75 matches
-
exhaustive: G. Penco, La dottrina dei sensi spirituali in Gregorio Magno, Benedictina 17 (1970), 161-201; idem, S. Gregorió e la teologia dell’immagine, ibidem, 18 (1971), 32-45; idem, Storia del monachesimo in Italia, Jaca Book, Milano 1983; R. Manselli, Gregorio Magno e la Bibbia, în La Bibbia nell’Alto Medioevo, Centro Ital. di Studi sull’Alto Medioevo, Spoleto 1963, pp. 67-101; J. Leclercq, Cultura umanstica e desiderio di Dio, trad. it. Sansoni, Firenze 19832; R. Gillet, Dictionnaire de spiritualité..., art. său
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Ital. di Studi sull’Alto Medioevo, Spoleto 1963, pp. 67-101; J. Leclercq, Cultura umanstica e desiderio di Dio, trad. it. Sansoni, Firenze 19832; R. Gillet, Dictionnaire de spiritualité..., art. său Saint Grégoire le Grand; V. Recchia, L’esegesi di Gregorio Magno al Cantico dei Cantici, SEI, Torino 1967; Le omelie di Gregorio Magno su Ezechiele, Quaderni di VetChr, Bari 1974; Cl. Dagens, Saint Grégoire le Grand, Et. Augustiennes, Paris 1977; G. Cremascoli, Novissima hominis nei Dialoghi di Gregorio Magno, Pátron, Bologna
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Cultura umanstica e desiderio di Dio, trad. it. Sansoni, Firenze 19832; R. Gillet, Dictionnaire de spiritualité..., art. său Saint Grégoire le Grand; V. Recchia, L’esegesi di Gregorio Magno al Cantico dei Cantici, SEI, Torino 1967; Le omelie di Gregorio Magno su Ezechiele, Quaderni di VetChr, Bari 1974; Cl. Dagens, Saint Grégoire le Grand, Et. Augustiennes, Paris 1977; G. Cremascoli, Novissima hominis nei Dialoghi di Gregorio Magno, Pátron, Bologna 1979; J.M. Petersen, The Dialogues of Gregory the Great in their Late
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
di Gregorio Magno al Cantico dei Cantici, SEI, Torino 1967; Le omelie di Gregorio Magno su Ezechiele, Quaderni di VetChr, Bari 1974; Cl. Dagens, Saint Grégoire le Grand, Et. Augustiennes, Paris 1977; G. Cremascoli, Novissima hominis nei Dialoghi di Gregorio Magno, Pátron, Bologna 1979; J.M. Petersen, The Dialogues of Gregory the Great in their Late Antique Cultural Background, Studies and Texts 69, Toronto 1984; vol. col., Grégoire le Grand, Actes publiés par J. Fontaine, R. Gillet, St. Pellistrandi, Et. du Centre
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Scientifique, Paris 1986 (între altele, semnalăm contribuțiile semnate de G. Cracco, L. Cracco Ruggini, M. Forlin Patrucco, S. Boesch Gajano, A. de Vogüé, Y.-M. Duval, J. Fontaine și L. Holtz); N. Scivoletto, I limiti dell’ars grammatica in Gregorio Magno, Giornale Ital. di filologia, 17 (1964), 210-238; L. Holtz, Le contexte grammatical du défi à la grammaire: Grégoire et Cassiodore, în Grégoire le Grand, cit., pp. 531-540; V. Recchia articolul Gregorio Magno în Dizionario degli Scrittori Greci e Latini II
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Scivoletto, I limiti dell’ars grammatica in Gregorio Magno, Giornale Ital. di filologia, 17 (1964), 210-238; L. Holtz, Le contexte grammatical du défi à la grammaire: Grégoire et Cassiodore, în Grégoire le Grand, cit., pp. 531-540; V. Recchia articolul Gregorio Magno în Dizionario degli Scrittori Greci e Latini II, Marzorati, Milano 1987; V. Paronetto, Gregorio Magno. Un maestro alle origini cristiane d’Europa, Studium, Roma 1985; vol. col., Atti del Convegno su Gregorio Magno, Augustinianum, Roma 1991. Cu Grigorie cel Mare
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
210-238; L. Holtz, Le contexte grammatical du défi à la grammaire: Grégoire et Cassiodore, în Grégoire le Grand, cit., pp. 531-540; V. Recchia articolul Gregorio Magno în Dizionario degli Scrittori Greci e Latini II, Marzorati, Milano 1987; V. Paronetto, Gregorio Magno. Un maestro alle origini cristiane d’Europa, Studium, Roma 1985; vol. col., Atti del Convegno su Gregorio Magno, Augustinianum, Roma 1991. Cu Grigorie cel Mare în Italia și Grigorie din Tours în Franța (pp. ??? și sq.) de obicei e considerată
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cit., pp. 531-540; V. Recchia articolul Gregorio Magno în Dizionario degli Scrittori Greci e Latini II, Marzorati, Milano 1987; V. Paronetto, Gregorio Magno. Un maestro alle origini cristiane d’Europa, Studium, Roma 1985; vol. col., Atti del Convegno su Gregorio Magno, Augustinianum, Roma 1991. Cu Grigorie cel Mare în Italia și Grigorie din Tours în Franța (pp. ??? și sq.) de obicei e considerată încheiată (în măsura în care pot fi valabile periodizările și diviziunile unei istorii continue, neîntrerupte) istoria literaturii creștine din epoca greco-latină
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
regio gubernio, f. l. 1791; Norma vitae cleri, f. l. 1780 (o prelucrare după o scriere franceză) etc. Două opere rămase în manuscris, Dissertationes de rebus gestis inter Ferdinandum et Sigismundum Zapolya regem și Isabellam reginam et Georgium Martinusium episcopum Magno Varadiensem, ejusque cede in Alvincz, relatează aspecte importante ale istoriei politice și religioase din Transilvania epocii Reformei, arată în ce măsură preocupările istoriografice tind spre o reconsiderare bazată pe texte vechi, cu atenție descifrate și utilizate. De altfel, publicarea volumelor de surse
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
e îndoit, dar nu de vârstă; l-a usat rugina unui repaos josnic, căci a fost prada temniței. Am avut soarta acelor oameni cari n-au niciodată parte de bunătățile pământului și ale aerului! Prisonierul din Chillon. Byron. Suave, mari magno, turbantibus aequora ventis, E terra magnum alterius spectre laborem. Chiar în nenorocirea celor mai buni amici ai noștri este ceva care nu ne displace. Lucrețiu. De rerum natura. Odiant, dum metuant! Să mă urască, dar să se teamă de mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de scări și fațada palatului consular. L-am întrebat, în timp ce-l cercetam pe însoțitorul meu, dacă îmi era îngăduit să aduc omagiul meu episcopului, care, în chip ciudat, nu se făcuse văzut. Andras, mimând regretul, mi-a spus că episcopul Magno era bolnav și nu putea primi pe nimeni. Banchetul a fost la înălțime în privința mâncărurilor și a vinurilor, a felului cum erau aranjate mesele, precum și datorită amabilității lui Gregorio și a nobilimii din Oderzo. Andras, pe care nu-l slăbeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cu centurionul în șoaptă. Am auzit doar atât: „Iute, haideți“. M-au tras în sus și au încercat să mă facă să alerg. Când m-am prăbușit la pământ, mi-au dat câteva șuturi și pumni. Atunci a apărut episcopul Magno. Mai întâi i-am văzut încălțările de postav alb, apoi vârful negru al patrafirului. Mi-am ridicat privirea spre el cu ură. Pe față i se întipărise moartea și încerca să-i alunge pe preoții care voiau să-l îndepărteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Din pricina verii secetoase, puțurile orașului secătuiseră, și apa rămasă în șanțuri era murdară. În plus, ajutoarele promise de Ravenna n-au sosit. Încât, în dimineața celei de-a unsprezecea zile, s-a înfățișat la Rotari un preot trimis de episcopul Magno. Cerea să i se permită episcopului și clerului să părăsească orașul, pentru a se retrage la Veneția împreună cu nobilii care se opuseseră asasinării ducilor și norodului care nu participase la masacrarea trupurilor. - Ce garanții îmi dați? a întrebat încruntat Rotari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
se permită episcopului și clerului să părăsească orașul, pentru a se retrage la Veneția împreună cu nobilii care se opuseseră asasinării ducilor și norodului care nu participase la masacrarea trupurilor. - Ce garanții îmi dați? a întrebat încruntat Rotari. - Ai cuvântul episcopului Magno, un om sfânt și drept. Consultat din priviri, am făcu un semn de aprobare. Când soarele a fost deasupra orașului, porțile s-au deschis și s-a ivit episcopul în odăjdiile lui sfinte și cu crucea de lemn; în urma lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
domine omnes et quoscumque pannos lineos et laneos ad dorsum et per personalem usum dicte domine. [431v] Item iure institutionis reliquit et legavit. Brigide, uxori Miliani aurificis, Smeralde, uxori olim Antonii Pieri Dominici righatterii, et Antonie, uxori Iohannis Dominici del Magno, filiabus legitimis et naturalibus dicti Ionhannis et cuilibet earum, pro una terția parte pro qualibet, domum habitationis ipsus testatoris, sitam în civitate Florentie în via dello Alloro 222 cum habituris et pertinentiis suiș, cum honere tamen permictendi dictam dominam Angelam
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
și să fie pentru uzul personal al doamnei. Item. Conform legii moștenirii a dat și a lăsat moștenire: Brigidei, soția lui Milianus aurarul, Smeraldei, soția defunctului Antonius Pieri Dominici, negustorul de haine vechi, si Antoniei, soția lui Iohannes Dominici del Magno, fiicele legitime și naturale ale numitului Iohannes, si fiecăreia dintre ele cu o cotă de o treime pentru fiecare, casa locuită de testatorul însuși, situată în orașul Florența, în Via dell'Alloro, cu apartamentele și anexele sale, cu obligația, însă
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
mai sus, toate și fiecare din piesele de mobilier, si toate bunurile mobile aparținând numitului testator situate sau existând oriunde în orașul Florența. Item. A dat și a lăsat moștenire numitei Antonia, fiica sa și soția lui Iohannis Dominici del Magno, un credit aparținând testatorului de o sută opt florini și șapte șoldi sau așa ceva la Monte de Sapte la Sută,229 însă, cu clauză că Antonia să fie obligată de iubirea de Dumnezeu și pentru îmbunătățirea sufletului lui să dea
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Confreria Sân Giovanni Decollato, 25 Conrad IV, rege german și rege al Siciliei și Ierusalimului, 46 Cortona, 38 Cristofor, sfanțul, 60 Cronaca, arhitect, 70 crucifixe, 61, 71 Deciani, Tiberio (Decianus), 140 del Bădia, Iodoco, 29 del Cittadino, Francesco, 134 del Magno, Giovanni, 38, 143, 148, 149 Del Migliore, Fernando Leopoldo, 139, 140 del Pie, Simone di Daniello, 61 del Quadro, Piero, 57 Dickens, Charles, 25 Doamna Norocului, 45 Dolciati, familia: Filippo, pictor, 18, 31, 32, 82, 84, 133; Simone di Piero
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
în relații bune cu el judecând după dispozițiile din testament. El pare să fi oferit sprijin financiar și unui ginere (vezi ASF, NA, 167900, Ser Piero di Andrea da Câmpi, dos. 39v [30 decembrie 1498], o înțelegere dintre Giovanni del Magno și Giovanni Rinaldeschi). 51 Litigiul este descris în ASF, Mercanzia, 1577, nepaginat (7 septembrie 1500). În testamentul sau, Giovanni i-a reținut datoriile lui Antonio din moștenire, rezervând cea mai mare parte din avere celei de-a treia soții, Angela
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
treia soții, Angela, si fiicelor lui. Antonio a renunțat la moștenirea tatălui și a cerut proprietatea ca fiind moștenirea de drept după mama sa, Alessandra. Pe 11 noiembrie 1500, Antonio s-a întâlnit cu unul dintre cumnații săi, Giovanni del Magno, în prezența unui notar, ambii fiind martori ai unui act notarial fără legătură cu cazul, NA, 16790, dos. 231r. Câteva zile mai târziu, pe 13 noiembrie 1500, s-a întocmit o înțelegere între Antonio, surorile sale și mama lui vitregă
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
emoțională via talamus anterior stâng. Complexul nuclear talamic posterior (NTP) este atât releu cât și arie de proiecție importantă a căilor nociceptive. Nivelul de somatotopie este mai redus În comparație cu VPL. Partea medială a nucleului talamic posterior și a nucleului geniculat magno celular reprezintă o importantă structură talamică modulatoare a nocicepției. Nuclei laminari, paralaminari, limitans și peritalamici Grupul medial de fibre al tractului neo - spino talamic pare a se proiecta În nucleul limitans de la frontiera mezencefalo diencefalică și În nucleii intralaminari cu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
pe Cynthia-o cîntam, tot anul,/ neasemuita: ăponebanus tuis, Cynthia, temporibus,/ et modo gaudebam lapsos formare capillos/ nunc furtiva cavis poma dabam manibusă,/ cîstigînd-o cu farmecul versului sfios./ Nu cu aur sau perle din Indii, cu farmecul blîndului vers./ăsaepe venit magno fenore tardus Amor.ă O știu:/ăvine adesea cu grea camăta amorul tîrziu.ă// Astăzi, cînd toate se șterg, el de ce nu s-a șters?/ Să fie, cu vremea, desi potolit, tot mai viu?" (Intertextualism). Aspirația acestei producții nu e
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
transfer, un „salt” care-i dă certitudinile continuității existenței sale Într-un nou registru cel al imperisabilului. Spiritul creează și mișcă totul, așa cum spunea și Vergiliu (Eneida, VI, 726-727Ă: Spiritus intus alit, totamque infusa per artus Mens agitat molem et magno se corpore miscet. Prin forța spirituală, omul aspiră la eternitate, atât pentru sine, cât și pentru cetatea sa. El va imagina, va construi chiar o „cetate ideală”, În care valorile morale și spirituale vor fi cele care vor constitui normele
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ființa mea? Cine mișcă lumea? Răspunsurile la aceste Întrebări par a fi unanime: spiritul, forța sufletească interioară ființei mele. Referitor la aceasta, Virgiliu ne spune următoarele (Eneida, VI, 726-727Ă: Spiritus intus alit, totamque infusa per artus Mens agitat molem et magno se corpore miscet. Spiritul mișcă lumea. El este forța lăuntrică prin care și din care toate Își trag energia, puterea de afirmare, de a fi. În traducerea lui G. Coșbuc, versurile de mai sus sună astfel: „Toate hrănite trăiesc de
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Assisi, pe lângă Sfânta Maria de la Porțiuncula, în anul 1206, al paisprezecelea an al pontificatului lui Inocențiu al III-lea, care a aprobat acest Ordin. Frații săi au avut o locuință mică și la Riccardina, lângă Bologna, oferită de domnul Accursio Magno, autorul noului comentariu (Glossa) de drept civil în cinci volume. Mulți nobili și plebei, clerici și laici, renunțând la fastul măreției lumești, l-au urmat pe fericitul Francisc, pășind pe urmele sale. Sfântul Părinte i-a învățat să caute perfecțiunea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]