587 matches
-
inundă toată făptura. Iese din baie și merge încet prin cameră. Deschide o fereastră. Aude zgomotele firești ale zilei. Aude oameni care râd. Aude copii care țipă, jucându-se cu jucării de plajă. Vede marea. Vede cerul senin. Vede un maldăr de nori pufoși. Imenși. Cuminți. De treabă. Zâmbește vag pentru câteva secunde atunci când simte o rază de soare pe obraz. O clipă de luciditate. Apoi o hotărâre. Trebuie să ies de-aici. Altfel înnebunesc. Peste câteva minute, iese din hotel
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
reală, cel mai scump obiect fusese ceasul frumos pictat, care făcea vreo sută de euro. Presupunând ca aș fi fost o hoață și o falsificatoare de cărți de credit sau de carnete de cec, ce Doamne-iartă-mă, puteam să câștig din maldărul asta de obiecte din lemn și tablă?”, se întreabă contrariată vedeta TV. Pașaportul românesc pare să conțină microbi periculoși Incidentul nu a fost unul singular pentru Mihaela Rădulescu. O pățanie similară, dar care a reușit să o întristeze și mai
Mihaela Rădulescu, umilită în Occident, când a cumpărat străchini by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72170_a_73495]
-
acesta compus nu trebuie să ne sperie: el are, în alcătuirea lui, o sugestie intuitivă de o simplitate formidabilă. El te face să înțelegi spontan un fenomen pe care, altfel, în lipsa termenului, nu l-ai putea lămuri decît folosind un maldăr de explicații discursive. El spune că eu, în calitate de om, sînt locul ( Da) în care ființa (Sein) lumii se arată. Meritul lui Heidegger nu e cel de-a fi inventat cuvîntul, căci el exista de mult în limba germană, ci de
Povestindu-l pe Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9867_a_11192]
-
încredințăm plânsului, când această lume ne doare. doar că ea, în muțenia ei grăitoare, își conține răspunsul pe care eu nu-l aflu decât în clipa cea mare. părinți și copii între mamă și fiu, ochiul larg deschis al tandreței, maldărele de albeață solidificându-se sub pleoape. mame cu osul rarefiat și sufletul subțiat, de străveche pânză rărită, strecurând griji și tăceri ca pe o miraculoasă băutură interzisă. tați opriți din ticăitul diurn, la ceasul când fiii, colorați violent de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
a văzut pe Dan Voinea în biroul său de la Parchet, birou practic deschis oricui avea de spus o poveste, cu un du-te vino permanent, cu telefoane fixe și mobile care sunau și la care procurorul răspundea vorbind tacticos, cu maldărele de foi și de dosare întinse pe mese, avea toate motivele să creadă că ancheta lui Dan Voinea nu va ajunge niciodată la bun sfârșit. În plus, dacă îți mai amintești și că același Dan Voinea a jucat un rol
Iliescu, mereu printre noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9417_a_10742]
-
iau peste pod, tu tai-o de-a lungul apei, să ne piardă urma. — De-a lungul apei? Ai înnebunit? O iau la fugă amândoi, în direcții diferite. Lionel îl așteaptă pe Roman la intrarea în catedrală. Frunzărește atent un maldăr de hârtii. Vine și Roman. Dă să treacă pe lângă el, ignorându-l. — Roman, sunt aici! Roman îl privește mirat: — Ne cunoaștem de undeva? zice el și-i întinde mâna, prezentându-se: Roman Wajda. Luat prin surprindere, Lionel îi întinde și
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Ăsta e numărul dumneavoastră de telefon? — Da. — O să vă contactăm noi. Anghel se scoală în picioare și-i întinde mâna lui Gérard, semn că audiența s-a terminat. Dar, înainte ca Gérard să se întoarcă spre ușă, îi dă un maldăr de prospecte, ca să nu-l lase să plece cu mâna goală. — Mănăstirile din nordul Moldovei, ăsta subiect! Gérard îl lasă cu prospectele în aer. E hotărât să fie dur. E ora 9.30. Lionel se îndreaptă agale spre sediul companiei
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
-ntreabă ce să facă? Și, făr-a pregeta, ea pleacă întins la casa ta. Târziu, când peste lanuri coboară pe câmpii noianuri de umbre argintii, iubirea mea fugară de-abia s-a liniștit, și-afară, ca un copil trudit, pe-un maldăr de sulfine, cu cel din urmă gând la tine, adoarme suspinând... * B3: Dacă liniștea pădurii adormite nici o veste de-altădată nu-ți trimite, și pe freamăte pornite de departe nu te-ajunge glas de dincolo de moarte, vin' cu mine, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
lapovița asta de martie, zăpada mieilor, pentru că parcă în sezonul ăsta ne aflăm. Jean are un rucsac absolut imens, bumbăcit am putea spune, legat strâns. Un rucsac de câțiva metri cubi. Sau poate exagerăm, dar exagerăm cu folos. Plus un maldăr, o croznie de schiuri. Nae află că Jean vine tocmai din Elveția, unde a fost la un fel de specializare și s-a întors cu schiurile astea de acolo. Mai așteaptă să vină un transport săptămâna viitoare. Că evețienii ăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
pândi pe cineva nu e ușor. Oamenii se ascund cel mai bine când nu le pasă dacă sunt urmăriți și-și desfășoară activitățile curente. Acum Îi vezi, dar În secunda următoare se Împiedică de covor sau se pierd În spatele unui maldăr de rufe, se scufundă În cadă ori sunt Înghițiți de-un lift. În cea mai mare parte a timpului, adevărul este că suntem invizibili. Apoi, sunt chestiile care țin de geografia locului. În cazul În care Kuznețov avea la ferestre
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
peste Stevie, acoperindu-l total. Acum cazi și tu, alunecînd În jos pe deasupra, dar nu intri În gaură lîngă fratele tău pentru că a fost umplută de cărbunele care a năvălit Înăuntru Înaintea ta și te oprești doar parțial Îngropat În maldărul de combustibil fosil Întunecat și urît-mirositor care l-a Înmormîntat În buncăr. Însă nu poți să vezi nimic. Încerci să-ți recapeți simțurile pe cînd te cațeri din cărbune spre lumină. Ți se pare că ți-a umplut plămînii, praful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
venit și primăvara cu un val de ploi care le-a udat până și sufletele și cu un noroi clisos format În jurul maghernițelor ca un aluat proaspăt frământat. Șobolani morți, cu burțile umflate de apă concurează În mirosurile pestilențiale cu maldărele de gunoaie. La singura cișmea din mijlocul ghetoului, care a fost Învelită iarna În câteva straturi de paie ca să nu Înghețe, apa curge amestecată cu particule de rugină, dar locuitorii s-au obișnuit cu ea. O mai fierb când au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mărețe. Optsprezece Astăzi este miercuri, 12 aprilie și Antoniu, care n-a mai ieșit din coșmelie de câteva zile și-a fabricat un ,,birou,, , dintr-o scândură așezată pe două navete de sticle, pe care le-a găsit aruncate În maldărele de gunoaie. Însfârșit, a hotărât că a venit timpul să reia ,,firul poveștii,, , exact de unde Îl Începuse acum, mai bine de douăzeci de ani. De atunci, de peste două decenii nu a mai scris nici măcar un rând. O singură dată s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
a transcris din memorie cu frenezie și cu sete aceste pagini și, simte, cum trupul lui s-a fortificat, a capătat o putere ce-a crescut cu fiecare cuvânt așternut pe hârtie. Închide caietul, și-l pune la adăpost sub maldărul de cârpe de la capul patului Ăpernă improvizatăă, ca În adolescență, când Își ascundea noaptea, efuziunile letriste de ochii vigilenți ai tatălui. Pune creionul pe care l-a ascuțit de câteva ori, Înjumătățindu-l, Într-un borcan de gol și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și pauze foarte lungi. -Când am părăsit ghetoul, m-am aciuiat o vreme Într-un subsol de bloc , de unde am fost alungat cu amenințări și Îmbrânceli de un administrator turbat de furie. Nu făceam mizerie, nu am lăsat În urma mea maldăre de gunoaie, veneam pe furiș seara și mă strecuram Într-o debara Întunecoasă și urât mirositoare, după care ațipeam pe o stivă de cartoane mucegăite. N-am apucat să-mi petrec sfârșitul acolo, m-a descoperit administratorul care a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
dintr-o locomotivă cu aburi, și mașina dispare printre munții de gunoaie, purtând trupul inert al lui Kawabata. Douăzeci și trei Antoniu plânge ca un copil. O durere insuportabilă Îi prinde capul ca Într-o menghine. E dezorientat și confuz . Maldărele de gunoaie, și craterele de noroi formate de zoaiele pe care locuitorii ghetoului le aruncă zi și noapte, pe unde apucă, În lipsa canalizării, se Întind sfidătoar răspândind miazme ucigătoare și adunând armate Întregi de insecte aducătoare de boli. Cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
vopsit. Ceea ce trebuie să facă, este să găsească mâine În zori drumul spre cimitirul Străulești, ca să aibă timp să mai arunce un bulgăre de pământ peste trupul neînsuflețit al lui Kawabata. Intră În Încăpere, ia caietul cu sârmă spiralată, de pe maldărul de haine, scoate pixul din interiorul sârmei Încolăcite, Îi apasă capătul cu degetul mare și mina metalică țâșnește cu un mic păcănit la suprafață. Așează caietul pe pat și, Însfârșit Îl deschide. Își pune ochelarii pe nas, și se apleacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pe care o voi vizita, Îmi Întinse stiloul cu un gest elocvent. Am semnat repede. Apoi, mulțumindu-i, am tulit-o sus pe scări. Intrând În sala de lectură, am observat un domn la biroul cel mare, scotocind printr-un maldăr de documente cu un aer de iritare crescândă, de parcă ar fi căutat declarații de care era sigur că sunt acolo, dar pe care un editor viclean avuse neobrăzarea să le tipărească cu cerneală invizibilă. Mi se părea cumva cunoscut, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cobor pe scara metalică în purgatoriul unde suferințele ce decurg din statutul de agent de asigurări, de cap de familie și de evreu vor fi înmuiate în aburi și apoi îndepărtate de pe trupul tatii. Pe palierul de jos, ocolim un maldăr de cearșafuri albe și un morman de prosoape jilave, tata se proptește cu umărul într-o ușă masivă, fără geam, și intrăm într-un ambient tăcut și întunecos, amintind prin arome de tufele de perișor. Zgomotele amintesc de aplauzele lipsite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Întindea ca o platformă lustruită Între ei. Era mică și cenușie, Îmbrăcată modern, dar hainele nu i se potriveau. Îi amintea lui Myatt de o cameristă vârstnică, care poartă rochiile de care s-a lipsit stăpâna. Sub braț avea un maldăr de cusături și șopti un bun venit de acolo de unde era, fără a se aventura mai În față, pe podeaua scăldată de soare. — Spune, Emma, Întrebă domnul Stein, ai primit vreo veste de la soțul tău? — Nu. Încă nu. Nu, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
erau cei de la curățătorie. Am scotocit În geantă după niște bani și m-am dus să deschid ușa. Jim, chinezul de la curățătoria World Class Cleaners de pe 9th Street, care făcea livrările la domiciliu, stătea În fața ușii turtit sub greutatea unui maldăr format din costumele lui Hunter și din rochiile mele de seară. L-am ajutat să le aducă Înăuntru, iar el a așezat toată grămada de haine pe un scaun din hol. —Mulțumesc, am spus. Cât costă? —Optzeci și cinci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
scările de la Hotel Ritz În Place Vendome. Sub fotografie, scria: „Celeste - Paris Couture - Vară“ —Copilul arată ca un spiriduș, chicoti Hunter, când o văzu. Luam Împreună micul dejun acasă În dimineața de după Întoarcerea lui din Europa și ne distram deschizând maldărul de felicitări care sosiseră prin poștă. —Valerie este cel mai bun exemplu din New York de parvenire grosolană În societate, afirmă el. — Poftim, ia deschide-o pe asta, i-am spus lui Hunter, dându-i un plic de un roșu aprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
tot Întrebam. Dispariția lui Lauren nu făcuse decât să-mi sporească neliniștea În legătură cu absența lui Hunter. Ieri, cei de la biroul lui Hunter mă sunaseră ca să mă Întrebe dacă eu aveam vreo veste de la el. Îi găsiseră BlackBerry-ul sub un maldăr de hârtii de pe biroul lui și erau foarte Îngrijorați. Se făcuseră de acum cel puțin cinci zile și nici un cuvânt. Chiar și când Milton a Încercat să mă Încurajeze spunându-mi că părea că Hunter intrase În „peștera bărbatului heterosexual
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
de apă înnegrită pe fund. Pe masa din bucătărie sunt alte aranjamente florale - vrejuri moarte într-o apă cleioasă și împuțită. Pe podeaua sufrageriei, de-a lungul peretelui din fund, se aliniază alte vaze, din care se ridică câte un maldăr de spumă verde presărată cu trandafiri chirciți și uscați sau cu garoafe negre și păioase pe care se întinde mucegaiul. În fiecare buchet este înfipt câte un cartonaș pe care scrie „Sincere condoleanțe“. Și Helen zice: — Acum acoperă-ți fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
îngrămădeau spre Sveningen, lăsând Londra curată și strălucitoare sub un cer înalt și albastru. Bull urcase încet pe scări, simțind efectul benzilor adezive pe ceea ce avea să se transforme în curând în păr pubian. Trecuse printre birourile dezordonate, fiecare cu maldărele lor de hârtii, mormăind saluturi pentru colegi. Aceștia fie își beau cafeaua, cu picioarele pe birou, fie erau cufundați în lumina verde a monitoarelor, tastând de zor. Bull se instală la locul său, porni calculatorul și, în timp ce acesta se punea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]