252 matches
-
sufletul cu blestemul și cu afurisenia lansată de ierarhul bisericii; alții mărturisesc strâmb fără să se teamă de ce va veni după moarte. Acest tip de document constrângător surprinde modul de funcționare al unei societăți. Prin cartea de blestem, sătenii și mahalagiii sunt obligați să spună ceea ce au văzut, ceea ce au auzit, ceea ce au aflat din bârfa cotidiană, cu alte cuvinte, ea îi invită pe enoriași să se supravegheze, să intervină, să denunțe. Dar nu întotdeauna o carte de blestem duce la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din „auzirea oamenilor“, cum spune un oarecare. Unii subiecți nu cunosc faptele, n-au fost implicați și uneori nu cunosc nici măcar persoanele aflate în litigiu. Odată la un pahar, într-o cârciumă au auzit discutându-se aprins despre nevasta unui mahalagiu sau despre un bărbat întâlnit de un comesean în peregrinările lui prin lumea musulmană și, dacă se mai povestește cum acela și-a schimbat religia, informația rămâne întipărită în minte fără prea mari eforturi; ea va fi transmisă mai departe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
supraveghere folosi te. Pereții sunt subțiri, iar țipetele sau numai simpla ridicare a tonului pot răzbate „dincolo“, acolo unde pri viri și urechi curioase așteaptă cu nerăbdare să prin dă din zbor frânturi de fraze, scene. Interpretarea lor va aduna mahalagiii sau sătenii, ei fiind de altfel primii judecători și mediatori ai tuturor conflictelordin interiorul comunității. Scan da lul devine spectacol la care cei din jur sunt invitați să participe. Vecinii se anun ță între ei, notabilitățile locale sunt și ele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
actori. În plus, dacă până atunci, puterea se strădui-se să-l „educe“ pe supus, cerându-i insistent să i se adreseze, acum îl are, iar prezența devine pe zi ce trece din ce în ce mai numeroasă, litigiile se aglomerează, țărani, boieri, meșteșugari, mahalagii, negustori, bărbați, femei se perindă ani la rândul trecând, rând pe rând, pe la toate departamentele, îndemnați de o lege ce le permite acest lucru, de o sentință ce nu este niciodată definitivă, de mita ce duce la redeschiderea unui proces
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prietenie. El este folosit atât pentru doi soți care promit „să se aibă în dragoste“, cât și pentru doi vecini care s-au certat și la împăciuire utilizează același tip de promisiune; sau pentru un preot aflat în gâlceavă cu mahalagiii pe care făgăduiește „să-i aibă în dragoste“. Dragostea, din recomandările soborului, îmbracă forma unei îndatoriri conjugale pe care soții trebuie să și-o asume reciproc și înseamnă, în mod concret, aport economic și înțelegere față de celălalt. Sintagmele „a cădea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lasă dă cheltuială.“ Așa dar, iată re zuma te, încâteva fraze, atribuțiile soțului. Așa cum este de scris și de ceilalți ma ha la gii, Asana che se prezintă ca „soț ideal“, achitându-se de toate îndatoriri le casnice. Vecinii și mahalagiii, și chiar cei doi preoți, pun în prim-plan atribuțiile econo mi ce ale soțului, nimeni nu vorbește de sentimente sau de afecți ne. Pre zen tat astfel, cu plul apare ca o mică celulă economică în care prosperitatea, sau
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
patimă, în timp ce pe ea au cunoscut-o încă de la început „că iaste femeie rea“. Cei din Toți Sfinții insistă pe amenințările cu moartea proferate de sus-numitul soț, amenințări care ar putea pune în pericol viața tinerei soții. Din nou solidaritatea mahalagiilor arată modalitatea de construire a unei rețele în interiorul comunității și maniera de a se servi de ea la momentul oportun.( BAR, mss. 637, ff. 69v-71v, 23 august 1781.) II Desfrâul conjugal Secolul al XVIII-lea se dovedește a fi o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și noi probe care s-o incrimineze și mai mult pe infidela soție. El cere cercetarea vecinilor. Cu cartea de blestem în mână, un cleric al soborului se prezintă în mahalaua Brezo ia nu și începe să-i cerceteze pe mahalagii „cum și în ce chip au fost și precum ați înțeles den trecutele vremi când s-au zvonit cu Vasilache saigiul și măcar și dentr-alte părți cum să va fi înțeles ver în ce chip“. mahalagiii nu prea au de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să-i cerceteze pe mahalagii „cum și în ce chip au fost și precum ați înțeles den trecutele vremi când s-au zvonit cu Vasilache saigiul și măcar și dentr-alte părți cum să va fi înțeles ver în ce chip“. mahalagiii nu prea au de ales căci Prea Sfinția Sa îi amenință cu afurisenia și îi blestemă cum nu se poate mai rău: „să moșteniți bubele lui Ghezei și să lovească cutremurul lui Can și să nu să aleagă de agoniseala caselor voastre
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a știut că are două copile. Când Chițu zidaru cere separarea, Maria își aduce aminte de copii, de zestre, de casa care ar putea fi a ei în schimbul creșterii acestora. „Fire nestatornică“ și „risipitoare“, cum este descrisă de soț și mahalagii, Maria nu poate avea câștig de cauză, întrucât viitorul și grija copiilor primează. Tribunalul crede că le e mai bine alături de tatăl lor; cât despre zestre rămâne Chițu a fi „nesupărat pentru acele lucruri de zestre“, pierdute de femeie datorită
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mârlănoi, mocofan, mojic, necivilizat, nepoliticos, ordinar, țărănoi, țoapă, țopârlan, vulgar. Substantivul descrie individul care se evidențiază prin lipsă de educație și apucături grosolane. Cel mai apropiat, ca sens, pare să fie substantivul mitocan, om cu comportări grosolane, vulgare. Dar și mahalagiu, locuitor de la periferia civilizației. Am mai ales, dintr-o ofertă bogată: ordinar, țoapă, necunoscător, negândit, negreblat (În Moldova) sau ghiorlan (În transilvania). Grobianul de atunci și-a schimbat Însă profilul, a evoluat În pas cu epoca, cu modernizarea. Mai Întâi
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
un vagon de clasa a treia, În trenul de plăcere pentru Sinaia. Pe cine găsesc În vagon? pe amicul X....” (Amicul X); „Duminică... Tren de plăcere... Sinaia... Lume, lume după lume!” (Gazometru). Sinaia e refugiul protipendadei bucureștene și, deopotrivă, a mahalagiului cu pretenții; ei lasă În urmă canicula și praful, căutând divertismentul. Dar și la Sinaia, care „nu se poate compara mai nemerit decât cu un stomac: o Încăpere mai mult sau mai puțin largă, având două deschizături destul de strâmte. Te-
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
saluta cu toată afabilitatea și a-Ți Întinde cordial mâna lui, să fii mitropolit sau paracliser, general ori căprar, ministru ori comisionar de stradă, nobil, mojic ș.cl.”. Amicul X e emanația spațiului balcanic și poartă generic numele Mitică. Funcționarii și mahalagii beau obișnuit bere, intelectualii - capuțin: „Acolo - precum odinioară muzele În Parnas - se adunau intelectualii spre a-și Împărtăși Înaltele cugetări și inspirațiuni, gustând un fel de ambrozie, compusă din puțin lapte, puțin «jvarț» și puțin zahăr, și numită În limba
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
transformări de nume trădează și atitudinea față de purtătorii numelor: „pe cînd numele ei a suferit o înaltă stilizare prin «Thita», numele lui conu Iorgu n-a fost acordat în același stil; nici Stephanovici cu «phita», nici măcar Gheorghe, ci, ca la mahalagiii din Rusia: Egor Stepanovici“ (1, 22). În convorbirile cu soțul său nu va folosi decît numele acestuia devenit oficial, Egor Stepanovici, dialogul celor doi soți căpătînd accente absurde: „- Nu ți-e bine, Smărăndițo?... Smaragda? - se îndrepta el cînd gestul de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
transformări de nume trădează și atitudinea față de purtătorii numelor: pe cînd numele ei a suferit o Înaltă stilizare prin Thita, numele lui conu Iorgu n-a fost acordat În același stil; nici Stephanovici cu phita, nici măcar Gheorghe, ci, ca la mahalagiii din Rusia: Egor Stepanovici. În convorbirile cu soțul său nu va folosi decît numele acestuia devenit oficial, Egor Stepanovici, dialogul celor doi soți căpătînd accente absurde: Nu ți-e bine, Smărăndițo?... Smaragda? - se Îndrepta el cînd gestul de necaz al
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
din pitorescul moravurilor de la marginea orășelelor moldovenești sau ale mahalalei bucureștene, în mai multe culegeri. Este o lume indistinctă, amestecată, de țărani necăjiți, păstrători ai vechilor obiceiuri, retractili în fața unor realități pe care nu le înțeleg, și de târgoveți ori mahalagii, mici funcționari, polițai, negustori, muncitori cu ziua, unii plini de ifose, alții trăindu-și cu simplitate dramele. Deși Ion Trivale sau Mihail Dragomirescu cred că pot descoperi originalitate și prospețime a viziunii în această proză, în realitate este vorba de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
precise. Orașul apare ca o așezare hibridă, mai mult rurală, străbătută de uliți strâmte și abrupte, invadate, după anotimp, de verdeață, colb sau noroaie, cu tramvaie jalnice și trăsuri hârbuite, cu cinematograf, periferii mizere, cu orătănii, cu tot felul de mahalagii, dar și cu așa-zisa lume bună. În genul acesta de proză, ilustrat și de I. Al. Brătescu-Voinești sau de I.A. Bassarabescu, invenția aproape că lipsește, iar compunerea riscă nu o dată să devină ternă și reductivă, cu elemente de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
a fi recunoscut de Nae Ipingescu "ca unul de-ai noștri!" Aflând că Rică Venturiano este autorul unor articole publicate în "Vocea Patriotului Naționale", jupân Dumitrache înțelege situația și este de acord cu căsătoria acestuia cu Zița. Cherestegiul este un mahalagiu, brutal, care ține la "onoarea de familist". Personajele lui Caragiale trăiesc în epocă prin vicii, impostură, ridicol și prostie. Autorul folosește ironia, satira și sarcasmul pentru a ilustra moravurile societății omenești. Având un statut social onorabil, Jupân Dumitrache Titircă, poreclit
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lui Titircă", Jupând Dumitrache este aspru, agresiv. Comicul de limbaj dezvăluie prostia și incultura lui Jupân Dumitrache, care are o idee fixă: "Eu am ambiț, domnule, când e vorba la o adică de onoarea mea de familist". El este "un mahalagiu fioros de moral, ținând la onoarea lui de familist, propriu-zis credul, mai mult brutal decât vigilent" (G. Călinescu). Zița este un personaj secundar care întruchipează tipul mahalagioaicei cochete, cumnată cu Jupân Dumitrache. Ea este romantică, naivă, cinstită, dezghețată, citește romane
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Marian Vanghelie). Intrat în politică de pe o poziție bănoasă (patron al echipei de fotbal Steaua) și cu titulatura unui partid așa-zis progresist (Partidul Noua Generație), Becali nu încarnează doar omul simplu și fără studii ajuns în sferele puterii, ci mahalagiul (specializat în amenințări și înjurături față de oricine nu îl agreează) obsedat de fantasma cetății pe care să o cucerească și pe care să o controleze. Poza de mafiot îl flatează, imaginea de gangster îi răsfață ego-ul, mahalagismul său îl consideră
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
pentru un candidat la președinția României, a stârnit hohote de râs (amare). Simplul fapt că Becali a putut candida pentru cea mai înaltă funcție în stat spune multe despre mahalaua politică de la noi. Mahalaua mass-media Pentru a fi pe înțelesul mahalagiilor dominanți și a lumpenproletariatului, mass-media românească din postcomunism (sau tranziție) nu face altceva (cu puține excepții) decât să cultive un sentiment românesc al mahalalei. Emisiunile TV propun un fel de râvnite arhetipuri (pilduitoare! - în sensul de adaptate la noile vremuri
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
Iancăl <endnote id="(689, pp. 146-147)"/>. Henri Stahl observa că biserica este În competiție cu cârciuma și În ceea ce privește reperul spațial după care se orientează locuitorii dintr-un cartier, târg sau sat. „E tare curios - scria el În 1910 - faptul că mahalagiii [...] nu se orientează nici după numele străzilor, nici după numerele caselor, ci tot ca În vremuri de demult, după biserica mahalalei, ori, mult mai des, după cârciuma de căpetenie a străzii, de exemplu : «de la cârciuma lui Costică, a treia casă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
344, I, p. 72)"/>. Pe de altă parte, În secolul al XIX-lea, terminologia substanțelor chimice era generatoare de o serie Întreagă de confuzii. Termenul „vitriol”, de exemplu, avea - mai ales pentru oamenii de rând - o semnificație destul de incertă. Pentru mahalagiii din piesa D-ale carnavalului (scrisă de I.L. Caragiale În 1884) și mai ales pentru Mița, o ploieșteancă „fiică din popor”, „vitrionul englezesc” ( ? !) era „un fel de metal” ( ? !) care „arde tot și mai ales ochii” <endnote id="(336, III, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
zarvă”, În timpul căreia - zice un document din epocă - evreii au fost goniți „ca iepurii”. Revolta mulțimii s-a soldat cu 128 de morți și răniți și cu jefuirea și devastarea prăvăliilor din cartierul evreiesc. Pentru a-i proteja de fanatismul mahalagiilor, domnitorul Alexandru Moruzi s-a văzut obligat să-i strângă pe evrei la agie <endnote id="(416, II, p. 105 ; 535, pp. 284-288)"/>. Pogromul a reizbucnit cu mai multă forță, la Iași și la București, În 1803 și a continuat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ploiești de către Candiano-Popescu cu complicitatea altora. Maiorul Polizu n-a voit să dea crezământ acestei telegrame, s-a închis cu trupa în cazarmă și s-a împotrivit revoluționarilor foarte puțini la număr, câțiva hamali, câțiva pompieri și un număr de mahalagii. Complotul a fost descoperit mulțumită șefului oficiului telegrafic din Predeal și telegrafiștilor punctului care, prinzând telegrama trimisă ziarului Albina la Budapesta, cât și aceea adresată comandantului grănicerilor, au comunicat faptul la București. Revoluția de la Ploiești, deși executată copilărește, deși prăbușită
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]