96 matches
-
globală a secvenței și/sau a textului (cea a "întinselor mase verbale" de care vorbește M. Bahtin, redefinite în secvențe: planuri de texte și suprastructuri ce articulează macropropozițiile); b2 o coeziune globală (cea a izotopiei [eventual a poli-izotopiei] și a macrostructurii semantice a secvenței sau a textului în ansamblul său2); b3 o coerență-pertinență globală (cea a orientării argumentative globale a secvenței sau a textului, pe parcursul macro-actului de discurs explicit sau derivabil). La această distincție între dimensiunile local-microtextuale și global-macrotextuale pot fi
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
textul are o finalitate: să acționeze asupra credințelor și/sau comportamentelor, operînd asupra reprezentărilor discursive. 2. Ce fel de unitate de analiză textuală? Din punct de vedere global (plan macrostructural), vom vorbi despre REFERINȚĂ (temă sau topic al întregului text: macrostructură semantică, în fapt), despre ENUNȚARE (ancorare enunțiativă globală) și despre ORIENTARE ARGUMENTATIVĂ (dimensiunea ilocutorie a macro-actului de discurs explicit sau derivabil). În acest fel, textul își formează sensul (dimensiune configurațională) în mod global. Din punct de vedere local, predicația ca
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
la configurație, despre care am vorbit mai devreme. Ultimul rînd din (15) garantează amplasarea celor trei componente ale dimensiunii configuraționale subliniate de schema 1 (pagina 92). Folosim din nou acest exemplu foarte simplu pentru a explicita acest punct teoretic. Stabilirea macrostructurii semantice este în întregime determinată de propoziția din rîndurile 3 și 4: propoziția 3 A3 PRq (proprietate) (Rd4) Pasul Ursului + are totul pentru a fi îndrăgit Se observă compatibilitatea izotopică a proprietăților și a sub-temelor cu tema fixă, cît și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
propoziția 3 A3 PRq (proprietate) (Rd4) Pasul Ursului + are totul pentru a fi îndrăgit Se observă compatibilitatea izotopică a proprietăților și a sub-temelor cu tema fixă, cît și superioritatea ierarhică a acestei ultime reprezentări. Această ultimă propoziție garantează stabilirea unei macrostructuri semantice explicite după modelul unui mecanism publicitar clasic: a) alegerea unui obiect al discursului (produsul în cauză, cu numele propriu al mărcii în general); b) adăugarea (cel puțin) a unei proprietăți puse într-o lumină pozitivă în funcție de valorile proprii destinatarului
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu numele propriu al mărcii în general); b) adăugarea (cel puțin) a unei proprietăți puse într-o lumină pozitivă în funcție de valorile proprii destinatarului. În timp ce, cel mai adesea, stabilirea macropropoziției care rezumă tema unui text sau a unei secvențe (pentru noi, macrostructură semantică) necesită o interpretare și solicită o participare din partea cititorului, caracterul explicit al procedurii garantează, în acest caz, succesul. Abordarea dimensiunii configuraționale din (15) se face și prin cele două componente pragmatice: enunțarea și orientarea argumentativă, care rămîn implicite sau
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu cel al unei teme, într-o discuție sau o conversație, sau cu titlul unei cărți sau al unui articol. Preferăm însă noțiunea de temă-titlu celei de denumire, noțiune pe care o vom considera ca fiind baza stabilirii atît a macrostructurii semantice, cît și a structurii secvențiale (sau suprastructură). Revenim pe scurt la exemplele (15) și (18) citate mai sus: TEMA-TITLU Denumire NOMENCLATURĂ Expansiune-Definiție (18) Automobil Șasiuri, axe, roți pneumatice motor frîne transmisie direcție suspensie caroserie etc. (15) Pasul Ursului decor
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai lizibil-comprehensibil (chiar dacă memorarea unei descrieri este cu mult mai dificilă decît cea a unei povestiri de aceeași lungime). Aceasta ne determină să presupunem că a rezuma o secvență descriptivă înseamnă a da o denumire (tema-titlu) ce condensează expansiunea textuală. Macrostructura semantică rămîne să fie situată în relația imediat următoare care permite să se stabilească coeziunea referențială a secvenței pe baza temei-titlu desprinse prin ancorare și atribuire: Tema-titlu Ancorare Expansiune (Definiție) (Repertoriu-nomenclatură Atribuire al obiectului discursului) Denumire (Obiectul discursului) COEZIUNE SEMANTICĂ
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
descrie ca pe o "femeie veselă". Sensul configurațional este deci dat aici foarte explicit. ORIENTAREA CONFIGURAȚIONALĂ: stabilirea celei de-a doua părți a descrierii ca argument pentru o anumită concluzie; considerarea izotopiei rîsului ca fundament de organizare (reorganizare) a reprezentării (macrostructurii semantice). Coeziunii referențiale (descrierea unei femei bătrîne) i se adaugă deci o coerență argumentativă declarată, sau orientare configurațională. D. Pentru a concluziona: Jules Verne sau Fritz Lang? Înțelegerea și inferențele descriptarului sînt reglate prin scheme reprezentative mai ales culturale: Individul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în cazul celui de-al doilea sînt disforice. Fiecare din aceste două portrete se încheie printr-o simplă propoziție descriptivă fixînd o proprietate care, în cea de-a doua secțiune, intitulată "Avuții", rezumă, în fapt, fiecare portret, stabilind astfel două macrostructuri semantice paralele: GITON (PHÉDON) Temă-titlu Temă-titlu El El PRq este PRq este bogat sărac Cu toate că, la bază, procedeul este același ca și la S. Beckett, măsurăm distanța dintre aceste două descrieri din care rezultă paralela celor două portrete (formă retorică
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de reformulare (pentru primele trei): (Izotopia sordidului) Tema-titlu [ASS] PR cal. neg. un coteț (Pensiunea de familie) (nu este nici măcar) (nici măcar) o groapă de gunoi o magherniță PR. cal. mizeria decentă (este) transformată în casă Semantizarea temei-titlu și deci construirea macrostructurii semantice sînt aici dependente direct de asimilare. Portretul mătușii Agnès, din L'Enfant de J. Vallès, se fondează pe același principiu al asimilării comparative: (35) Are mai bine de șaptezeci de ani și trebuie să aibă părul alb; nu știu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Pd. PART Pd. PROPR Temă-titlu tr1 macro-Remă 1 ea începea cu caltaboși (PE URMĂ) tr2-Tematizată macro-Remă 2 alternau romburi tr3Tematizată Pd. ASS (APOI) venea macro-Remă proprie Vom face, de această dată, o paralelă între raporturile din cadrul microstructurii și cele din cadrul macrostructurii. Fără a face o analiză aprofundată, vom dezvolta doar structura secvențială a celei de-a treia fraze: Continuarea frazei manifestă o aspectualizare de o mai mare complexitate (profunzime): 2. Complexitatea descrierii literare: tortul etajat din Doamna Bovary Căsătoria lui Charles
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
părților descriptive și narative ale povestirii, G. Denhière și D. Legros (1986, p. 10) se inspiră din definițiile lui R. Barthes și determină trei tipuri de propoziții: În general, cele mai importante propoziții dintr-o povestire sînt cele care exprimă macrostructura sa semantică 3, adică cele care enunță acțiunile eroului în vederea obținerii scopului fixat și care, prin definiție, fac să avanseze intriga. Propozițiile mai puțin importante corespund fie descrierilor de acțiuni de importanță secundară care descriu exemple de modalități de realizare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
2. Transferul de la categoria retorică a portretului la cea a caracterului corespunde exact proiectului lui La Bruyère (cf. introducerii din partea a doua a cărții noastre). 3. Ar fi preferabil să vorbim aici de suprastructură, sau structură secvențială și nu de "macrostructură semantică", noțiune pe care o rezervăm pentru a desemna conținutul global al unui text sau al unei secvențe (temă sau topic de asemenea). 4. Trebuie să notăm faptul că ne delimităm de pozițiile lui Denhière și Legros utilizînd de asemenea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Ref): ai fi spus și părea un adevărat. Ele subliniază structura foarte clasică a portretului articulat în paralel, în acest caz, în jurul conectorului argumentativ ȘI TOTUȘI, în timp ce locul macropropozițiilor descriptive (de la sfîrșit de frază) de ASM-reformulare conduce clar la stabilirea macrostructurilor semantice succesive. Asociate conectorului de respingere, mărcile evaluative dau instrucțiunea de derivare din prima frază (schema 34), o macrostructură semantică ce corespunde unei macropropoziții argumentative de conținut p și, din a doua frază (schema 35), o macrostructură semantică ce corespunde
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
acest caz, în jurul conectorului argumentativ ȘI TOTUȘI, în timp ce locul macropropozițiilor descriptive (de la sfîrșit de frază) de ASM-reformulare conduce clar la stabilirea macrostructurilor semantice succesive. Asociate conectorului de respingere, mărcile evaluative dau instrucțiunea de derivare din prima frază (schema 34), o macrostructură semantică ce corespunde unei macropropoziții argumentative de conținut p și, din a doua frază (schema 35), o macrostructură semantică ce corespunde unei macropropoziții argumentative de conținut q. Dacă mai precizăm instrucțiunile proprii lui totuși refutativ, trebuie adăugat că acest semnal
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
clar la stabilirea macrostructurilor semantice succesive. Asociate conectorului de respingere, mărcile evaluative dau instrucțiunea de derivare din prima frază (schema 34), o macrostructură semantică ce corespunde unei macropropoziții argumentative de conținut p și, din a doua frază (schema 35), o macrostructură semantică ce corespunde unei macropropoziții argumentative de conținut q. Dacă mai precizăm instrucțiunile proprii lui totuși refutativ, trebuie adăugat că acest semnal de argument introduce două universuri de credință sau spații semantice (M și H) și că prop. Q este
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a doua și faptul G subliniat pentru ultima reformulare. Anafora unul din acei bărbați redutabili este posibilă și interpretabilă prin orientarea argumentativă generală. În concluzia acestei scurte analize, se observă care sînt raporturile între structura secvențială (aici descriptivă), stabilirea unei macrostructuri semantice și orientarea argumentativă a textului. Este, cel puțin, partea esențială a ceea ce am vrut să punem în valoare pentru a depăși limitele incontestabile ale observațiilor făcute de P. Valéry (citate la începutul celei de-a doua părți), despre arbitrariul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
216, 229-232, 235, 236 justificare 35, 49, 55, 78, 206, 229 L locus amoenus 18-21, 23, 24, 87 M macro-act de discurs 93, 99, 100, 115 macro-propoziție 93, 94, 98, 107-109, 114, 146, 147, 149, 150, 159, 177-180, 193, 233 macrostructură semantică 93, 99, 100, 113, 114, 122, 129, 130, 132, 139, 142, 177, 189, 193 matezică (funcție) 34, 45, 58, 65, 71 metaforă 11, 29, 30, 63, 65, 66, 68, 70, 74, 76, 78, 125, 141, 147, 149, 218, 219
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a precauțiilor teoretice decelate pe toată suprafața „romanului“, În ciuda polemicii cu scriitura, lectura tradițională și a pledoariei pentru modernitate, Intermezzo lasă impresia unui produs hibrid, În care clasicismul a fost tulburat de artificiile retoricii baroce și moderniste. Să ne explicăm: macrostructurile limitrofe, „Un Început posibil de roman“ și „Un posibil sfârșit de roman“, constituie cadrul (metalingvistic) al povestirii În ramă, tip Decameronul. Ordonată cronologic (Între 1959 și 1965) În interiorul acestei rame, substanța epică a celor două jurnale se articulează În puncte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
despre evenimente recente. Analiza structurii discursului știrilor se face prin evidențierea categoriilor structurilor tematice implicate în semantica textului (reguli de interpretare pentru cuvinte, judecăți, paragrafe sau întregi discursuri; noțiunile de sens, coerență locală a unui text; importanța deicticelor) și a macrostructurilor implicate (titluri, subtitluri, intro, rezumat, principalele evenimente, context, istoric, alte categorii ale background-ului etc)49. În sfârșit, cea de a treia ipostază a discursului jurnalistic este aceea de ansamblu text-context specific. Analizând discursul jurnalistic ca discurs al informării mediatice
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
folosesc limbaje precise, precum cel al matematicii. Fiecărui cuvânt îi sunt atașate mai multe semnificații, în general nelegate între ele (microstructurile semantice ale lui Vasile Stati). Fiecare semnificație (obiect, fenomen etc.) este, la rândul lui, legat de mai multe cuvinte (macrostructurile semantice ale lui Vasile Stati, câmpurile semantice ale lui Jost Trier, structurile lexicologice ale lui Pierre Guiraud). Nu există o relație biunivocă între semnificat și semnificant! Rezultă că limbajul nu poate exprima (descrie) realitatea în mod perfect, ci cu un
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
gramatică transfrastică", adică un studiu gramatical, realizat după principiile consacrate și aplicat complexelor superioare frazei. Fiind o "lingvistică a sensului", lingvistica textului concepută de Eugeniu Coșeriu, este o hermeneutică a sensului 20 sau, cu alte cuvinte, interpretarea sensului la nivelul macrostructurii reprezentate de text, ce are dimensiuni care pot varia între un singur cuvînt și o operă întreagă, o reconstituire a semnificatului pornind de la exegeza semnificantului textual cu perspectiva desemnării realizate prin el. Deoarece, în concepția acestui lingvist, sensul este actualizarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lui "deja spus", "o spune", "de spus", coerența asigurînd astfel corelarea enunțurilor. În abordarea fenomenului coerenței, se propune depășirea "perspectivei reducționiste" (bazată fie pe studiul regulilor gramaticale orizontale: anaforă, pronominalizare, renominalizare etc., fie pe studiul relațiilor semantice verticale: "topic/comment", "macrostructură" etc.) și adoptarea unei perspective globalizante, considerînd textul ca o entitate caracterizată printr-o dublă coerență: globală (tema discursului, conexiunea titlu - textualizare, compatibilitatea logică și semantică a secvențelor narative și descriptive etc.) și locală (definită în termeni de identitate sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
proiectivă sau retrospectivă), în cazul repetiției, și contiguitate contextual - discursivă, în cazul progresiei. Coerența locală nu generează în mod necesar un text coerent și la nivel global; coerența globală este asigurată de un principiu semantic integrator, definibil în termeni de macrostructură. Pe lîngă rolul lingvistic de "gardian" al coerenței la nivel global, macrostructura joacă și un rol cognitiv de structurare a informației. Existența macrostructurii explică de ce identitatea referențială a indivizilor și a proprietăților, ca și relația lumilor, nu constituie o condiție
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
progresiei. Coerența locală nu generează în mod necesar un text coerent și la nivel global; coerența globală este asigurată de un principiu semantic integrator, definibil în termeni de macrostructură. Pe lîngă rolul lingvistic de "gardian" al coerenței la nivel global, macrostructura joacă și un rol cognitiv de structurare a informației. Existența macrostructurii explică de ce identitatea referențială a indivizilor și a proprietăților, ca și relația lumilor, nu constituie o condiție suficientă de coerență. Fenomenul coerenței (principiu fundamental în funcționarea discursului) este dublu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]