191 matches
-
oală. Ne crezi fraieri, l-au luat și mai tare în șuturi, știm totul și, dacă va fi nevoie, încă ceva pe deasupra, au încercat să-l intimideze, vrem doar s-o auzim din gura ta. L-au tîrît într-o magherniță din dosul Bibliotecii Centrale, cam pe unde e acuma Muzeul Aman, l-au așezat forțat la o masă și la lumina unei lămpi cu petrol și feștilă au început să-l interogheze. Atunci le a jurat moarte și răzbunare comuniștilor
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
handicapul motor nu-l mai lăsa să se ridice din scaunul cu rotile nici măcar cît să poată să pășească pînă la toaletă ca să-și facă singur nevoile. N-ar schimba-o pe nimic în lume, zice Tîrnăcop, privind admirativ la maghernița lui Roja ca la un palat de poveste, la zorzoanele de la ferestre, la balustradele vopsite țipător, la luminile care ard înăuntru ca într-un muzeu sau ca într-o sală de teatru luxoasă, n-o să înțelegi niciodată, Curistule, cum e
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
puțin pașii în timp ce în jurul său orașul începe dintr-odată să prindă viață. O fi ăsta momentul cînd monstrul adormit de atîta vreme dă primele semne că se dezmorțește? Ferstrele din jurul său se luminează brusc, începe să treacă în revistă fiecare magherniță, vilă, apartament pe lîngă care trece, pocnesc și becurile de pe stîlpii de iluminat public, se trîntesc uși, din spatele gardurilor se aud lătrînd cîini. De unde avusese impresia că se află în mijlocul unui oraș părăsit, se trezește în mijlocul unei hărmălăi de neînchipuit
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
lor. El i-a explicat atunci că ea va mai locui cu ai săi încă 10 sau 15 ani, dar că după aceea va fi responsabilă pentru propria sa viață. Nu erau decît două posibilități: fie să trăiască într-o magherniță ca cea văzută atunci, fie într-un cartier cochet, similar cu cel în care locuiau deja. A mai informat-o și că decizia trebuia luată chiar atunci, pe loc. Prietenul meu și-a dedicat întreaga dimineață explicîndu-i ce înseamnă să
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
de tip mondo cane atunci când relevă un pitoresc mizerabilism de ghetou cu maidanezi tolăniți decorativ pe taluzuri, cu blocuri leproase, cu vernisajul de rufe pe frânghie, cu mașini Dacia prăfuite ca niște cutii de conserve ruginite, cu peisaje dezolante de maghernițe ale unei Românii privite prin fereastra unei pagini de ziar de scandal. Neîndoielnic că toate aceste lucruri se regăsesc în peisajul (sub)urban românesc, însă regizorul le utilizează ca exemplu al unei lumi în care căruța cu cai nu a
Blândețea mării by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6038_a_7363]
-
pus mereu în situația să se apere. Dar să revin la Perpessicius. Liceul l-a făcut la „Bălcescu” , între 1902 și 1910, perioadă în care mai fuseseră elevi acolo Bazil Munteanu, Mihail Celarianu (poetul simbolist), poetul Leon Feraru (cel cu Maghernița veche), Vasile Băncilă, Cezar Papacostea (clasicistul). Debutul literar al lui Perpessicius s-a petrecut tot la Brăila, în 1911, cu o schiță care i-a apărut în revista „Flori de câmp”. Student la București, profesor apoi de liceu la Arad
Perpessicius și Brăila by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5523_a_6848]
-
în fața acestei păsări ciudate amintindu-mi copilul cel mut pe care mi l-a dăruit cândva femeia aceea lipsită de glas era una din acele stranii femei capabile să zboare că un înger în absență mea peste toate prăvăliile și maghernițele periferiei în timp ce toate corăbiile se adunau la geamul albastru cu roșiile muscate cu panseluțele căsuței mele de pământ în urma lor nu mi-a rămas decât acest papagal albastru poliglot vorbind o mie de limbi neînțelese de mine pentru papagalul acesta
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
din anii 1980, extrem de semnificativă pentru caracterul acultural al regimului comunist. Într-o zi, Ceaușescu ar fi trecut prin fața unei case de pe strada Ștefan cel Mare, astăzi, Iancu de Hunedoara, din apropierea Pieței Victoria, și ar fi întrebat: „Ce e cu maghernița asta?” I s-a răspuns că e casa lui Iorga. „Dați-i niște bani ăstuia și până luni (casa) să nu mai fie.” Caracter acultural și, în fond, antinațional, care domină și în regimul actual mentalitatea edililor, fie și din
Bucureștii de altădată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4135_a_5460]
-
că aici există mai mulți Înțelepți decât În toată biblioteca din Alexandria? Dante deschise gura să spună ceva, dar fu de Îndată oprit de celălalt, care Își reluă vorba cu entuziasm. — Și apoi, cârciumile voastre... Cu adevărat splendide! Nu ca maghernițele sordide frecventate de concetățenii mei. Am văzut localul unuia pe nume Baldo, care are casă deschisă dincolo de zidurile vechi. Îl cunoști? Acolo se joacă, știi? Și sunt și femei frumoase. — Cecco, izbuti Dante să zică În cele din urmă. Aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
mea de rarități se pare că te-am cam decepționat nici o deosebire Între mine și bietul Albu auzi o petrecere adevărată o dragoste adevărată o familie adevărată o viață am luat-o razna dacă o mai țin mult așa uite maghernița unde era cizmăria La Gică mergeam să scot pantofii mantei de la pingelit Îi recunoștea imediat din maldărul de Încălțăminte erau cei mai mici și aici În fundul curții vizavi de magazia de lemne locuia Nuți iubita lui Paul Mormînt seara aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
lui de vizită - era o legătură strânsă între picioare, adresă și marea lui aventură amoroasă. Odată, i s-a făcut atât de greață de Marșul nupțial, încât s-a hotărât să boteze cu numele autorului acelei mâzgăleli cea mai urâtă magherniță din oraș. Ca mai toate hotărârile lui de atunci, și pe asta a luat-o în compania unui demisec alb, iar alegerea lui a căzut fără nici o discuție asupra propriei sale străzi. Așa că în ziua următoare s-a dus la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
a fost că, pe noua hartă, strada lui a apărut cu numele de Intrarea Mendelssohn. — Și cum s-a chemat inițial? l-am întrebat eu. — Uite, nici pe Dumnezeu nu știm cum îl cheamă. De ce am ști tocmai numele acelei maghernițe? Ne înțelegeam din ce în ce mai bine. De la Piața Moartă, de-a lungul Aleii Immanuel, până în vârful muntelui Kármel. Un drum nebătut de mine ani întregi. Acolo creșteau brazii cu cruce și, când se înmulțeau, asta se auzea la difuzoare. Iosif și fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
sens tatuajului. La han i se spuse că Marcello, potrivit obișnuințelor sale, la ora aceea trebuia să fie la San Giovanni, pentru rugăciunea de fiecare zi. Dante ajunse repede la Baptisteriu, intrând pe poarta meridională. Fu nevoit să treacă printre maghernițele Întortocheate care, de-a lungul deceniilor, se tot lipiseră de maiestuosul edificiu, aproape sufocându-l În Îmbrățișarea lor, și prin mulțimea de vânzători desprinși să Își potrivească tejghelele chiar și printre mormintele vechiului cimitir, care Încă mai supraviețuia. Bătrânul medic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
nerăbdare când mă gândesc la ce‑o să facem noi doi acuși, să sperăm că reușesc să trec cu tine de portarul de noapte, domnul Fischer, că n‑am închiriat decât o cameră cu un pat. Care trebuie să fie vreo magherniță nenorocită, cârtește Anna pe ascuns, neîncrezătoare. Aș putea să trag oricând la Bristol, dacă aș vrea, dar nu vreau. Călătoresc în interes de serviciu. Mă ocup de motociclete. Chestia cu motocicletele nu‑i adevărată, de fapt vinde confecții de damă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
care-i monitoriza, de la primărie. Hai la ea! Naște azi! decretă patronul Jeep-ului. Directoarea, cu asistenta socială, cu femeia de serviciu...se urcară toate în mașină...și direct în poarta Rominei se opriră. Era după-amiază. Copiii fugeau prin curtea magherniței ce stătea să cadă pe ei. Unde-i mă-ta? întrebă proaspătul tată. O bate Țanu, în casă! Fără multe vorbe, intrară toți. Se pare că cearta se terminase de mult, că Țanu se împăca de zor cu nevasta. Hai
ÎN LUMEA CELOR CU BANI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367258_a_368587]
-
de ceva vreme! Dar noi suntem la etajul 107. - Și? - Păi, clădirea are doar 100! Beaulah o studie curioasă: - Draga mea, cred că ai nevoie de un mascul inventiv...ai luat-o razna! Te aștept la masă. Noul patron al „magherniței” ăsteia de local nu a apărut, încă. Am auzit că nu-i bătrân și are o avere considerabilă. Cam singuratic, nimeni nu știe pe unde iși petrece veacul. Carol dădu mecanic din cap, afirmativ. - Dacă tu spui... - ...spun, că ești
RETRO STORY de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364664_a_365993]
-
adunat ceva bani și a plecat cu un grup de prieteni în Italia. La periferia Romei, în cocioabe încropite din te miri ce, stăteau înghesuiți câte șapte-opt, de nu aveau loc să se lungească noaptea. Până li s-a demolat maghernița și au fost alungați de acolo. După două luni, fără să obțină un loc de muncă, el a reușit să plece în Spania, împreună cu alți doi prieteni din fostul grup. A prins câteva săptămâni bune la cules de căpșuni. Nu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
proprii ale comunei care nu trebuie risipite pe floricele și cârciumi. Acestea din urmă pot fi realizate de investitori locali care doresc să se îmbogățească. Guvernul să respecte întocmai master-planul de autostrăzi aprobat de Europa nu să se ocupe de maghernițele primarilor Mă doare capul de atâta meditație sterilă deoarece nu ai cu cine discuta în această țară. Unde este oare opoziția „CONSTITUȚIONAL” constituită? Toată speranța țării este legată de degetul mic a unui om, fostul Prim-ministru al guvernului ZERO
MEDITAŢIE VERSUS STUDIU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354217_a_355546]
-
gară sau de lângă Teatru, am înghițit praful și m-am cufundat în noroaie, m-am îmbrăcat ca și ceilalți, am râs, am vociferat, am strigat, am iubit, am lucrat, am glumit... Îi știu străzile drepte și ulicioarele dosnice, palatele și maghernițele, parcurile și apa Crișului Repede, tulbure ori palidă, legănată între maluri sau îngustându-se la vremi de secetă", mărturisește autorul în preambulul cărții. Cititorii sunt invitați la această călătorie în timp, deschizând pe rând filele fiecărui capitol: "Sufletul orașului", "Populația
VIATA COTIDIANA IN ORADEA INTERBELICA de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 49 din 18 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342437_a_343766]
-
cu lopețile. Periferia păstra încă imaginea acelui târg prăpădit pe care „Crainicul Cetății” (revista locală care a apărut între anii 1927-1935 sub coordonarea profesorului Gheorghe Maxim) o prezenta în paginile sale: ”De la intrare, venind din oricare parte te întâmpină aceleași maghernițe leproase, pășești pe aceleași drumuri desfundate și murdare, străjuite de garduri sparte”. Scriitorul Mircea Radu Iacoban „developează” în textele sale cu amintiri imaginea cenușie a Sucevei, cu „zecile de căsuțe prea puțin arătoase” care înconjurau centrul orașului, cu grupuri de
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
tare neajutorat că nu știa ce-i ăla vad comercial. Și chiar dacă ar fi știut, cu ce putea el să-l măsoare ca să-l evalueze? Celelalte îi erau clare: atâtea geamuri, atâtea rafturi, atâtea cărămizi. Dar...cât vad comercial are maghernița asta, pe care Nae ar vrea să i-o vândă? Ar fi vrut să-l întrebe, dar se temea să nu se facă de râs. Așa că făcu un pas elegant înapoi: --Uite ce e, Nae! Eu am fost foarte clar
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
se înălța pe malul Timișului statuia sfântului Nepomuk, protectorul orașului împotriva apelor dezlănțuite, pe care nu știu cine a avut ideea s-o scoată de la locul ei atunci când s-a amenajat noua faleză. Odinioară, în vecinătatea podului se înghesuia o sumedenie de maghernițe insalubre cu modeste prăvălioare la demisol, care au fost pe rând demolate atunci când s-a pregătit amplasamentul noii case de cultură. La vechea faleză, îngustă și joasă, accesul era permis printr-o ușă cu grilaj, care se deschidea în dreapta chioșcului
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
întâmplări dintr-o localitate de mult uitată în haloul copilăriei fuzionează cu disertația și prospectarea melancoliei provinciale cu "toate zbenguielile ilicite". Un dualism cultural se găsește sub aceeași privire. Un ochi al prozatorului scormonește prin cotloanele copilăriei, prin ungherele străzilor, maghernițelor și sufletele oamenilor, un altul, aristocrat și instruit, poposește pe marginea amintirilor, cochetând, într-o complicitate culturală cu cititorul. Textul, incisiv, este și o oglindă concavă care evidențiază critic regimul trecut care a mutilat și distrus multe vieți. Acțiunea se
INSULA DE VARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375126_a_376455]
-
Fosca, distrat, cu barca. De-abia cînd intru în cameră, îmi dau seama că panglicile de la pălăria gondolierului erau colorate roșu, albastru. Cine-o fi stînd în casele astea, unele din ele palate dintr-un pigmentat coșmar, altele doar cochete maghernițe, toate însă conviețuind, imemorial, cu apa, într-o osmoză inimaginabilă în altă parte a globului? Cine? Pentru că, se știe, orașul demografic e foarte bătrîn. Tineretul micii comunități, numită azi Veneția, trăiește departe de părinți, în orașele vecine, cu dinamică modernă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
negustori, zarafi, bancheri și cămătari, slugi și boieri, ofițeri și funcționari alcătuiau o societate pestriță specifică unei perioade de tranziție. La 1840, „Iașii însuși - spune Alecu Russo - este un monstruos amestec de clădiri masive ori elegante, de palate și de magherniți împrejmuite de ogrăzi nemăsurate; pe ulițele lui furnică lucruri de la țară, lux îmbelșugat, echipagii repezi, livrele, toalete pariziene ori vieneze, zdrențe franco-moldave, fizionomii vesele, aspre, originale, felurit îmbrăcate, ca pentru un bal mascat. Populația lui de 60.000 suflete e
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]