1,473 matches
-
necăutând nici spre el, nici măcar spre scrierile sale și totuși, un timp măcar, uniți într-o viziune comună. În anii aceia când " cu totul împotriva vederilor lui Blaga " descopeream cu entuziasm fenomenologia, aș fi numit acea comuniune în viziune cu magistrul meu de filosofia culturii, folosind cuvintele lui Husserl, drept o împărtășire "im unzeitlichen Reiche der Ideen" " în imperiul intemporal al ideilor. Dar istoria, plină de larmă și furie, bântuia în timp ce noi contemplam ideile. În curând, timpul reușea să tulbure, dacă
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
sufeream prima mea condamnare, prima detenție. Când aveam să ies din închisoare, din Universitatea tinereții mele mai rămăseseră doar ruinele. Mă simțeam onorat de a fi izgonit din Universitate împreună cu Blaga și cu atâția dintre confrații mei ce-mi fuseseră magiștri. În același timp se risipea Cercul literar. Intram în noapte. În conferințele ținute de Nietzsche în 1871-72 pe tema viitorului instituțiilor de învățământ ( Über die Zukunft unserer Bildungsanstalten), referindu-se la acel cuvânt al vechilor elini, pe care l-am
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
epocii Internetului în care am intrat deja va semăna prea puțin cu aceea de azi, totuși mi-ar părea bine ca acea universitate al cărei spațiu ar fi într-o expansiune fără limite n-ar uita cella monastică medievală a magistrului înconjurat de câțiva discipoli aleși, ba chiar și celula de închisoare în care cuvântul de învățătură împărtășit ca și rugăciunea erau dătătoare de viață. (Alocuțiune ținută cu ocazia decernării titlului de Doctor honoris causa al Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj)
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
darul în materie al celui despre care vorbesc sfidează orice comparație. De la un punct încolo, Vulpescu se ia la întrecere cu sine, oferindu-ne versiuni total diferite ale unor balade traduse de el cu multe decenii în urmă (vezi Opurile magistrului Françoys Villon ș...ț, Editura Tineretului, 1958). Și nu mă voi grăbi să spun că noua versiune e neapărat superioară primei; esențial rămîne faptul că ambele sînt excelente. 1958 2005 Scoicari, pedeștri la Ruel, Coțcari cu mierla în caftan, Vă
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
lui albastră. Dar n-a venit. Doar mutul, cu-n deget, în aer, rășchirat, ți-a desenat conturul și-apoi l-a-mbrățișat. Și surdul, spân, ce-ngână cu preoții tropare, ți-a mângâiat un deget, plângând, în postul mare. Am iscodit magiștrii ursitelor și-n carte, Să aflu cine suntem, ce-am fost, în doi și-n parte, Dar m-am ales cu-n hârb de ghicitori deșarte. Când orbul ne-a atins cu-n deget plin de rouă, A scos, zâmbind
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
unit prin crez și faptă Pentru-a-ntări legământul Să purcedem calea dreapta Pentr-a ne-ntregi pământul Am pornit marșul unirii Peste munți, veniți cu noi, Actul drept al re-ntregirii Este-un crez pentru eroi Au pornit în marș magistru Steaguri păzite de astre De la Tisa pan’ la Nistru Roșii, galbene, albastre. Poartă steagul re-ntregirii Tinerii, urmași de daci, Țelul sfânt al reunirii Le va da viteaz cârmaci. Au pornit marșul unirii Ape clocotesc prin veac, Cântă imnul nemuririi Toți
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
născut în Kçiq të Madh din Mitrovița (Republica Kosova). La Universitatea din Prishtina a absolvit Facultatea Tehnică, Secția Ingenerie Mecanică. La Universitatea din Zagreb, în cadrul Facultății de Inginerie și Construcții de Nave, a terminat studiile postuniversitare unde a obținut titlul Magistru al Științelor tehnice. Ulterior, în Centrul de Studii Albanologice din Tirana a obținut titlul Doctor în Științele de Filologie, specialitatea Terminologie. Actualmente, la Universitatea din Viena își termină cea de a doua disertație în domeniul ingenieriei mecanice (”Untersuchungen zu den
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
ceea ce îi conferă o viziune cuprinzătoare care este întemeiată pe o trăire autentică a vieții creștine. Demersul său este profund ancorat scripturistic, în spiritul sfinților părinți al căror elogiu îl face în mod nedisimulat și pe care îi recunoaște ca magiștri desăvârșiți,ai căror urmași ne sunt călăuzitori și îndrumători în Biserica noastră dreptmăritoare. În felul acesta, El ne-a arătat că Biserica nu este o realitate statică, ci reprezintă o dinamică transfiguratoare, fără contopire, a naturii create cu cea necreată
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
cenușă. Ori suntem recordmeni mondiali ai neiscusinței în construcții (puțin probabil), ori suntem urmăriți de un blestem al destrămării (iarăși, greu de crezut), ori suntem exponenți absoluți ai lucrului de mântuială, ai bătăii de joc și niște hoți fără egal, magiștri în a ne fura singuri căciula. Și m-a mai urmărit ceva tot astfel, obsesiv. Eram în Canary Wharf, la Londra, un complex de zgârie nori fabulos, construit direct în apă, cu linii de metrou suprapuse, aeriene și subterane, cu
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
replici, personaje, episoade din comediile și Momentele lui Caragiale sunt actualizate de admiratorul lui contemporan, în contexte predominant pozitive. Cu una sau două excepții (visul lui Trahanache, bunăoară, interpretat ca un coșmar al legalismului asbolut, al soțietății cu prințipuri), opera magistrului este tonifiantă pentru cel ce a citit-o cu mare atenție, folosind-o acum ca pe o oglindă ideală pentru ambițiile și defectele noastre. Procedura e recunoscută, onest, și recomandată în debutul tabletei Patrioți, retori și lichele: Ne aflăm dinaintea
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
mai obosit decât spune domnul Bușcu... Iar între altele fie spus, după ce am văzut și "Balul Academiei Cațavencu" transmis pe TVR1, în seara de duminică, 21 mai, am fost și mai convinși de acest adevăr, cutezând să-l "deranjăm" pe magistrul François Villon cu o parafrază: - Și, totuși: unde-s balurile din vremea mirceadinescului? Și mă întreb cu spaimă nedisimulată: de ce, oare, ne tot amintim de acest vers villonian când vizionăm unele emisiuni de televiziune ? Și nu știu... Poate (și) pentru că
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
domestice și planul oniric în care sintaxa poetică se poate răsuci în fel și chip, rotind în jurul baobabului sau punând pe urma nimfelor numeroase proiecții ale deplinei libertăți. Asemeni lui Leonid Dimov, dar fără luxurianța imagistică și feeria lexicală a magistrului, Emil Brumaru se îndepărtează programatic de modelul liric abstract al generației lui Nichita Stănescu, deschizându-și universul pe orizontală, într-o consistentă și proaspătă imanență. Lumea e la doi pași de noi, pare să ne spună poetul. Este suficient să
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
caută un ton mai grav, expeditorul abordând teme complexe și conexe, pentru a le diseca metodic. Fără a-și reprima ironia la adresa ,experienței revelatoare" a criticului, Alexandru Mușina se comportă față de acesta ca un învățăcel dornic să-l impresioneze pe magistru. Tăcerea lui Cis este complice, cea a lui Podoabă pare enigmatică. Unul dintre subiectele care vin și revin, obsesiv, în scrisul autorului este cel al marginalității provinciale. Fragmente savuroase sunt dedicate veleitarilor și ,analfabeților lirici" din provincie, acelor guru locali
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
basarabene, poetul Ion Minulescu mulțumindu-i la 26 februarie 1929 și cerându-i să pună la dispoziție „datele necesare relative la trecutul și activitatea desfășurată de Conservatorul din Chișinău” - XI - 1779. Este posibil, ca, în calitate de fost discipol și admirator al magistrului, C. A. Ionescu să fi știut despre preocupările lui George Breazul pentru folclorul populației românești din Transnistria și să fi fost stimulat de ele. Toate aceste ctitorii urmăresc în mod prioritar și conduc la o finalitate cu bătaie lungă ce
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
în pașalâc. Tot în- tr-un incendiu, dar în 1738, avea să fie distrusă una din cele două biserici ortodoxe existente în orașul ocupat (de asemenea în cartierul Palanca Mare). În „Feuerordnung“ - un prim regulament de prevenire a incendiilor - dat de către magistrul comunal în 1718, ni se arată că „rascienii au în Palanca Mare o veche biserică al cărei turn e foarte înalt“. Cealaltă construcție avea să-și servească enoriașii până în 1746, când „s-a zidit biserica Sf. Gheorghe din Fabrică“, aceasta
Agenda2004-28-04-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/282637_a_283966]
-
vînătoare". Uneori accentele se îngroașă, limbajul se învîrtoșează, punînd în drepturi ocara bășcălioasa de tip villonesc: Rămîne ea: o matracuca beata / Trăgînd aghiose-n lege pe crivat / Încît tu ieși din rînza-i descuiata / Borît sau pe sub coadă emanat". Fără îndoială adevăratul magistru de la care Soviany a invatat nu numai meserie, dar l-a ros pînă la os și a supt din el măduva poeziei, rămîne Fracois Villon: "Cunoașteți domnilor colegi/ Deviza artă pentru artă / Voi cu pumnale noi în teci / Și toți
Cînd Filimon, cînd Filaret by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17694_a_19019]
-
glas unui calendar sacral local, cu file întoarse patetic, într-un netimp celebrator în absolut: "Vai, vremea cum trece/ rostogolind în abisuri/ sfintele cercuri:/ joi, vineri, sîmbătă,/ duminică, luni, marți, miercuri...// Dacă aș avea timp,/ aș scrie un poem despre/ Magiștrii îngropați în bărăgane,/ printre abecedare și icoane// Dacă aș avea timp/ aș scrie un poem despre/ diaconul Ion Creangă,/ despre sfintele cercuri:/ joi, vineri, sîmbătă,/ duminică, luni, marți, miercuri..." (Vedere din pridvorul Bojdeucii). Sau această devotată închinare, pe o trama
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
acestea s-au și întîmplat..." (Toate s-au întîmplat). Conștiința de sine a visului împinge visul în zona ironiei. Cînd se decide la o mai amplă dezvoltare, modalitatea persiflării dobîndește o perfida pedanterie, o seriozitate comic-scientizantă, care-l amintește pe magistrul Ursachi. Este apogeul scriptic al refuzului cultivat de acest poet atît de comprehensiv și de tolerant, refuz virînd spre fantezie că spre o neutralizare. Falsă logică, pletora de detalii, gravitatea simulata par a fi paratrăznetele așezate în calea unei umori
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
Am fost tentat, multă vreme, să dau vina pe "baronii presei" pentru predilecția maladiva acordată de ziare grotescului, respingătorului, bestialului și putregaiului. Într-adevăr, ca la un semnal, ziarele "naționale" și-au deschis paginile aproape exclusiv "bubelor, mucegaiului și noroiului" magistrului Arghezi. Orice e pervertit, bolnăvicios, dement și mincinos trezește interesul clocotitor al unei populații infantilizate, incapabilă, parcă, să sesizeze altceva decât impulsurile violente ale exteriorului. Nu țin minte că vreo dezbatere - nu teoretică: ar fi prea mult să cerem așa ceva
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
partenerul lui Brad Pitt, el nu e altul decît magnificul Anthony Hopkins, care iradiază atîta concentrare "pe stare" și o atît de profundă umanitate, încît înnobilează totul în jur, inclusiv pe Brad Pitt... Anthony Hopkins e ales de Moarte că magistru în ale Vieții. Un magnat "de presă" care, cu cîteva zile înainte de a împlini 65 de ani află că va muri, află că propria companie îi e furată și mai află că fata lui s-a îndrăgostit de Moarte! În
Moartea în vacantă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18106_a_19431]
-
de ani află că va muri, află că propria companie îi e furată și mai află că fata lui s-a îndrăgostit de Moarte! În vacanță, Moartea are o mare pofta de viață. Și simt al umorului. Cînd vede că magistrul face o criză de nervi, moartea îl avertizează: "Faci infarct și-mi strici vacanță!" De ce l-a ales Moartea tocmai pe El? Probabil, conform unui cunoscut titlu, Moartea citise ziarul. Și a ales un învingător pentru care Adevărul e mai
Moartea în vacantă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18106_a_19431]
-
să spun "ale psihanaliștilor", nu pentru că n-ar exista, ci pentru că se pot numără la noi încă extrem de puțini). În aceste împrejurări, un demers precum cel prezentat aici pare să întregească imaginea unei - pentru a rămâne în zona conotațiilor dragi magistrului păltinisan - adevărate descălecări. Premisa cărții stă într-o anume opunere a filosofiei inconștientului filosofiei tradiționale, căci dacă aceasta din urmă se referă la problemele pe care le pune spiritul din punctul de vedere al conștientului, cealaltă descoperă "impuritatea spiritului", accesul
Avatarurile unei idei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18116_a_19441]
-
seamăn, slavă...", ne reamintește fostul Ariel din Furtună lui Liviu Ciulei, Florian Pittis, primele cuvinte pe care i le spunea, în scenă, lui Prospero - și care dau și titlul, shakespearian, al filmului... Mihai Constantin are fericirea de a fi urmașul "magistrului fără seamăn"; un dar care, uneori, ar putea fi și o grea povară: căci nu e ușor, într-o astfel de (și altfel de) meserie, să te raportezi, obsedant și inevitabil, cu carnea și cu sîngele tău, cu nervii și
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
literare, dar, vor nu vor, numele lor vor curge mereu alăturate, din reflex, fiindcă așa au intrat în cursuri universitare și manuale școlare. Mersul acesta "cu școala" prin istoria literaturii române contemporane are mai mult rațiuni didactice, de vreme ce deosebirile dintre magiștri sînt cel putin tot atît de mari cît asemănările. * După ce a alcătuit un numar dedicat grupării, revista de la Pitești, condusă de Dumitru Augustin Doman, a conceput cea mai recentă apariție a sa (4 - 5) că un număr monografic Costache Olăreanu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]
-
alții surzi și orbi la contexte și insensibili la nuanțe. I-am recitit de curând un mic studiu din 1996 (introdus în volumulculegere Constelații literare, 1998) despre G. Călinescu cel din primii ani de după 1944, în care iubirea admirativă pentru magistru nu-i obnubilează nicio clipă voința și capacitatea de a disocia, cu o acribie deopotrivă profesională și etică, între regretabila lui publicistică politică și cea literară, de apărare a esteticului. Sau, recitindui articolele de după 1948, formulând distinguo-uri ca acesta: „Oricât
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]