18,601 matches
-
Iași a făcut public un manuscris psaltic găsit în arhiva familiei tatălui marelui muzician. In aceleași zile ale sfârșitului de săptămână și culminând cu data de 19 august, la Sinaia, la Vila �Luminiș" - casa de creație, casa de odihnă a maestrului, o suită de concerte a comemorat momentul prin implicarea Centrului European de Cultură Sinaia; mă refer la susținerea unor recitaluri camerale la care au luat parte mai mulți muzicieni bucureșteni, pianiștii Valentin și Roxana Gheorghiu, violoncelistul Marin Cazacu, soprana Georgeta
George Enescu - 121 by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14882_a_16207]
-
și al inițierii. Alchimia e arta de a căuta miezul fertil-inițiatic al Pietrei: Te voi numi Piatră iar pe această piatră voi clădi Biserica mea", căci a iniția în-seamnă, în primul rând, a începe. Miezul alchimic al pietrei, sugerează același Maestru, este Logosul, iar discipolul știe aceasta: Spune un singur cuvânt iar eu voi fi mântuit". În Alchimiști și cărturari, Eliade vorbește explicit despre coborârea alchimică în inima vie a pietrei. În plan teoretic, explorarea paradoxului. Paradoxul din care crește literatura
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
preceptele pauline mai sus amintite: ,,Luptătorul expert rezistă insultelor: cunoaște forța propriului pumn, abilitatea propriilor lovituri. Dinaintea adversarului nepregătit, privește fix în ochii acestuia și reușește să învingă fără a mai purta lupta în planul fizic. Pe măsură ce războinicul învață de la maestrul său spiritual, lumina credinței prinde să strălucească și în ochii lui, iar el nu are nevoie de a demonstra nimănui nimic. Nu-l ating argumentele agresive ale adversarului, care afirmă că Dumnezeu e superstiție, că miracolele sunt trucuri, că a
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
Dar, ce altceva este războinicul luminii, decât un mic prinț ,,instrumentat" marțial, un visător incurabil, plonjat veșnic în propria-i ficțiune. A califica acest text al lui Coelho drept metaforă postmodernă sau exercițiu stilistic baroc în care sunt aglutinate experiențe, maeștri și lecturi spirituale nu ar fi, cred, decât denunțul cinic al propriei aridități sufletești sau deriziuni spirituale. Manual do guerreiro da luz e strădania ,,paideică" a lui Coelho de a reabilita ceea ce secolul XX a reuit, printre multe altele, să
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
nici personalitatea lor culturală, nici teoriile lor nu trebuie preluate dogmatic, ci așezate întotdeauna sub semnul provizoratului și al revizuirilor critice de către urmași. Demersul lui Gerhard Wehr din această carte nu este așadar, printr-o frumoasă consecvență cu spiritul operelor maeștrilor săi, nici unul foarte transparent (deși e totuși foarte bine documentat), cât unul al intuiției și al racordurilor nu foarte evidente; și nici reverențios peste măsură nu este cu litera acestor opere (pe care o cunoaște totuși în amănunt). Dorința lui
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
Fiecare dintre cei trei poeți propune, în literatura lui, o profunzime nouă, un orizont literar activat de adâncimi neobișnuite. Fiecare dintre ei a studiat filozofia. Un context sau altul i-a legat de un filozof care ar putea fi considerat maestru spiritual. Dar ,,autodescoperirea" profunzimilor e legată de o adâncă dereglare, de o ieșire în afara normalitățăii curente. Cei mai expresivi exploratori ai profunzimilor, cei care au scris sub amenințarea autodistrugerii au fost Hölderlin și Nietzsche. Ei sunt eroii care inaugurează și
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
Acestora le-au fost adăugate personaje noi, cum ar fi Serleena și Scard/ Charlie - un cap sec cu două capete. Un rol important în film, la fel ca și în prima serie, îl dețin efectele speciale de machiaj, coordonate de maestrul Rick Baker - distins, până acum, cu șase premii Oscar pentru filmele: "An American Werewolf în London", "Harry and the Hendersons, "Ed Wood", "The Nutty Professor", "How the Grinch Stole Christmas" și "Men în Black"I. Un film amuzant & deconectant (mai
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
interbelică, în prima jumătate a secolului trecut, a poposit însuși George Enescu pentru a face muzică de cameră; ...aici, Festivalul Internațional de Muzică Academică tinde a se constitui într-o veritabilă instituție de vocație europeană. Cursurile de măiestrie - susținute de maeștri sosiți din Elveția, din Germania - se adresează prioritar tinerilor muzicieni din România; se înlesnește, în mod firesc, o integrare a acestora în marele circuit al valorilor muzicale europene. În acest an multe dintre concerte au fost realizate cu participarea tinerilor
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
români și maghiari, minerii din Harghita, în salina a cărei exploatare a început cu două mii de ani în urmă, din timpul stăpânirii romane. Un alt concert, un veritabil experiment-happening, a avut loc la Reghin, în sala de audiții a atelierelor maestrului lutier Vasile Gliga; se știe, instrumentele domniei sale au fost apreciate de însuși Yehudi Menuhin. Aici, urmând o decizie ad-hoc a muzicienilor formației, Cvinetul cu două viole în mi bemol major de Mozart a fost prezentat în fața maeștrilor lutieri, pe instrumente
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
audiții a atelierelor maestrului lutier Vasile Gliga; se știe, instrumentele domniei sale au fost apreciate de însuși Yehudi Menuhin. Aici, urmând o decizie ad-hoc a muzicienilor formației, Cvinetul cu două viole în mi bemol major de Mozart a fost prezentat în fața maeștrilor lutieri, pe instrumente construite de ei înșiși și preluate de muzicienii performeri din vitrinele cadrului expozițional al atelierelor. Tot în deplasare, de această dată la Tg.Mureș, în marea sală de concerte a Filarmonicii, recitalul cameral în duo a fost
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
Pierre Wyss, cunoscut coregraf al scenelor vest-europene de spectacol; ...este autorul scenariului, al coregrafiei, al regiei; ...este o personalitate puternică ce dispune de idei, dispune de ceea ce putem numi cultura spectacolului, dispune de mijloace utilizate cu o virtuozitate de mare maestru și în afara oricăror idei preconcepute. Elemente specifice spectacolelor de revistă de pe �Broadway", ale dansului de cabaret, elemente de balet academic, de dans expresionist, de caracter sunt folosite în virtutea unei coerențe ordonate de ideea de bază, de o dramaturgie temeinic condiționată
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
scenică de excepțională abilitate, etalează o impresionantă economie a mijloacelor, de o putere a sugestiei ce se mariază gândului regizoral. Iar banda sonoră a spectacolului dobândește o prețioasă funcție orientativă de un puternic impact dramatic; a fost creată de un maestru al genului, anume de Oliver Belz, prezent pe multe dintre afișele spectacolelor de pe Broadway. Nu poți să nu observi faptul că Wyss știe să subordoneze întregul arsenal al mijloacelor în vederea construcției celei mari ce servește marea sa dragoste... �My Marilyn
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
filantropice și dansante, cu picant gust central-european și retro: "vorbește despre abnegația vînătorilor simpli/ despre impedimentele vînatului pe vreme de viscol/ vorbește despre braconajul străinilor/ înfierează și cere vigilență la locul de pîndă// ave ave tună mulțimea hăitașilor/ în timp ce oaspetele maestrul de vînătoare/ vizitează căminul de bătrîni/ împarte mere aspirine și sfaturi/ iar suferinzilor de podagră/ le dă lecții de vals vienez" (Vizita maestrului de vînătoare). Dar "timpul n-are răbdare", înaintînd către noi cu ajutorul corespondențelor unui baroc pluriepocal, menit a
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
braconajul străinilor/ înfierează și cere vigilență la locul de pîndă// ave ave tună mulțimea hăitașilor/ în timp ce oaspetele maestrul de vînătoare/ vizitează căminul de bătrîni/ împarte mere aspirine și sfaturi/ iar suferinzilor de podagră/ le dă lecții de vals vienez" (Vizita maestrului de vînătoare). Dar "timpul n-are răbdare", înaintînd către noi cu ajutorul corespondențelor unui baroc pluriepocal, menit a sugera derizoriul unui prezent prezumțios sub pojghița subțire a căruia se disting figuri, gesturi, ritualuri revolute: "trenul intră grațios în gara împodobită/ cu
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
unui prezent prezumțios sub pojghița subțire a căruia se disting figuri, gesturi, ritualuri revolute: "trenul intră grațios în gara împodobită/ cu ghirlande împletite din urechi de mistreț// ave ave tună mulțimea hăitașilor/ ave ave răspund piculinele cerului dezinfectat// primarul întinde maestrului de vînătoare pîine și sare/ de emoție primarului i se desprinde barba solemnă// corul fotomodelelor închiriate cu ora/ intonează imnul vînătorilor căzuți la datorie// alaiul se îndreaptă spre locul unde va fi construită/ după ultimele canoane ale artei postmoderniste/ o
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
de emoție primarului i se desprinde barba solemnă// corul fotomodelelor închiriate cu ora/ intonează imnul vînătorilor căzuți la datorie// alaiul se îndreaptă spre locul unde va fi construită/ după ultimele canoane ale artei postmoderniste/ o vastă crescătorie de vulturi pleșuvi// maestrul de vînătoare își potrivește patriotic cravata" (ibidem). Istoria pare să fi obosit. Aidoma unui trup bolnav, ea a părăsit treptat zona pitorescului chezaro-crăiesc, încă reconfortant, spre a intra în Purgatoriul sordidului, al citadinismului mizer, al "eternității" ce se batjocorește pe
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
aici eternitatea este vomă de cîine melancolic/ de sicriu rămas fără nume// viața e încă speranță meditează/ rinichiul definitiv bolnav viața/ e margină insuportabilă meditează/ rinichiul încă sănătos" (Pastel). Nicăieri mai mult decît în ultima-i culegere de poezii, Vizita maestrului de vînătoare, de care ne ocupăm în aceste însemnări, Petre Stoica nu vădește mai mult acea "scîrbă morală" pe care i-o atribuia I. Negoițescu drept simțămînt dominant. O "scîrbă morală" generată inițial de mediul totalitar în raport cu care programarea belepocii
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
să extermine/ cuirasații păduchi căzuți din barba lui marx" (Diriguitorii unui nou viitor). Jocul nu o dată grațios al aspectelor vieții patriarhale, acea persiflator-dulceagă reverie a unui trecut localizat și datat alcătuiește fundalul omogen al sarcasticelor șfichiuiri: "din pricina guturaiului contractat/ de maeștrii de vînătoare ai parlamentului/ legea care permite dreptul/ de-a admira pantofii mafioților/ a fost amînată/ pînă la următorul bal mascat" (Cadril). Sau: "pînă cînd pînă cînd întreabă/ pipăindu-și oasele pictate cu discursuri" (Întrebare inutilă). Sau: "ultimul chefliu părăsește
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
ușa înghețată// împart cu ele/ ultimele firimituri ale pensiei" (Notiță șianuarieț). Ori: "între glorie și nimic/ exersează orchestra șoarecilor// oricum iarna mea este suportabilă" (Cadril). Suportabilă sau nu, este dramatica "iarnă a nemulțumirii noastre", atît de generalizată. Petre Stoica - Vizita maestrului de vînătoare, București, Ed. Vinea, 2002, 42 pag., f.p.
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
la nimic, visând nimic, pierdută într-o toropeală vegetală, o mătase a broaștei crescând pe suprafața vieții. Savurez fără amărăciune conștiința absurdă de a nu fi nimic, presimțind gestul morții și al dispariției. N-am putut niciodată numi pe cineva �maestru". Nici un Hristos n-a venit să moară pentru mine. Nici un Buddha nu mi-a arătat calea. Din înaltul viselor mele nu mi-a apărut nici un Apollo, nici o Athena, pentru a-mi lumina sufletul." Lucrez când pot la nuvelele mele chiar
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
istoricul de artă Doina Mândru, directorul Centrului, iar expoziția propriu-zisă constituie începutul unui șir de manifestări cu o structură asemănătoare. Adică de evenimente construite pe schema expozant/invitați, indiferent dacă expozantul își invită colegii, își invită discipolii sau își invită maeștrii. (P.Ș.) Să facem o expoziție la Mogoșoaia, o acțiune specială, în care Marin Gherasim îi va avea ca invitați pe Florin Mitroi și pe Darie Dup, ai vrea să participi și să scrii ceva pentru Catalog, mă întreabă Doina
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]
-
Radio întrebam: Dacă aici e așa de bine și dincolo așa de rău, cum se face că acolo e așa de bine și aici așa de rău?" Asta îi înnebunea pe cei de la cadre, care mă chemau și mă întrebau: "Maestre, cum vorbiți?!" Sau veneau cântece de mase cu niște cuvinte de-ți venea să spargi geamurile. Noi plesneam de foame și trebuia să cântăm: "Ce mai faci tu, mă, Marine?", la care bașii răspundeau: "Iată, nu mai pot de bine
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
mi-a făcut și mie destul rău. La ședințe, sindicaliștii ziceau: "Noi trebuie să-i întrecem pe capitaliști!" Iar eu mă înscriam la cuvânt și ziceam: Da, că ei stau pe loc și ne așteaptă..." Până când mi-a zis unul: "Maestre, ați venit destul la ședințe, nu mai este nevoie...". Umorul v-a făcut necazuri, dar nu v-ați abținut. Nu. Îmi era imposibil!
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
-și boteze fata astfel; preotul refuzase - de aceea căpătase pe deasupra și numele de Maria - cel care de drept aparține oricărei femei creștine - spusese tot preotul." Străina, cu derivatul Ina, ajunge în casa Elenei Drăgănescu adusă de Marcian, numit de Ina "Maestrul". Ea însăși muziciană - dintr-un fragment aflăm că Ina este o pianistă foarte dotată. După nefericitele întâmplări din viața ei (traiul cumplit lângă un om aproape nebun, cu care fusese căsătorită de timpuriu), Ina "se dedicase muzicii, cum te arunci
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
cu care fusese căsătorită de timpuriu), Ina "se dedicase muzicii, cum te arunci în brațele cuiva și în adevăr găsise brațele deschise ale Elenei, ale lui Marcian." Ina concertase sub bagheta lui Marcian - acesta din urmă o considera foarte talentată. Maestrul încearcă să-i facă un program de lucru, dar Ina are o fire refractară și nu vrea să se supună cerințelor și canoanelor lui Marcian. Și, totuși, bombănind, ea se supune, fără să vrea. Dar ceea ce ne-a atras în
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]