126 matches
-
putut observa, de la Pius al XII-lea la Paul al VI-lea, o cvasi-suprapunere a concepțiilor: Europa papilor era Europa creștin-democraților, comunitară și federativă. Se observă un du-te-vino permanent între partidele autonome, dar de inspirație creștină, și instituția ecleziastică prin magisteriul ei, nefiind însă posibilă reducerea gîndirii creștin-democrate la aceasta din urmă. Dar aportul major al Bisericii în democrația creștină îl constituie tomismul, a cărui importanță trebuie evidențiată în gîndirea catolică a secolului al XX-lea, după enciclica din 1879, Aeterni
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
problemele economice au variat în timp și îmbracă aspecte diferite de la o țară la alta. Astfel că partidele interconfesionale, cu prezență protestantă importantă, ca în cazul Germaniei sau Olandei, au avut o evoluție deosebită, caracterizată prin pragmatismul protestanților, străini de magisteriul pontifical, chiar dacă acesta avea un caracter social. Totuși, se pot desprinde patru puncte comune. În primul rînd, organizarea economică trebuie să garanteze drepturile fundamentale de a poseda un bun, de a-ți procura cele necesare pentru o viață decentă, de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și Gay; L'Eglise et l'État a apărut în 1937. Marcel Prélot a subliniat "profundele afinități intelectuale" între fondatorul PPI-ului și oamenii din PDP8. În program regăsim referințe la autonomia politicului, la aconfesionalitate, care nu exclude respectul față de magisteriul pontifical 9. Dar PDP-ul nu a știut să profite de o mișcare catolică dinamică susținută de o mișcare sindicală, de Confederația Franceză a Muncitorilor Creștini fondată în 1919, de Săptămînile Sociale, un fel de universități itinerante prezidate de Eugène
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și controlată de ierarhie, ACI era instrumentul care permitea, conform Papei, să-și mențină pozițiile sub dictatură. Existența în cadrul partidului lui Mussolini a unui sector puternic anticlerical putea să-l neliniștească: el și-a concentrat forțele asupra organizațiilor catolice supuse magisteriului, subliniind meritele "omului care guvernează țara cu atîta energie" (Alocuțiunile consistoriale de la 24 martie 1924, 14 decembrie 1925, 20 decembrie 1926). Speranța de a obține de la fascism realizarea unui Stat catolic exista. Contradicția privind natura sa profundă persista, dar această
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
metodele democratice de soluționare a conflictelor prin intermediul negocierilor, dialogului și al participării tuturor, sînt elemente importante pentru salvarea și exercitarea drepturilor omului în lumea de astăzi", declara el la 23 noiembrie 1991, cu ocazia Forumului Internațional al partidelor creștin-democrate consacrat magisteriului social al Bisericii. Dar, în același timp, prioritatea acordată "noii evanghelizări" deplasează interesul papei de la partide spre mișcările laicilor, considerate a fi mai capabile de a difuza mesajul Bisericii în societățile din ce în ce mai secularizate, mai ales că acest papă neitalian știe
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Prin cancelarii săi, în special prin Adenauer și Kohl, CDU-ul s-a identificat foarte bine cu Germania, în timp ce Richard von Weizsäcker, președinte al Republicii între 1984 și 1994, a reușit să redefinească funcția președințială, făcînd din aceasta un veritabil magisteriu moral, întruchipînd ancorarea Germaniei în Europa. În faimosul său discurs ținut la 8 mai 1985 în fața Bundestag-ului, cu ocazia sărbătoririi a 40 de ani de la capitularea Germaniei, el a calificat 8 mai ca fiind "Ziua eliberării": "Avem toate motivele
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
replică în numărul din 3 aprilie: De Gasperi era criticat pentru faptul de a fi subliniat mai mult autonomia partidului decît inspirația sa creștină, de a nu fi reamintit că autonomia politică era limitată la obligativitatea de a se supune magisteriului. Articolul avea să fie corectat de papa însuși 12. Întreaga politică a lui De Gasperi veghea la definirea noului chip al Statului și al democrației italiene prin autonomia partidului său. La rîndul său, Fanfani și apoi Aldo Moro, a încercat
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
participat la o competiție de lupte la Jocurile Istmice și a debutat în viața publică scriind versuri, desigur, dar și tragedii. Eu unul cred că formația sa inițială de luptător și tropismul său pentru teatru nu-l părăsesc pe durata magisteriului său la Academie. Și, prin urmare, că-și scrie foarte adesea dialogurile ca un om de scenă și gândește ca un luptător, în ciuda punctului de vedere al tradiției, care este în întregime de partea lui... Într-adevăr, dialogurile sale pot
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Biserica marcionită nu era defel o comunitate de profeți. Dispunea de o ierarhie funcțională supusă aceleiași riguroase discipline ca și restul credincioșilor. În virtutea faptului că se considera că sexualitatea celor mîntuiți se va stinge, femeile aveau și ele acces la magisteriul bisericii. Membrii comunității practicau un ascetism sever și li se cerea să renunțe la căsătorie. Carnea și vinul erau excluse din regimul lor alimentar, peștele era Însă Îngăduit. Postul săptămînal strict cuprindea și ziua de sabat. Etica marcionită era eroică
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
o trezi din starea ei virtuală. Altfel, necălăuzită spre cunoaștere, acea capacitate de a înțelege sub îndrumarea unei călăuze sigure nu s-ar actualiza, ar rămâne inutilă ca motorul omului din Tecuci. A doua parte a titlului completează explicit instituția magisteriului pe care autorul se consideră apt să și-o asume, ca în momentul scrierii acestei poezii "pe când se credea pelican". Simbolul pelicanului nu e doar o imagine a paternității "ce-și sfâșie pieptul" pentru a-și hrăni progenitura; pe lângă conotația
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
unui trib și unui moment, iar morala sa nu este exprimată, ci implicită. Ibid., p. 7. 318 Gilbert Durand, Introducere în mitodologie, p. 34. La sfârșitul secoului XX, spune Durand, aceasta se întâmplă cu atât mai mult cu cât "marile magisterii ale Occidentului", adică Biserica și Statul, refuză o "remitologizare" după ce au laicizat cunoașterea și au secularizat puterea. "Sacrificând mitologiilor demitizante ale pozitivismului, Occidentul a pierdut atât magisteriul religios, cât și pe acela politic. Ceea ce explică faptul că în societățile noastre
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
XX, spune Durand, aceasta se întâmplă cu atât mai mult cu cât "marile magisterii ale Occidentului", adică Biserica și Statul, refuză o "remitologizare" după ce au laicizat cunoașterea și au secularizat puterea. "Sacrificând mitologiilor demitizante ale pozitivismului, Occidentul a pierdut atât magisteriul religios, cât și pe acela politic. Ceea ce explică faptul că în societățile noastre moderne a apărut o uriașă lipsă, o nevoie enormă și anarhică de a respira aerul miraculosului, al viselor, al tuturor utopiilor posibile." Educația însăși a devenit un
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mântuirii - în virtutea păcatului ce trebuie denunțat sau evitat, a sufletelor ce trebuie păstrate și a libertății Ecclesiei care trebuie menținută 15. Spre deosebire de puterea directă care, în materie spirituală, reprezintă ordinea credinței și a rânduielilor, a mântuirii, unde Biserica își exercită magisteriul său infailibil, prin adevărurile de credință, precepte și sfaturi conținute în Revelația divină, puterea indirectă este puterea spirituală, aplicată lucrurilor temporale; principiile care evidențiază actele propriu-zise ale puterii indirecte se regăsesc evident și valorează a fortiori pentru repercusiunile pe care
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
să plece nicidecum. Același lucru se putea spune și despre Pr. Bonaventura da Campofranco, Secretarul părintelui Vizani, bărbat cu o viață sfântă. Ulterior, pentru acești doi preoți și Pr. Remondi din Moldova, care aveau deja licențe, cerea Sf. Congregații și magisteriul în sfânta teologie, lucru pe care îl făcuse prima oară încă din iulie 1636. 2. Preotul Remondi în Moldova și vizita Episcopului Zamoyski Pr. Benedetto Emanuele Remondi destinat de către Pr. Prefect Vizani pentru Moldova a plecat din Constantinopol în 1635
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
30 de scuzi Prefectului, pentru a veni într-ajutorul celor mai urgente necesități ale bisericii, dăruind și diploma doctorală celor doi licențiați în teologie, cu condiția să mai lucreze încă un trieniu în Misiune, clauză obișnuită pentru acele vremuri. Ulterior, magisteriul nu se va mai da decât după o perioadă de 6 ani in missione laudabiliter peractum. Pr. Petricca, cel care a condus de la distanță cu atâta experiență această sfântă acțiune, nu a avut fericirea să se bucure de rezultate. La
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
Pera Constantinopolului bine și sănătos împreună cu doi preoți... și doi laici pentru serviciile conventului nostru, unde acum suntem în număr de treisprezece. Printr-o altă scrisoare informa că ar fi trimis proviziile către misionarii din Moldova și Valahia și cerea magisteriul pentru Pr. M.ș Ridolfi. Despre cei doi misionari de la Iași, Pr. Bartolomeo Bassetti și Pr. Simone Appoloni, se păstrau diferite scrisori despre activitatea lor și progresul religiei catolice; aceștia au găsit un sprijin valid în secretarul domnitorului, Giorgio Kotnarski
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
misionari care, dacă au reușit în intenția lor, nu se mai îngrijesc să învețe alte limbi și nici să mai aducă vreun profit spiritual; cel puțin șase ani ar trebui să stea unul in partibus înainte de a-l abilita cu magisteriul și să se vadă mai întâi aptitudinile și bunătatea vieții sale: pentru că poate face mai mult un simplu frate cu exemplul decât s-ar dori din partea unui teolog cu doctrina, dar scandalos. Vă rog, să nu mă vedeți prea înflăcărat
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
a luat parte personal, ca fost Vicar Patriarhal și fost Prefect, la sesiunea generală a cardinalilor Propagandei unde le-a vorbit despre situația catolicilor latini din Orient și despre Misiunea din Moldova și Valahia. Tot acum, a cerut și obținut magisteriul pentru vrednicul său Vicar Pr. Gregorio de Magistris pe care îl lăsase la Pera. 2. Valoarea și moartea Părintelui Falco (1646) Pr. Giovenale Falco da Cuneo care, la începutul lui 1645 a primit doctoratul, a cerut și obținut permisiunea să
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
ea poate produce, alături de critici legitime și rectificări, mutații mai grave decît carențele pe care a vrut să le combată. Revoltat de administrarea autoritaristă și mercantilă a sacrului în catolicism, protestantismul a eliberat conștiința individului de ascendentul tradiției și al magisteriului, lăsînd credința personală ca singură punte peste distanța dintre uman și divin. Dar, în felul acesta, a condus la individualism, la anemierea gîndirii simbolice și, pînă la urmă, la o (și mai mare) autonomie a rațiunii față de credință. Reforma catolică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în căutare, o teologie de exercițiu, ba mai mult, o teologie care fierbe în toate direcțiile 1, Ioan I. Ică îl numește pe alexandrin contemporanul nostru. în el, vede figura de vîrf a unei epoci care se încheie odată cu acapararea magisteriului de către ierarhia eclezială și cu instaurarea unui model de credință monopolist, girat de puterea politică atunci cînd creștinismul devine religia oficială a Imperiului Roman tîrziu. în Origen, vede în același timp un tip de teolog care redevine exemplar odată cu apariția
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mântuirii în virtutea păcatului ce trebuie denunțat sau evitat, a sufletelor ce trebuie păstrate și a libertății Ecclesiei care trebuie menținută 15. Spre deosebire de puterea directă care, în materie spirituală, reprezintă ordinea credinței și a rânduielilor, a mântuirii, unde Biserica își exercită magisteriul său infailibil, prin adevărurile de credință, precepte și sfaturi conținute în Revelația divină, puterea indirectă este puterea spirituală, aplicată lucrurilor temporale; principiile care evidențiază actele propriu-zise ale puterii indirecte se regăsesc evident și valorează a fortiori pentru repercusiunile pe care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ea poate produce, alături de critici legitime și rectificări, mutații mai grave decît carențele pe care a vrut să le combată. Revoltat de administrarea autoritaristă și mercantilă a sacrului în catolicism, protestantismul a eliberat conștiința individului de ascendentul tradiției și al magisteriului, lăsînd credința personală ca singură punte peste distanța dintre uman și divin. Dar, în felul acesta, a condus la individualism, la anemierea gîndirii simbolice și, pînă la urmă, la o (și mai mare) autonomie a rațiunii față de credință. Reforma catolică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în căutare, o teologie de exercițiu, ba mai mult, o teologie care fierbe în toate direcțiile 1, Ioan I. Ică îl numește pe alexandrin contemporanul nostru. în el, vede figura de vîrf a unei epoci care se încheie odată cu acapararea magisteriului de către ierarhia eclezială și cu instaurarea unui model de credință monopolist, girat de puterea politică atunci cînd creștinismul devine religia oficială a Imperiului Roman tîrziu. în Origen, vede în același timp un tip de teolog care redevine exemplar odată cu apariția
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
firav și cel mai puțin convingător a fost plantat, cu solemnitățile de rigoare, în 1964, de către papa Paul al VI-lea. O atestă inscripția de pe o tăbliță. Este măslinul cel mai înalt în grad, dar nu-i fie cu supărare magisteriului, în materie de urme, verdeața e redhibitorie iar autoritatea inoperantă: numai fosilele anonime prezintă încredere, iar cele mai modeste sunt și cele mai convingătoare. Vreau adică să spun: semnele pe care pământul și timpul le-au exsudat trudnic din adâncurile
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
stătea la suflet: mântuirea oferită tuturor (universalitatea mântuirii), docți și ignoranți, bogați și săraci; o atenție aparte trebuia rezervată însă celor săraci, celor umili, celor bolnavi, muncitorilor, marii mase a poporului ignorant. Spre deosebire de predecesorii săi, care păreau preocupați îndeosebi de magisteriul teoretic, pentru el, acțiunea pastorală trebuia să fie concretă și să meargă în întâmpinarea necesităților reale ale turmei. Și arăta că toți creștinii sunt chemați la sfințenie. Pe scurt, acest episcop a dat Bisericii veroneze câteva directive importante: să treacă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]