208 matches
-
decembrie trecut, am semnat un contract pentru o ediție Hasdeu (Colecția „Lyceum” - Text, prefață, note) . Ce bine ar fi să ne putem vedea, la Iași, ca să mă consult cu tine în unele probleme! Acum lucrez la un amplu studiu despre Maiorescu pe care sper să-l dau gata peste vreo 10-12 zile. Va ieși de circa 40-50 pagini dactilografiate. Nu știu spre ce revistă îl voi mîna . Despre Convorbiri literare n-am plănuit nimic și nici nu am de gînd deoarece
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
al unui popor și al unei epoci. Importanța acordată forței educative și moralizatoare a literaturii explică și interesul pentru studiul influenței operei literare asupra cititorului. Disputa dintre D.-G. și Titu Maiorescu (începută în „Contemporanul”, cu articolul Către d-nul Maiorescu; în volum: Personalitatea și morala în artă), fără a prezenta o importanță deosebită în sine, în ciuda ecoului copleșitor din publicistica vremii, s-a iscat din confruntarea, subterană, între două moduri diferite de a considera arta. Asimilând criteriul estetic promovat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
au fost omiși de la darea în judecată, foștii miniștri Theodor Rosetti și Petre Carp au cerut să fie trimiși și ei înaintea Casației. Bineînțeles, dorința nu le-a fost îndeplinită. Petre Carp fusese prea puțin timp ministru, el înlocuise pe Maiorescu la Instrucție după ce acesta primise votul de blam la Senat. Primind portofoliul și prezentându-se în fața Parlamentului, noul ministru indispusese de la început majoritatea, declarând că el se consideră urmașul lui Maiorescu și al operei sale. Împotriva lui Theodor Rosetti nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie sau Puterea sufletească, ca și în domeniul filozofiei culturii, de la Personalismul energetic până la Teoria vocației, Românismul și altele. Linia aceasta Maiorescu este, ca și cealaltă, care vine prin pozitivism, este a informației enciclopedice, în măsura în care se mai putea face într-o perioadă de mare abundență de informație o adevărată explozie informațională. Trebuie apoi să luăm în considerare gânditori care s-au desfășurat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
frumoasă, furtună puternică, cu Elisabeta în grădină. Ora 10½ Dabija, ministrul de război. Ora 11 Lecca, semnat legea pentru construcția palatului. Brătianu e la țară, căci nu se simte bine. Închiderea Camerelor. Rosetti a demisionat demonstrativ ca deputat. Ora 5 Maiorescu, mulțumește pentru Ordinul Coroanei în rang de mare ofițer. Seara cu Elisabeta în grădină, foarte rece. Ignatiev s-a retras. Revoluție în Egipt, consulii englez și italian asasinați. Marți, 1/13 iunie Vreme frumoasă, răcoare. Înainte de amiază cu Elisabeta în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
prefectul Poliției. Seara piquet cu Elisabeta. Orele 8½-10 la Academie, Societatea Geografică, conferință a lui D. Garoflid despre izvoarele minerale din România. Ora 10½ în pat. Marți, 4/16 februarie Mohorât, rece. Înainte de amiază doar Fleva. După-amiaza audiențe. Ora 5 Maiorescu, vorbește despre situație, care lui i se pare gravă și dificilă. Seara cu Elisabeta. Miercuri, 5/17 februarie Mohorât, rece. Ora 10½ Consiliu de miniștri, până la ora 12½. Ora 2 venit R. Mihai, îmi spune că Brătianu a demisionat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
11/23 decembrie Mohorât, ploios. Înainte de amiază R. Mihai, Camerele votează 16 milioane pentru armată. Sunt perspective de război. Societatea de Navigație cu Aburi pe Dunăre își retrage tot materialul la Orșova. După-amiaza scris. Ora 5 generalul Manu, ora 6 Maiorescu, care se plânge împotriva lui Brătianu, pe care îl califică drept intrigant. Vede situația internă foarte întunecată, din cauza imoralității unor agenți guvernamentali. Seara cu Elisabeta. Sâmbătă, 12/24 decembrie Ploaie, frig, neprietenos. Înainte de amiază Pherekyde. Rusia nu are intenția de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
toate celelalte proiecte erau doar mijloace. Or, prin cultură un popor ajunge la comportamente dezirabile, la o atitudine demnă ș( prolifică. Manolescu este unul dintre cei care atacă lectura parțială a lui Maiorescu. "C(t de (nșelătoare e aparența acelui Maiorescu sarcastic ș( neiertător (n planul goalelor abstracțiuni! A disprețui polemica de interese personale ș( a răm(ne la idei nu (nseamnă pentru Maiorescu a nega că ideile au ș( o valoare practică ș( că dintr-o doctrină se poate naște
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
A disprețui polemica de interese personale ș( a răm(ne la idei nu (nseamnă pentru Maiorescu a nega că ideile au ș( o valoare practică ș( că dintr-o doctrină se poate naște o școală" (Manolescu, 1970: 52). Redactarea de către Maiorescu a unei lucrări ca Istoria contimporană a Rom(niei, este de asemenea un argument solid (n sprijinul ideii că Maiorescu nu s-a retras nicic(nd din cetate. (n fapt, lupta lui Maiorescu pentru impunerea culturii rom(ne (n lume
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
au interacționat, această interacțiune fiind, poate, cu at(t mai puternică cu c(t se situau din punct de vedere ideologic pe poziții opuse. Astfel, (n timp ce Gherea este unul dintre reprezentanții cei mai de seamă ai socialismului (social-democrației), Maiorescu considera comunismul ș( socialismul drept "utopii", fără a uita să sublinieze necesitatea unei atitudini tolerante față de acestea. Este de remarcat (n acest sens ș( faptul că, "Cu excepția lui Titu Maiorescu, toți ceilalți contemporani l'au numit "evreu", "(nstrăinat" ..." (Aderca, 1947
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
-și îngădui vreun comentariu pur personal, exegetul citează câteva pasaje din referirile celor apropiați poetului, la acea dată, care prevesteau sau pregăteau momentul declanșării nebuniei: la 30 mai 1883, Maiorescu nota în Jurnalul său "După părerea mea, Eminescu înnebunește". Același Maiorescu nota în Însemnările zilnice, la 11 iunie 1883: ,"După părerea mea, Eminescu începe să înnebunească". La 23 iunie, același an, Maiorescu reia ideea: "după părerea mea, e din ce în ce mai nebun". Etc. Toate acestea ar justifica, se subînțelege, faptul că în fatidica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de tălmăcitor) traducerea opului kantian, urmărindu-i implicațiile în opera eminesciană și inserând în corpul studiului fragmente elocvente. Cercetează laboratorul nuvelei Cezara, editează fragmente din Archaeus, articolul Ecuilibrul (vorbind primul de influența lui Hegel), precum și pagini din corespondența poetului cu Maiorescu și Creangă. Alte contribuții documentare se referă la Vasile Alecsandri (pagini din corespondență), A.I. Odobescu și Maiorescu (preocupările lor pedagogice), Panait Cerna (pe care însă îl supralicitează ca poet). O atenție specială îi acordă R-P. lui Maiorescu în calitate de profesor și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289112_a_290441]
-
corespondența poetului cu Maiorescu și Creangă. Alte contribuții documentare se referă la Vasile Alecsandri (pagini din corespondență), A.I. Odobescu și Maiorescu (preocupările lor pedagogice), Panait Cerna (pe care însă îl supralicitează ca poet). O atenție specială îi acordă R-P. lui Maiorescu în calitate de profesor și mentor (Profesorul Maiorescu, Un adevărat „învățător” al neamului - ambele articole din 1910 - ș.a.), într-un ton encomiastic care îl va face pe E. Lovinescu să îl înscrie, alături de Simion Mehedinți, în „ortodoxia cultului” întreținut magistrului. Cea mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289112_a_290441]
-
David, 124 LOPE DE VEGA, 179 LOVINESCU, Eugen, 18, 62, 69 LUCEAC, Ilie, 105 LUCREȚIU, 6 LUTHER, Martin, 51,195 M MACARIE, Gheorghe, 19, 112, 257 MACAROVICI, N., 34 MAFTEI, Ion (Flavus), 74 MAFTEI, Ionel, 257 MAICAN, A I., 160 MAIORESCU, Titu, 50, 59, 61, 62, 68, 69, 71, 111, 200 MALLARMÉ, St., 189 MALRAUX, André,179 MANGERON, D., 71, 152, 155 MANOLESCU, Gr., 160 MANOLESCU, N., 231 MĂNUCĂ, Dan, 98, 114, 125, 257 MĂNUȚĂ, Const., 74 MARCU, Emilian, 125 MARINA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
loc „într-o duminică din primăvara anului 1864, după o prelegere a lui Titu Maiorescu”. Apoi într-o scrisoare din 20 martie - stil. vechi - 1864, adresată lui Th. Rosetti, Maiorescu spune: „...trebuie să vii urgent încoace din cauza societății noastre”. Același Maiorescu, la 26 martie 1864 - stil vechi - o întreba într-o scrisoare pe sora sa Emilia „...ți-ar displăcea dacă traducerea ar apărea ca publicațiune a societății (încă n-am botezat-o)”... Traducerea în discuție era drama Walenștein. Din cele de
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
protoiereu A. Gavrilescu-Iconomu”. Se știe cui s-a „dresast” o asemenea hârtie și pentru ce...(pentru detalii, a se vedea „Un humuleștean la Iași”Ă. Când se trecea la citirea poeziilor, rareori o făcea autorul. De cele mai multe ori lectorul era Maiorescu și mai târziu Eminescu. Se spunea chiar că prin asemenea voce și cea mai anostă poezie căpăta strălucire. După citirea poeziilor, poetul nu avea voie să-și explice opera, pentru că - spunea Maiorescu - „aceasta ne aparține nouă”. Poetul odată ce creează lucrarea
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
sfârșit am dat de un poet, i-am strigat intrând în odaie și arătându-i hârtia... Ai dreptate, aici pare a fi talent adevărat. Cine este acest Eminescu? Nu știu, poezia e trimisă din Viena. Foarte interesant, zise încă o dată Maiorescu, lasă manuscriptul la mine. Peste câteva zile, fiind adunarea Junimii și Maiorescu cetindu-ne versurile Venere și Madona, toți și mai ales Pogor au fost încântați de acest poet necunoscut. Despre calitățile de ziarist ale lui Eminescu, tot Negruzzi ne spune
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
liant": "Nu e exagerat să se spună că prelecțiunile nu au îndeplinit numai ofici-ul de a afirma în exterior Junimea și juni-misul. În egală măsură au contribuit la conturarea și impunerea unor opinii comune printre junimiști. Iar ceremonialul impus de Maiorescu acestor prelecțiuni, febra pregătirii și rigorile desfășurării lor au creat o atmosferă liant care a solidarizat rândurile junimiștilor"29. Așa-dar, ritualul genera o anume atmosferă, care la rândul ei funcționa ca "liant", pe traseul acesta vectorial circulând tocmai sus-amintita
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
consemnează același George Panu în acest sens: " Dacă nu ar fi fost dl. Pogor, care deși deputat, politica totuși nu-l pasiona, n-am fi avut în cursul anului 1873 unde să ne adunăm la Junimea, căci atât d-l Maiorescu cât și d-l Negruzzi erau mai totdeauna la Cameră în București. Dl. Pogor însă nu voia să strice tradiția, de aceea chiar când lipsea din Iași se grăbea vinerea să fie înapoi pentru ca Junimea să aibă unde ținea întrunirea
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Cameră în București. Dl. Pogor însă nu voia să strice tradiția, de aceea chiar când lipsea din Iași se grăbea vinerea să fie înapoi pentru ca Junimea să aibă unde ținea întrunirea". (G.Panu, op.cit., p.150). Variantele "atât d-l Maiorescu cât și d-l Negruzzi" erau acceptate probabil mai degrabă din politețe, mai mult pentru "om" decât pentru "loc". Cât despre casa lui Nicolae Gane, aflată la o aruncătură de băț de cea a lui Vasile Pogor, nici nu încăpea
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
comun, reluat de toți exegeții ulteriori. Pare paradoxal, dar criticul care nu i-a dedicat humuleșteanului nici un studiu special, ci doar unele epitete și citări elogioase, a impus clișeul cel mai viabil în exegeza lui Creangă―. Intr-adevăr, argumentează eseistul, Maiorescu care îl citează pe creatorul nemuritoarelor povești de unsprezece ori, dar niciodată nu-l comentează. Ceea ce șefului Junimii i-a fost suficient pentru a impune imaginea unui mare scriitor, mai mult, pentru a da întregii exegeze de până la Mircea Scarlat
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
fi putut să-l distingă”, avertizându-i astfel pe epigoni să nu încerce a pătrunde dincolo de ceea ce le este ușor perceptibil în opera gânditorului. Cert este că la douăzeci de ani Eminescu făcea în poezia Venere și Madonă, etichetată de Maiorescu drept stranie, un formidabil exercițiu de virtuozitate în sfera teoriei cunoașterii prin cuvântul românesc, cu care, folosit cu artă, „Poți zidi o lumentreagă, poți s o sfar m ... orice-ai spune”. „Zvârlind” pe obiectul perceperii „vălul alb” al artei, Rafaelii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ajungă pe strada Plantelor, nu mai zic de decența de a părăsi lumea la 39 de ani, amicii noștri își vor sorbi berea în așteptarea indemnizației de merit, în libertate și fără nici un risc. Gazdele lor nu vor găsi un Maiorescu la care să se plângă și, dacă ar găsi, locurile din instituțiile sanitare abilitate sunt de mult ocupate de alți perdanți, mai piloși. Biata doamnă Slavici a avut noroc. Foarte repede „s-a scăpat” de Eminescu, cel care încetase a
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
românești, de pretutindeni și la 60 de ani îi aducem tovarășului N. Ceaușescu omagiul care se cuvine numai celor pe care însuși poporul și-i alege, pentru a-l conduce spre marile izbânzi.“ (Postul de radio București, 22 ianuarie 1978) MAIORESCU Toma George Partid și atom (nota V. I.) „Comunismul, energia atomică a istoriei, dă sens mișcării și timpului forță. Din Partid era noastră își soarbe conștiința și forța.“ („Partid“, Contemporanul, 25 martie 1960) MAITEC Ovidiu „Pentru noi este o mare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
certe împrejurări, născător de poezie. Și în asemenea împrejurări excepționale ne pare a se afla autorul nostru, când într-o parte a poeziilor sale reprezintă și rezumă iubirea și ura, durerile și speranțele unui neam amenințat în existența sa. TITU MAIORESCU Țara pe care o înfățișează această poezie are un vădit aer hermetic. E un Purgatoriu în care se petrec evenimente procesionale, în care lumea jelește misterios împinsă de o putere nerelevabilă, cu sentimentul unei catastrofe universale. Mișcarea poeziei este dantescă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]