nivel macrosocial. Sunt interesant în principal de frecvența întâlnirii prietenilor, de participarea în asociații voluntare, de încrederea în oameni și de încrederea în instituții. Datele pe care le folosesc provin din două valuri ale European Values Survey/World Values Survey. EVS/WVS
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
candidaților - nu vor mai fi la un moment dat de actualitate, metodele analizei muncii vor continua să fie utile încă multă vreme, tocmai pentru a investiga noile tendințe în domeniul muncii pe care le aduc cu sine schimbările de la nivel macrosocial și macroeconomic. În consecință, utilizând aceleași metode ale analizei muncii dar în cu totul alte scopuri, vor fi elaborate noi produse ale acestei activități care să își găsească utilitatea în sfera psihologiei muncii și organizaționale. CUVINTE CHEIE Analiza muncii Fișa
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de parteneriat În cadrul familiei fără precizarea sexului, nota de bază și rolul familiei se menține. Trebuie subliniat faptul că modul de organizare și ierarhizare a atribuțiilor În cadrul familiei tradiționale a fost modelul după care s-au organizat comunitățile la nivel macrosocial. Din punct de vedere istoric, la perioade date În evoluția societății umane au luat ființă formele cunoscute de organizare socială; triburile ca grupuri de familii bazate pe legături de sânge (jus sangvinaris) și gințile ca grupuri de triburi cu afinități
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Microstructură socială bazată pe unirea voluntară a 2 parteneri de sex opus, unire care are la bază puternice resorturi biologice prin modul cum se organizează mai ales după apariția progeniturilor. De altfel familia va constitui modelul organizării sociale la nivel macrosocial pentru faptul că În sânul ei a presupus dintotdeauna o ierarhizare și o distribuție foarte precisă, a funcțiunilor care se va regăsi mai mult sau mai puțin reprezentată la nivelul societății. Ce dă valoare deosebită familiei? este faptul că este
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
bunicilor, fratele sau sora mai mare, s-a făcut și se face În baza unui alt instinct și anume acel de dominație și subordonare. Trebuie subliniat faptul că modul de organizare a familiei a stat la baza organizării la nivel macrosocial unde, plecânduse de la legăturile de sânge, sau format triburile, gințile și apoi națiunile după cum subliniam mai sus. 3. Funcția de educație și transmitere a experienței din generație În generație. În familie se realizează primii pași În socializarea individului, Însușirea limbii
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]