154 matches
-
mieloidă reglatoare poate converti celulele maligne mieloide leucemice de maniera ca acestea să se diferențieze în celule mature care nu se mai divid, restabilind echilibrul dintre genele care controlează inducția diferențierii și genele care supresează diferențierea, fără însă ca supresia malignizării să poată restabili toate mecanismele de control normal. Defectele genetice care au stat la baza genezei malignizării pot fi depășite și efectele lor anulate prin inducerea diferențierii care stopează multiplicarea celulară. Experiențele de fuziune a celulelor normale cu celule transformate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mature care nu se mai divid, restabilind echilibrul dintre genele care controlează inducția diferențierii și genele care supresează diferențierea, fără însă ca supresia malignizării să poată restabili toate mecanismele de control normal. Defectele genetice care au stat la baza genezei malignizării pot fi depășite și efectele lor anulate prin inducerea diferențierii care stopează multiplicarea celulară. Experiențele de fuziune a celulelor normale cu celule transformate, prin care s-a arătat că fenotipul transformant poate fi adeseori corectat prin fuziunea in vitro a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
desfășurării unor mitoze asimetrice, stă la baza creșterii dereglate a celulelor canceroase. Boveri a afirmat că tumorile maligne se caracterizează printr-o constituție cromozomală anormală. În plus, Boveri a afirmat că orice eveniment care determină anomalii cromozomale conduce totodată la malignizare, anticipând ideea originii monoclonale a neoplaziilor, precizând că „fiecare tumoră își trage originea dintr-o singură celulă, și este unică, în felul ei”. El subliniază importanța genotipului celulei somatice în geneza malignizării, ceea ce a fost dovedit, după mai bine de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
eveniment care determină anomalii cromozomale conduce totodată la malignizare, anticipând ideea originii monoclonale a neoplaziilor, precizând că „fiecare tumoră își trage originea dintr-o singură celulă, și este unică, în felul ei”. El subliniază importanța genotipului celulei somatice în geneza malignizării, ceea ce a fost dovedit, după mai bine de patru decenii. Până la elaborarea metodei de determinare exactă a complementului cromozomal uman (Tjio și Levan, 1956), nu s-a putut stabili tabloul real al modificărilor citogenetice în celulele maligne și nici nu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
componente ale neoplaziilor umane sunt alcătuite dintr-o varietate mai mult sau mai puțin heterogenă de celule (Owens și colab., 1982). Această particularitate are implicații clinice. Există o regulă potrivit căreia restructurările cromozomale sunt manifeste încă de la debutul procesului de malignizare și se extind progresiv, pe măsură ce acesta avansează. În unele neoplazii, rearanjamentele cromozomale au o înaltă specificitate. Printre altele, originea unicelulară a neoplasmelor este dovedită de identitatea frecventă a rearanjamentelor cromozomale în toate celulele unei tumori. Coroborarea datelor de Citogenetică cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mai multor tipuri diferite de neoplazii. Dar, aberații structural cromozomale clonale și triploidii au fost descrise și într-o diversitate mare de proliferări benigne: fibroame uterine, tumori benigne ovariene, hiperplazii și adenoame tiroidiene, adenofribroame mamare, plăci ateromatoase etc. În procesul malignizării apar trei tipuri de alterări care afectează genomul celulei supusă transformării: primare, secundare și terțiare. Alterările primare sunt leziuni solitare care pot fi decelate din stadiul cel mai timpuriu al malignității. Remanierile cromozomale au un rol decisiv în inițierea procesului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
trei tipuri de alterări care afectează genomul celulei supusă transformării: primare, secundare și terțiare. Alterările primare sunt leziuni solitare care pot fi decelate din stadiul cel mai timpuriu al malignității. Remanierile cromozomale au un rol decisiv în inițierea procesului de malignizare și se corelează cu tipul tumorii, având caracter clonal. Alterările secundare sunt consecința stării de instabilitate genomică care însoțește condiția de transformare malignă a celulei și se adaugă celor primare, în cursul evoluției tumorale. În sfârșit, în fazele avansate ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
terțiare care constau în remanieri neobișnuite, bizare, ale complementului cromozomal, asociate cu variații numerice și rearanjări cromozomale care nu mai au caracter clonal, constituind elemente care definesc așa numitul „ZGOMOT CITOGENETIC” ce sugerează precara stabilitate genomică care însoțește procesul de malignizare (Ștefănescu și Călin, 1996). Constatarea heterogenității celulare a tumorilor a generat conceptul liniei stem tumorale care explică o asemenea heterogenitate prin labilitatea genetică a celulelor maligne, precum și prin mecanismele selective care acționează asupra populațiilor celulare derivate dintr-o singură celulă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
1996). Abia astăzi sunt înțelese, în liniile lor generale, mecanismele moleculare ale modificărilor cromozomale specifice neoplaziilor umane, confirmându-se după aproape un secol, ideea profetică a lui Th. Boveri, privitoare la implicarea mutațiilor cromozomale din genomul celulelor somatice, în geneza malignizării celulare. Prima anomalie cromozomală a unei boli neoplazice umane a fost identificată într-o leucemie. Faptul nu este întâmplător, deoarece prin natura sângelui, aceea de suspensie celulară și ușurința de a se procura și preleva sânge ca material biologic precum și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în punctele de rupere normală a elementelor D și J. Astfel de translocații consecutive acestor ruperi cromozomale de translocații pot fi considerate ca mutații ale procesului normal de reparare. Multe alte translocații și inversii au drept consecință activarea protooncogenelor în malignizările limfoide. Gena tal 1/scl este implicată în translocația t(1;14) sau este activată printr-o deleție cromozomală, cu specificitate de situs care implică partea 5’ a acestei gene și un locus numit scl, deleție care nu poate fi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
reparare și/sau recombinare, sau de fuziune genică. Rezultatul este formarea unei proteine anormale cu efect oncogenic, prin legarea sa la ADN și activare transcripțională a unor gene implicate în controlul proliferării celulare și al citodiferențierii putând conduce fie la malignizări acute (leucemii și tumori solide maligne), fie la malignizări cronice. Mitelman și colaboratorii (1997) au realizat o hartă a punctelor de rupere cromozomală și a rearanjamentelor consecutive în cancerele umane. Zeleznik-Le și colaboratorii (1994) au studiat consecințele fuziunii genice în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
este formarea unei proteine anormale cu efect oncogenic, prin legarea sa la ADN și activare transcripțională a unor gene implicate în controlul proliferării celulare și al citodiferențierii putând conduce fie la malignizări acute (leucemii și tumori solide maligne), fie la malignizări cronice. Mitelman și colaboratorii (1997) au realizat o hartă a punctelor de rupere cromozomală și a rearanjamentelor consecutive în cancerele umane. Zeleznik-Le și colaboratorii (1994) au studiat consecințele fuziunii genice în leucemia mieloidă limfocitară (LML) în care gena MLL fuzionează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de rupere în translocații, cu identificarea genelor din cromozomii participanți, în cele mai multe dintre rearanjările cromozomale. Translocația cromozomală reciprocă t(8;14) implică locusul genic pentru catena grea imunoglobulinică din cromozomul 14 și protooncogena c-myc din cromozomul 8, aceasta fiind caracteristică malignizărilor cu celule B, din limfomul Burkitt și leucemia limfoblastică acută (ALL). Haluska și colaboratorii (1986) au clonat și secvențiat punctele de rupere t(8;14) dintr-o linie celulară de limfom și din linia celulară 380 de ALL cu celule
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
la nivelul punctelor de rupere sunt similare situației din translocațiile în care este implicată c-myc și locii genici imunoglobulinici din neoplasmele cu celule B, sugerând existența unor mecanisme comune de translocație și de dereglare a funcționării oncogenei celulare implicate în malignizările cu celule B și cu celule T. Deși, după translocație, gena pentru proteina MYC rămâne nemodificată structural, are loc reprogramarea funcționării (transcrierii și traducerii) sale într-un moment nepotrivit pentru celulă. În plus, ea cade sub influența puternicului promotor al
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
TCR apar cu precizie și invariabil în punctele de rupere normală a elementelor D și J. Astfel de translocații pot fi considerate ca alterări ale procesului normal de recombinare-reparare. Multe alte translocații și inversii au drept consecință activarea protooncogenelor în malignizările limfoide. Gena tal 1/scl este afectată de translocația t(1;14) sau este activată printr-o deleție cromozomală cu specificitate de situs, care implică partea 5’ a acestei gene și un locus numit scl, deleție care nu poate fi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
modul în care astfel de schimbări în echilibrul componentelor de transcriere disponibile într-o anumită celulă pot să modifice pattern-ul expresiei genice și să genereze susceptibilitate la oncogeneză. Faptul că geneza unor factori himerici de transcriere poate promova atât malignizările leucemice, cât și apariția tumorilor solide umane, sugerează că în ambele tipuri de neoplazii sunt funcționale aceleași mecanisme ale transformării maligne. Malignizările acute implică deopotrivă anomalii ale genelor pentru creștere și diviziune celulară, dar și ale genelor pentru diferențiere. Proteina
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
genice și să genereze susceptibilitate la oncogeneză. Faptul că geneza unor factori himerici de transcriere poate promova atât malignizările leucemice, cât și apariția tumorilor solide umane, sugerează că în ambele tipuri de neoplazii sunt funcționale aceleași mecanisme ale transformării maligne. Malignizările acute implică deopotrivă anomalii ale genelor pentru creștere și diviziune celulară, dar și ale genelor pentru diferențiere. Proteina zinc-finger exprimată în leucemia Küppellike promielocitară, desemnată PLZF, represează în mod normal expresia unei gene reporter, promotoare pentru ciclina A, pe când proteina
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
normal expresia unei gene reporter, promotoare pentru ciclina A, pe când proteina de fuziune PLZF-RARA transactivează expresia ciclinei A, esențială pentru progresia ciclului celular și diviziune celulară. Întârzierea derulării apoptozei, respectiv a morții celulare programate genetic (MCPG) stimulează evenimentele secundare din malignizările cronice. Reglarea apoptozei pare a juca un rol cheie în efectul oncogenic al proteinelor activate sau create prin anomalii cromozomale. Gena bcl-2 a fost descrisă în asociere cu translocația cromozomală t(14;18), caracteristică în 85% dintre limfoamele foliculare. Supraproducția
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
din punctul de vedere al dezvoltării, dar la care s-a identificat neoplazie mamară la 48 de ani și ovariană la 50 de ani (Ramus și colab., 1997). Majoritatea mutațiilor identificate în genele supresoare de tumori, care cresc riscul de malignizare, sunt de tip recesiv. Din această cauză, pentru a condiționa transformarea neoplazică a celulelor, este necesară apariția mutației în ambele alele ale genei supresoare de tumori dintr-o celulă normală. Mutațiile determină trunchierea sau abolirea sintezei proteinei codificate de gena
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
neoplaziile sporadice, LOH să altereze și alte gene din cromozomii 17q și 13q. Genele brca1 și brca2 pot fi inactivate prin alte mecanisme decât prin mutația somatică. De exemplu, metilarea dobândită a insulelor CpG din regiunea promotorului genelor implicate în malignizare a fost raportată în multe neoplazii și a fost asociată cu represia transcrierii acestor gene. În cazul unor paciente cu forme sporadice de cancer de sân, a fost raportată metilarea promotorului brca1. Există și posibilitatea ca brca1 și brca2 să
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
brca1, în carcinomul neereditar de sân și de ovar (Baylin și Herman, 2000) și cu alte tipuri de tumori solide. Hipermetilarea promotorului (fig. 27.1) unor gene supresor tumorale (GST) apare în numeroase tipuri de cancer, incluzând limfoame și alte malignizări hematologice (vezi tabelul 27.2). Complexele represoare sunt reprezentate de represorii direcți R1 și R2; corepresorul SIN3; histondeacetilaza, HDAC. Factorii sunt redați ca fiind legați la regiunea promotor în stare de echilibru. Nivelul relativ de transcripție este determinat de semnalele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
silențierea transcripțională a cromatinei. Numeroase studii recente demonstrează implicarea erorilor de formare si funcționare a acestei categorii de ARN, denumită generică micro-ARN de interferență (ARNmi), în silențierea expresiei genice la nivel translațional, cu consecințe grave legate de apariția proceselor de malignizare (Călin and Croce, 2006; Călin și Croce, 2006; Esquela-Kerscher și Slack, 2006). Profilul de expresie al ARNmi este înalt specific pentru un tip particular de țesut și de asemenea, specific unui anumit stadiu de dezvoltare. Dereglări ale expresiei genelor pentru
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
are loc activarea oncogenelor rasH. De altfel, activarea ras este detectată nu numai în carcinoamele maligne, dar și în papiloame tegumentare benigne, ceea ce înseamnă că activarea rasH reprezintă un eveniment timpuriu care apare în leziuni premaligne, înainte de progresia lor spre malignizare. Protooncogena ras reprezintă ținta directă a mutației induse de carcinogeni chimici, fapt evidențiat de Mariano Barbacid și colaboratorii săi, în anul 1985. Cele mai clare exemple de mutații induse de carcinogeni, în cazul tumorilor umane, sunt oferite de mutațiile genei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ovalară, situată deasupra cupolei diafragmatice stângi, iar din profil situată retrocardiac. Endoscopia digestivă Evidențiază prezența refluxului gastro-esofagian în esofagul inferior, confirmă lărgirea unghiului Hiss, evaluează gradul de competență al cardiei și poate semnala prezența eventualelor complicații: esofagita, stenoza, ulcerul esofagian, malignizarea. Esomanometria Măsoară presiunile din esofagul inferior și mijlociu. O presiune mai mică de 10 mmHg semnalează un sfincter esofagian inferior incompetent, ce antrenează refluxul gastro-esofagian. Scintigrafia esofagiană Este un test neinvaziv, utilizat mai ales în practica pediatrică, ce măsoară cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
diagnosticul pozitiv de chist bronhogenetic. Biopsia aspirativă transbronșică nu este indicată, pentru că prezintă risc de infecție și refacere a chistului [69]. Complicații evolutive Ele sunt: infecția chistului, fistula chisto-bronșică, hemoragia intrachistică, sindromul de VCS, aritmiile cardiace, stenoza de arteră pulmonară, malignizarea. Tratament Chistul bronhogenetic simptomatic În chistul bronhogenetic mediastinal se recomandă rezecția chirurgicală prin toracotomie [61, 69] sau prin chirurgie asistată endoscopic [49]. Se practică excizie totală sau subtotală. Deseori se lasă un fragment de perete chistic pe structurile vitale. Pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]