96 matches
-
de natura celor pe care turbulențele le declanșează în structura lui internă. Din această perspectivă, turbulențele sunt necesare, deoarece declanșează schimbări care produc „rupturi” între interacțiunile și conexiunile care există între elementele sistemului. Aceste „fracturi” afectează, în continuare, microstructura și macrostructura sistemului, în modalități extrem de complicate studiate de criticalitatea organizată. 2.4.4. Ce este volatilitatea piețelor financiare? Piețele financiare, spre deosebire de alte piețe din economie, pot înregistra schimbări dramatice, în care prețul activelor poate să apară prea volatil pentru a putea
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
Mulțime Clasă Masă Grup Asociație J. Szczepánski deosebește mai multe forme de comunități umane: a) colectivitățile teritoriale, legate de așezare: nomade, sezoniere, semistabile, specializate (agricultori, pescari, vânători, crescători de animale), cetăți, orașe etc. b) clasele sociale, reprezentând colectivități umane ale macrostructurilor, care cuprind: categorii de indivizi (statistic), pături sociale (straturi), clase sociale; acestea sunt constituite după următoarele criterii: tradiție, coeziuni, interese, economie, nivel de aspirații, profesiune, grad de cultură, venit social, mijloace de producție, nivel de autoritate, poziție sau rang social
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
structural al invenției în timp performativ? După cum îi spune și numele, acesta este un corolar al principiilor formative puse în joc prin decizie, să-i zicem, componistică. Adică, rolul și funcția fiecărui actant într-un joc definit logic. Definit în macrostructură (formă închisă sau deschisă) și în microstructură. Aici ne vom pune mai ales problema modelelor structurale și a invenției individuale personalizate. Altfel zis, a căutării cuvântului și mai ales, a cântării ubicue în orice formă de limbaj generat<footnote Op. cit
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
numește "sincronie", bazată pe tehnica "fazării și a de-fazării" ale aceleiași melodii, cântată de mai mulți interpreți. Principiul "coincidentia oppositorum" este la Ștefan Niculescu cupola concepției sale despre muzică. îl întâlnim pretutindeni: în lucrările simfonice și în cele camerale, în macrostructură și în microstructură. Este, în fapt, expresia concentrată a aspirației creatorului către integralitate. Creația Asemenea omului, muzica lui Ștefan Niculescu este clară, unitară și luminoasă. Așezată constant sub semnul seriosului și sacrului, ea posedă o gravitate specifică. E, altfel spus
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
în perioada interbelică, de aceea referentul simbolic (spargerea unui grup bazat pe o convenție) nu e clar, cu atât mai puțin transparent pentru cititorii de azi. Desuetudinea, romanțiozitatea și parfumul exotic intră, în mod voit, în compoziția frazei și în macrostructura narațiunii. Nuvela Magie albă nu aduce, din păcate, nimic nou, decât eventual la nivelul subiectului. Apropierile cele mai numeroase par să fie de micul roman Popi, în primul rând prin atmosfera orientală comună. Aici fundalul îl constituie Istanbulul, unde revine
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
mai comod să se întroneze peste o nație de inculți decât peste una de ființe inteligente și cultivate. Pentru că acestea prea le văd incompetență, prostia și lichelismul. Născuți și crescuți între țoape, ei reproduc instinctiv modelul mahalalei la nivel de macrostructura socială. E greu, în aceste condiții, să nu vezi în recentul dictat financiar reflexele oportunismului semidoct. Postăți "în capul trebii", aceste anexe ale propriilor cefe multilateral dezvoltate n-au alt vis decât să distrugă definitiv elitele. Iar elitele culturale - cele
Muza burtilor ambulante by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17565_a_18890]
-
în experiența cotidiană. Un capitol al cărții se ocupă de Piața Universității - ca fenomen real și ca proces de ficționalizare asumat chiar de participanți. Metoda dominantă nefiind analiza lingvistică sau stilistică, ci abordarea semiotică, sînt luate în considerare mai ales macrostructuri textuale, fragmente mai ample care pot conține mărcile creării a cel puțin două lumi imaginare (cea în care naratorul se află și cea a lumii alternative, rememorate, dorite, visate etc.); se urmăresc astfel mecanismele textuale dar - mai ales - condițiile culturale
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]
-
puțin un simpozion - este limba de lemn care considerăm că neapărat trebuia să figureze în D. Noua ediție a D-ului cuprinde o substanțială "remaniere"și la capitolul "sensuri noi"la articolele existente în ediția primă precum acord, anaforă, diastratic, macrostructură, stare etc. Credem însă că chiar o seamă dintre noile intrări ar trebui să fie îmbogățite de ex. la insulă s-a adăugat, în ediția a II-a, pe lîngă accepția din gramatica generativă, sensul de Insulă lingvistică, semnificație aplicabilă
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
spirite literatoare este derulată, pas cu pas, o ingenioasă pedagogie de programare și seducție a "spiritelor literatoare" autohtone (presupus novice în ale cibernauticii...) simulîndu-se - pe suport de hîrtie - traseul accesării cărții pe un ecran de calculator. O carte a cărei macrostructura este un Ușer^s Manual al relațiilor dintre computer și literatura, dintre hard-ul de concepție și soft-ul de utilizare, miza fiind implicarea cititorului în jocurile ficțiunii virtuale. Verticală mediana a cuprinsului, în care elementele iconice ilustrează comenzile traduse
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
și colab. (1959) afirmă că elementele structurale se pot grupa după dimensiuni astfel: megastructură, care este alcătuită din elemente structurale cu diametrul peste 10mm,în genere instabile la acțiunea apei, rezultate îndeosebi prin lucrarea solului în condiții mai puțin corespunzătoare; - macrostructură, cu elemente structurale de 10 - 0,25 mm, care pot fi stabile dar și instabile la acțiunea apei;microstructură,cu elemente structurale mai mici de 0,25 mm, care din motive metodologice nu pot fi studiate decît în măsura în care sînt hidrostabile
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
facilitată continuarea opționalului pe parcursul anului școlar următor, lucrările realizate în acest caz fiind din ce în ce mai dificile și mai complexe. II.2. Structuri de lecții Lecția poate fi definită ca un microsistem pedagogic care redă imaginea însăși a procesului de învățământ ca macrostructură pedagogică. Componentele, caracteristicile și concepția care fundamentează procesul de învățământ se regăsesc la nivelul lecției, care rămâne principala modalitate de organizare și desfășurare a activității didactice. Evoluția continuă a lecției în sensul adaptării la exigențele contextului pedagogic se regăsește și
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
despre evenimente recente. Analiza structurii discursului știrilor se face prin evidențierea categoriilor structurilor tematice implicate în semantica textului (reguli de interpretare pentru cuvinte, judecăți, paragrafe sau întregi discursuri; noțiunile de sens, coerență locală a unui text; importanța deicticelor) și a macrostructurilor implicate (titluri, subtitluri, intro, rezumat, principalele evenimente, context, istoric, alte categorii ale background-ului etc)49. În sfârșit, cea de a treia ipostază a discursului jurnalistic este aceea de ansamblu text-context specific. Analizând discursul jurnalistic ca discurs al informării mediatice
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
a precauțiilor teoretice decelate pe toată suprafața „romanului“, În ciuda polemicii cu scriitura, lectura tradițională și a pledoariei pentru modernitate, Intermezzo lasă impresia unui produs hibrid, În care clasicismul a fost tulburat de artificiile retoricii baroce și moderniste. Să ne explicăm: macrostructurile limitrofe, „Un Început posibil de roman“ și „Un posibil sfârșit de roman“, constituie cadrul (metalingvistic) al povestirii În ramă, tip Decameronul. Ordonată cronologic (Între 1959 și 1965) În interiorul acestei rame, substanța epică a celor două jurnale se articulează În puncte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
b). Identificarea unui text sau a unei secvențe de text ca fiind "descriptiv(ă)" se face, credem noi, pe baza unui efect de secvență. Acest efect de secvență (detaliat ceva mai departe) constă în recunoașterea unei completitudini configuraționale (recunoașterea unei macrostructuri semantice sau bază tematică, a unui ancoraj enunțiativ-general și stabilirea unui macro-act de discurs, dat sau derivabil), pe de o parte, iar pe de altă parte, în recunoașterea unei grupări de propoziții în structură secvențială specifică. Această grupare poate corespunde
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
globală a secvenței și/sau a textului (cea a "întinselor mase verbale" de care vorbește M. Bahtin, redefinite în secvențe: planuri de texte și suprastructuri ce articulează macropropozițiile); b2 o coeziune globală (cea a izotopiei [eventual a poli-izotopiei] și a macrostructurii semantice a secvenței sau a textului în ansamblul său2); b3 o coerență-pertinență globală (cea a orientării argumentative globale a secvenței sau a textului, pe parcursul macro-actului de discurs explicit sau derivabil). La această distincție între dimensiunile local-microtextuale și global-macrotextuale pot fi
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
textul are o finalitate: să acționeze asupra credințelor și/sau comportamentelor, operînd asupra reprezentărilor discursive. 2. Ce fel de unitate de analiză textuală? Din punct de vedere global (plan macrostructural), vom vorbi despre REFERINȚĂ (temă sau topic al întregului text: macrostructură semantică, în fapt), despre ENUNȚARE (ancorare enunțiativă globală) și despre ORIENTARE ARGUMENTATIVĂ (dimensiunea ilocutorie a macro-actului de discurs explicit sau derivabil). În acest fel, textul își formează sensul (dimensiune configurațională) în mod global. Din punct de vedere local, predicația ca
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
la configurație, despre care am vorbit mai devreme. Ultimul rînd din (15) garantează amplasarea celor trei componente ale dimensiunii configuraționale subliniate de schema 1 (pagina 92). Folosim din nou acest exemplu foarte simplu pentru a explicita acest punct teoretic. Stabilirea macrostructurii semantice este în întregime determinată de propoziția din rîndurile 3 și 4: propoziția 3 A3 PRq (proprietate) (Rd4) Pasul Ursului + are totul pentru a fi îndrăgit Se observă compatibilitatea izotopică a proprietăților și a sub-temelor cu tema fixă, cît și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
propoziția 3 A3 PRq (proprietate) (Rd4) Pasul Ursului + are totul pentru a fi îndrăgit Se observă compatibilitatea izotopică a proprietăților și a sub-temelor cu tema fixă, cît și superioritatea ierarhică a acestei ultime reprezentări. Această ultimă propoziție garantează stabilirea unei macrostructuri semantice explicite după modelul unui mecanism publicitar clasic: a) alegerea unui obiect al discursului (produsul în cauză, cu numele propriu al mărcii în general); b) adăugarea (cel puțin) a unei proprietăți puse într-o lumină pozitivă în funcție de valorile proprii destinatarului
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu numele propriu al mărcii în general); b) adăugarea (cel puțin) a unei proprietăți puse într-o lumină pozitivă în funcție de valorile proprii destinatarului. În timp ce, cel mai adesea, stabilirea macropropoziției care rezumă tema unui text sau a unei secvențe (pentru noi, macrostructură semantică) necesită o interpretare și solicită o participare din partea cititorului, caracterul explicit al procedurii garantează, în acest caz, succesul. Abordarea dimensiunii configuraționale din (15) se face și prin cele două componente pragmatice: enunțarea și orientarea argumentativă, care rămîn implicite sau
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu cel al unei teme, într-o discuție sau o conversație, sau cu titlul unei cărți sau al unui articol. Preferăm însă noțiunea de temă-titlu celei de denumire, noțiune pe care o vom considera ca fiind baza stabilirii atît a macrostructurii semantice, cît și a structurii secvențiale (sau suprastructură). Revenim pe scurt la exemplele (15) și (18) citate mai sus: TEMA-TITLU Denumire NOMENCLATURĂ Expansiune-Definiție (18) Automobil Șasiuri, axe, roți pneumatice motor frîne transmisie direcție suspensie caroserie etc. (15) Pasul Ursului decor
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai lizibil-comprehensibil (chiar dacă memorarea unei descrieri este cu mult mai dificilă decît cea a unei povestiri de aceeași lungime). Aceasta ne determină să presupunem că a rezuma o secvență descriptivă înseamnă a da o denumire (tema-titlu) ce condensează expansiunea textuală. Macrostructura semantică rămîne să fie situată în relația imediat următoare care permite să se stabilească coeziunea referențială a secvenței pe baza temei-titlu desprinse prin ancorare și atribuire: Tema-titlu Ancorare Expansiune (Definiție) (Repertoriu-nomenclatură Atribuire al obiectului discursului) Denumire (Obiectul discursului) COEZIUNE SEMANTICĂ
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
descrie ca pe o "femeie veselă". Sensul configurațional este deci dat aici foarte explicit. ORIENTAREA CONFIGURAȚIONALĂ: stabilirea celei de-a doua părți a descrierii ca argument pentru o anumită concluzie; considerarea izotopiei rîsului ca fundament de organizare (reorganizare) a reprezentării (macrostructurii semantice). Coeziunii referențiale (descrierea unei femei bătrîne) i se adaugă deci o coerență argumentativă declarată, sau orientare configurațională. D. Pentru a concluziona: Jules Verne sau Fritz Lang? Înțelegerea și inferențele descriptarului sînt reglate prin scheme reprezentative mai ales culturale: Individul
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în cazul celui de-al doilea sînt disforice. Fiecare din aceste două portrete se încheie printr-o simplă propoziție descriptivă fixînd o proprietate care, în cea de-a doua secțiune, intitulată "Avuții", rezumă, în fapt, fiecare portret, stabilind astfel două macrostructuri semantice paralele: GITON (PHÉDON) Temă-titlu Temă-titlu El El PRq este PRq este bogat sărac Cu toate că, la bază, procedeul este același ca și la S. Beckett, măsurăm distanța dintre aceste două descrieri din care rezultă paralela celor două portrete (formă retorică
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de reformulare (pentru primele trei): (Izotopia sordidului) Tema-titlu [ASS] PR cal. neg. un coteț (Pensiunea de familie) (nu este nici măcar) (nici măcar) o groapă de gunoi o magherniță PR. cal. mizeria decentă (este) transformată în casă Semantizarea temei-titlu și deci construirea macrostructurii semantice sînt aici dependente direct de asimilare. Portretul mătușii Agnès, din L'Enfant de J. Vallès, se fondează pe același principiu al asimilării comparative: (35) Are mai bine de șaptezeci de ani și trebuie să aibă părul alb; nu știu
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Pd. PART Pd. PROPR Temă-titlu tr1 macro-Remă 1 ea începea cu caltaboși (PE URMĂ) tr2-Tematizată macro-Remă 2 alternau romburi tr3Tematizată Pd. ASS (APOI) venea macro-Remă proprie Vom face, de această dată, o paralelă între raporturile din cadrul microstructurii și cele din cadrul macrostructurii. Fără a face o analiză aprofundată, vom dezvolta doar structura secvențială a celei de-a treia fraze: Continuarea frazei manifestă o aspectualizare de o mai mare complexitate (profunzime): 2. Complexitatea descrierii literare: tortul etajat din Doamna Bovary Căsătoria lui Charles
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]