127 matches
-
participat la o competiție de lupte la Jocurile istmice și a debutat în viața publică scriind versuri, desigur, dar și tragedii. Eu unul cred că formația sa inițială de luptător și tropismul său pentru teatru nu-l părăsesc pe durata magisteriului său la Academie. Și, prin urmare, că-și scrie foarte adesea dialogurile ca un om de scenă și gândește ca un luptător, în ciuda punctului de vedere al tradiției, care este în întregime de partea lui... într-adevăr, dialogurile sale pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cardinalii săi, administrația acestei întreprinderi politice creștine se vor supăra. Atacurile din Donația lui Constantin vizează Biserica, desigur, dar nu creștinismul: mai mult, ele au fost făcute în numele lui, pentru o purificare a funcționării sale și pentru o ameliorare a magisteriului său. Eugeniu al IV-lea greșise, Nicolae al V-lea nu se înșeală. Atacând principiul și fundamentele acestei pretinse donații aflate la originea puterii temporale a religiei creștine, Lorenzo Valla agresează un papă care poartă războaie, seamănă discordia între principi
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
participat la o competiție de lupte la Jocurile istmice și a debutat în viața publică scriind versuri, desigur, dar și tragedii. Eu unul cred că formația sa inițială de luptător și tropismul său pentru teatru nu-l părăsesc pe durata magisteriului său la Academie. Și, prin urmare, că-și scrie foarte adesea dialogurile ca un om de scenă și gândește ca un luptător, în ciuda punctului de vedere al tradiției, care este în întregime de partea lui... într-adevăr, dialogurile sale pot
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Biserica marcionită nu era defel o comunitate de profeți. Dispunea de o ierarhie funcțională supusă aceleiași riguroase discipline ca și restul credincioșilor. În virtutea faptului că se considera că sexualitatea celor mîntuiți se va stinge, femeile aveau și ele acces la magisteriul bisericii. Membrii comunității practicau un ascetism sever și li se cerea să renunțe la căsătorie. Carnea și vinul erau excluse din regimul lor alimentar, peștele era Însă Îngăduit. Postul săptămînal strict cuprindea și ziua de sabat. Etica marcionită era eroică
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Cuvânt și stăruința de a-l vesti și altora. 2. Preotul în slujirea cuvântului Altuia. Prin circumstanțe dificil de descifrat în profunzimea lor, Dumnezeu caută și însărcinează pe aceia pe care îi vrea pentru slujirea Cuvântului său (prima vestire, cateheze, magisteriu, teologie), împrumutând gurii lor propriile cuvinte, dându-le forța necesară pentru a transmite mesajul (cfr. Ier 1,6-10). Această atenție multiplă Dumnezeu o rezervă preotului care, între firele puternice care țes vocația sa, are tocmai slujirea Cuvântului. Dar toate acestea
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
morții, fără să o lege de păcat (cfr. Rom 5,12.21; 6,23); celebrează aproape pentru condoleanțe pentru cei care rămân în viață, și spune puțin sau nimic despre pomenirea sufletelor din purgator, care constituie un punct ferm al magisteriului Bisericii încă de la începutul istoriei sale și trebuie să fie un aspect important al pastoralei în sensul că acesta are obligația să se roage pentru toată Biserica (și pentru aceea care se află în purgator) și pentru misiunea ei în
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
mai profunde ale fericirii, mai cu seamă atunci când au de-a face cu contexte - cum ar fi cel din domeniul misiunii pe care sunt chemați să o desfășoare - care cer o reînnoire continuă și profundă. Acest lucru îl afirmă documentele magisteriului bisericii, îl spune papa, îl spun fondatorii diferitelor institute..., nu poate să fie altfel. Există aspecte motivaționale care trebuie să fie revitalizate continuu, dacă se dorește să se perceapă dimensiunea existențială și, deci, teleologică a fericirii persoanelor consacrate. 4.1
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
mântuirii - în virtutea păcatului ce trebuie denunțat sau evitat, a sufletelor ce trebuie păstrate și a libertății Ecclesiei care trebuie menținută 15. Spre deosebire de puterea directă care, în materie spirituală, reprezintă ordinea credinței și a rânduielilor, a mântuirii, unde Biserica își exercită magisteriul său infailibil, prin adevărurile de credință, precepte și sfaturi conținute în Revelația divină, puterea indirectă este puterea spirituală, aplicată lucrurilor temporale; principiile care evidențiază actele propriu-zise ale puterii indirecte se regăsesc evident și valorează a fortiori pentru repercusiunile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
participat la o competiție de lupte la Jocurile Istmice și a debutat în viața publică scriind versuri, desigur, dar și tragedii. Eu unul cred că formația sa inițială de luptător și tropismul său pentru teatru nu-l părăsesc pe durata magisteriului său la Academie. Și, prin urmare, că-și scrie foarte adesea dialogurile ca un om de scenă și gândește ca un luptător, în ciuda punctului de vedere al tradiției, care este în întregime de partea lui... Într-adevăr, dialogurile sale pot
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
perspectiva sarcinii primordiale a teologiei creștine. Vom insista mai întâi asupra caracterului public, liturgic, sacramental și universal al Crezului apostolic. Tradiția apostolică este o realitate non-obiectivabilă, deci apofatică. Tradiția are o autoritate duhovnicească, precedând și depășind competențele instituției vizibile a magisteriului (în Biserica romano-catolică). După o formulă celebră, Tradiția Bisericii nu este altceva decât petrecerea Duhului în istorie. Duhul este Prezența învăluitoare și tainică în conștiința Bisericii. Numai prin Duh, tradiția teologică a Bisericii poate recompune numeroasele referințe biblice într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ea poate produce, alături de critici legitime și rectificări, mutații mai grave decît carențele pe care a vrut să le combată. Revoltat de administrarea autoritaristă și mercantilă a sacrului în catolicism, protestantismul a eliberat conștiința individului de ascendentul tradiției și al magisteriului, lăsînd credința personală ca singură punte peste distanța dintre uman și divin. Dar, în felul acesta, a condus la individualism, la anemierea gîndirii simbolice și, pînă la urmă, la o (și mai mare) autonomie a rațiunii față de credință. Reforma catolică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în căutare, o teologie de exercițiu, ba mai mult, o teologie care fierbe în toate direcțiile 1, Ioan I. Ică îl numește pe alexandrin contemporanul nostru. în el, vede figura de vîrf a unei epoci care se încheie odată cu acapararea magisteriului de către ierarhia eclezială și cu instaurarea unui model de credință monopolist, girat de puterea politică atunci cînd creștinismul devine religia oficială a Imperiului Roman tîrziu. în Origen, vede în același timp un tip de teolog care redevine exemplar odată cu apariția
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
să plece nicidecum. Același lucru se putea spune și despre Pr. Bonaventura da Campofranco, Secretarul părintelui Vizani, bărbat cu o viață sfântă. Ulterior, pentru acești doi preoți și Pr. Remondi din Moldova, care aveau deja licențe, cerea Sf. Congregații și magisteriul în sfânta teologie, lucru pe care îl făcuse prima oară încă din iulie 1636. 2. Preotul Remondi în Moldova și vizita Episcopului Zamoyski Pr. Benedetto Emanuele Remondi destinat de către Pr. Prefect Vizani pentru Moldova a plecat din Constantinopol în 1635
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
30 de scuzi Prefectului, pentru a veni într-ajutorul celor mai urgente necesități ale bisericii, dăruind și diploma doctorală celor doi licențiați în teologie, cu condiția să mai lucreze încă un trieniu în Misiune, clauză obișnuită pentru acele vremuri. Ulterior, magisteriul nu se va mai da decât după o perioadă de 6 ani in missione laudabiliter peractum. Pr. Petricca, cel care a condus de la distanță cu atâta experiență această sfântă acțiune, nu a avut fericirea să se bucure de rezultate. La
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
Pera Constantinopolului bine și sănătos împreună cu doi preoți... și doi laici pentru serviciile conventului nostru, unde acum suntem în număr de treisprezece. Printr-o altă scrisoare informa că ar fi trimis proviziile către misionarii din Moldova și Valahia și cerea magisteriul pentru Pr. M.ș Ridolfi. Despre cei doi misionari de la Iași, Pr. Bartolomeo Bassetti și Pr. Simone Appoloni, se păstrau diferite scrisori despre activitatea lor și progresul religiei catolice; aceștia au găsit un sprijin valid în secretarul domnitorului, Giorgio Kotnarski
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
misionari care, dacă au reușit în intenția lor, nu se mai îngrijesc să învețe alte limbi și nici să mai aducă vreun profit spiritual; cel puțin șase ani ar trebui să stea unul in partibus înainte de a-l abilita cu magisteriul și să se vadă mai întâi aptitudinile și bunătatea vieții sale: pentru că poate face mai mult un simplu frate cu exemplul decât s-ar dori din partea unui teolog cu doctrina, dar scandalos. Vă rog, să nu mă vedeți prea înflăcărat
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
a luat parte personal, ca fost Vicar Patriarhal și fost Prefect, la sesiunea generală a cardinalilor Propagandei unde le-a vorbit despre situația catolicilor latini din Orient și despre Misiunea din Moldova și Valahia. Tot acum, a cerut și obținut magisteriul pentru vrednicul său Vicar Pr. Gregorio de Magistris pe care îl lăsase la Pera. 2. Valoarea și moartea Părintelui Falco (1646) Pr. Giovenale Falco da Cuneo care, la începutul lui 1645 a primit doctoratul, a cerut și obținut permisiunea să
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
unui trib și unui moment, iar morala sa nu este exprimată, ci implicită. Ibid., p. 7. 318 Gilbert Durand, Introducere în mitodologie, p. 34. La sfârșitul secoului XX, spune Durand, aceasta se întâmplă cu atât mai mult cu cât "marile magisterii ale Occidentului", adică Biserica și Statul, refuză o "remitologizare" după ce au laicizat cunoașterea și au secularizat puterea. "Sacrificând mitologiilor demitizante ale pozitivismului, Occidentul a pierdut atât magisteriul religios, cât și pe acela politic. Ceea ce explică faptul că în societățile noastre
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
XX, spune Durand, aceasta se întâmplă cu atât mai mult cu cât "marile magisterii ale Occidentului", adică Biserica și Statul, refuză o "remitologizare" după ce au laicizat cunoașterea și au secularizat puterea. "Sacrificând mitologiilor demitizante ale pozitivismului, Occidentul a pierdut atât magisteriul religios, cât și pe acela politic. Ceea ce explică faptul că în societățile noastre moderne a apărut o uriașă lipsă, o nevoie enormă și anarhică de a respira aerul miraculosului, al viselor, al tuturor utopiilor posibile." Educația însăși a devenit un
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sănătos al oricărei lecturi comparate. Predica scrisătc "Predica scrisă" Excepție de la regulă nu face nici unul dintre vrednicii teologi români ai epocii. Aceasta se datorează și faptului că tradiția dezbaterilor publice este intrinsecă istoriei creștinismului. Biserica răsăriteană, fără să aibă un magisteriu sau un centru de autoritate infailibil, afirmă dialogul ca metodă de a surprinde esența participativă a cunoașterii. Sinoadele ecumenice exprimă adevărul dogmei, nu se angajează dialectic în descoperirea lui. În creștinism, legea formulării adevărului nu diferă de principiul revelației sale
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
întrebat: „«Înțelegi tu oare ce citești?» Iar el a zis: «Cum aș putea-o, dacă nu mă va călăuzi cineva?»” (Fapte 8, 30-31). În cazul tradiției ortodoxe, vocea Bisericii, iar nu impresiile personale, funcționează ca argument de autoritate. Pentru creștini, magisteriul suprem la Bisericii îl reprezintă predania sfinților. Lectura Bibliei nu se poate dispensa de schema tipologică fixată în lecționarul Bisericii, respectiv cu mărturia Sfinților Părinți - a căror imensă operă exegetică la Vechiul Testament ar putea fi abia reflectată în câteva zeci
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de influențe din Evanghelie, Sfinții Părinți, textele papilor, ale gânditorilor și ale politicienilor din secolele XIX XX, din personalism, popularism, ideile filosofiei protestante aplicate mai ales în economie, dar și din curentele laice, republicane, din liberalism sau socialism democratic. Activitatea magisteriului pontifical a fost extrem de importantă pentru formațiunile creștin-democrate, mai ales că experiența politică a dovedit că numai partidele creștine care au beneficiat de sprijinul Vaticanului s-au putut menține și chiar dezvolta. Esențiale au fost însă enciclicele lui Leon al
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
care o propune în primul rînd doctrina Bisericilor creștine. Așa cum a evidențiat foarte bine Jean-Marie Mayeur 8, partidele creștin-democrate au fost mai întîi partide care apărau religia, adică interprete și apărătoare ale drepturilor Bisericii Catolice, care le-a oferit, prin magisteriul pontifical, un program social și o structură intelectuală. Ele doresc totuși să-și păstreze autonomia, să-și exprime nonconfesionalitatea, să se deschidă și spre alte confesiuni creștine, tendințe pe care Adenauer a reușit să le impună în Germania, după război
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Rambaud, la Lyon, care respingeau ideile etatiste și dezvoltau ideile răspîndite mai ales de industriașii catolici din nordul Franței grupați în Asociația Catolică a Patronilor din Nord, de orientare paternalistă și antietatistă 5. Prin enciclica Rerum Novarum (15 mai 1891), magisteriul pontifical recunoaștea caracterul foarte grav al problemei sociale și stipula dreptul Bisericii de a interveni chiar în momentul cînd, în Franța, drama din Fourmies de la 1 mai 1891 scotea în evidență pericolul unui război social. Pentru creștini-democrați, aceasta a devenit
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
construiește plecînd de la "refuzul total al societății născute în urma Renașterii, Reformei și Revoluției, dominată de individualism și raționalism, de secularizarea statului, de știință și gîndire". Se schițează astfel, în mod clar, legătura cu catolicismul intransigent, contrarevoluționar și ultramontan, alimentat de magisteriul pontifical. Pretutindeni, în Franța și în Germania, în Belgia și în Italia, programul era asemănător: el își propunea să restabilească influența Bisericii asupra societății ca în Evul Mediu, cînd domnea unanimitas christiana, cînd individul era luat în seamă într-o
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]