5,310 matches
-
MacLean a pus această teorie într-o perspectivă evoluționistă. Ca biolog, Mclean a văzut comportamentele animalelor drept adaptări evolutive ale creierului. Ideea esențială a lui a fost aceea că „istoria evoluției sistemului limbic este istoria evoluției mamiferelor, în timp ce istoria evoluției mamiferelor este istoria evoluției familiei”. Cu alte cuvinte, dezvoltarea sistemului limbic (centrul emoțional al creierului) a fost necesară pentru dezvoltarea anumitor caracteristici ale comportamentului specific mamiferelor. Una dintre aceste caracteristici este nevoia puiului de a se afla lângă mama lui. O
De ce plâng oamenii? by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80220_a_81545]
-
a fost aceea că „istoria evoluției sistemului limbic este istoria evoluției mamiferelor, în timp ce istoria evoluției mamiferelor este istoria evoluției familiei”. Cu alte cuvinte, dezvoltarea sistemului limbic (centrul emoțional al creierului) a fost necesară pentru dezvoltarea anumitor caracteristici ale comportamentului specific mamiferelor. Una dintre aceste caracteristici este nevoia puiului de a se afla lângă mama lui. O reptilă care iese din ou nu poate plânge după mama sa fiindcă acest comportament l-ar expune prădătorilor. Prin contrast, un pui de mamifer plânge
De ce plâng oamenii? by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80220_a_81545]
-
specific mamiferelor. Una dintre aceste caracteristici este nevoia puiului de a se afla lângă mama lui. O reptilă care iese din ou nu poate plânge după mama sa fiindcă acest comportament l-ar expune prădătorilor. Prin contrast, un pui de mamifer plânge pentru a i primi siguranță din partea mamei. Dacă puiul de mamifer nu plânge, atunci el nu va supraviețui. O idee asemănătoare este susținută și de Kotter care vede plânsul ca un mijloc de creare a legăturilor dintre indivizi, nu
De ce plâng oamenii? by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80220_a_81545]
-
afla lângă mama lui. O reptilă care iese din ou nu poate plânge după mama sa fiindcă acest comportament l-ar expune prădătorilor. Prin contrast, un pui de mamifer plânge pentru a i primi siguranță din partea mamei. Dacă puiul de mamifer nu plânge, atunci el nu va supraviețui. O idee asemănătoare este susținută și de Kotter care vede plânsul ca un mijloc de creare a legăturilor dintre indivizi, nu doar între copii, ci și între adulți, fiind de asemenea un mod
De ce plâng oamenii? by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80220_a_81545]
-
prinsă și mutată într-o rezervație naturală. Nu este prima dată când un piton din India înghite un cerb întreg. În 2008, chiar în ziua de Crăciun, un șarpe a servit la masă un cerb. Pitonul însă a vomitat victima, mamiferul fiind prea mare pentru a fi digerat.
Vezi cum un piton a înghiţit un cerb întreg - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/69509_a_70834]
-
se întâmplă numai la grăsimi și la alte tipuri de alimente nu. Conform Dr. Daniele Piomelli, profesor de farmacologie și cea care a condus studiul, poate fi vorba de faptul că "probabil, acest proces a fost un răspuns evolutiv la mamifere." Deși acest mecanism natural a ajutat cândva mamiferele să supraviețuiască, în prezent provoacă efectul invers. Nu toate grăsimile sunt la fel Dacă mâncărurile bogate în grăsimi ne impulsionează să mâncăm încontinuu, există și alimente bogate în grăsimi nesaturate (cum ar
De ce ne este atât de greu să rezistăm mâncărurilor bogate în grăsimi? () [Corola-journal/Journalistic/69563_a_70888]
-
tipuri de alimente nu. Conform Dr. Daniele Piomelli, profesor de farmacologie și cea care a condus studiul, poate fi vorba de faptul că "probabil, acest proces a fost un răspuns evolutiv la mamifere." Deși acest mecanism natural a ajutat cândva mamiferele să supraviețuiască, în prezent provoacă efectul invers. Nu toate grăsimile sunt la fel Dacă mâncărurile bogate în grăsimi ne impulsionează să mâncăm încontinuu, există și alimente bogate în grăsimi nesaturate (cum ar fi uleiul de măsline, nucile sau peștele gras
De ce ne este atât de greu să rezistăm mâncărurilor bogate în grăsimi? () [Corola-journal/Journalistic/69563_a_70888]
-
Prin studierea compoziției chimice a dinților de dinozaur, oamenii de știință au stabilit că unii sauropozi au avut temperatura corpului la fel de ridicată că și cea a mamiferelor. Autor: Ciprian Ciocan Robert Eagle, un biolog evoluționist de la Institul de Tehnologie din California, și colegii săi au analizat 11 dinți de dinozaur. Cercetătorii raportează constatările lor în ultimul număr al revistei Science. Amarasaurus, un sauropod găsit în Statele Unite, ce
Dinozauri cu temperatura corpului la fel de ridicată ca a mamiferelor- STUDIU () [Corola-journal/Journalistic/69664_a_70989]
-
de metri și 40 de tone, ar fi avut aproximativ o temperatură de 100.8 grade Fahrenheit. Pentru a înțelege cât de ridicată era temperatura celor doi dinozauri amintiți mai sus, cercetătorii au comparat-o cu temperatură celui mai evoluat mamifer, omul, care are o temperatură normală de aproximativ 98.6 grade Fahrenheit. „ Deci prima concluzie pe care o putem trage din această comparație este acea că acești dinozauri au avut temperaturi ale corpului mai ridicate decât urmașii lor”, a declarat
Dinozauri cu temperatura corpului la fel de ridicată ca a mamiferelor- STUDIU () [Corola-journal/Journalistic/69664_a_70989]
-
concluzie pe care o putem trage din această comparație este acea că acești dinozauri au avut temperaturi ale corpului mai ridicate decât urmașii lor”, a declarat doctorul Eagle. Dar asta nu înseamnă că dinozaurii aveau acele „ termostate” interne întâlnite la mamifere și păsări pentru a păstra temperatura corpului constantă. În schimb aveau capacitatea de a reține căldură în funcție de marimea corpului. n efectuarea studiului, cercetătorii au observat la unirea dintre doi izotopi- carbon 13 și oxigen 18- un mineral prezent în dinții
Dinozauri cu temperatura corpului la fel de ridicată ca a mamiferelor- STUDIU () [Corola-journal/Journalistic/69664_a_70989]
-
să știe un pacient care suferă de această boală? Aflăm de la profesorul Cezar Macarie, cardiolog la Institutul Inimii „C.C. Iliescu“, din Capitală. Cercetătorii au descoperit o legătură între numărul de contracții cardiace pe minut și speranța de viață a diferitelor mamifere. Șoarecele, cu 600 de bătăi pe minut, trăiește numai doi ani, în vreme ce balena sau elefantul, având o frecvență de 20 de ori mai mică au o speranță de viață corespunzător crescută. Omul este singura specie care nu se încadrează în
Oboseala, semn de insuficienţă cardiacă () [Corola-journal/Journalistic/69926_a_71251]
-
Consiliului nr. 91/628/CEE, publicată în 11 decembrie 1991. Norma se aplică în cazul transportului de: solipede domestice și animale domestice din speciile bovine, ovine, caprine și porcine; păsări, păsări domestice și iepuri domestici; pisici și câini domestici; alte mamifere și păsări; alte animale vertebrate și animale cu sânge rece. Ea nu se aplică pentru transportul care nu este de natură comercială sau al oricărui animal individual însoțit de o persoană fizică, precum și pentru transportul animalelor de companie care însoțesc
Agenda2005-50-05-general4 () [Corola-journal/Journalistic/284481_a_285810]
-
găzduind în fiecare iarnă inedita competiție. Această perioadă a anului este aleasă întrucât reprezintă începutul sezonului de împerechere a cămilelor, când masculii devin mai agresivi, iar oamenii nu sunt ocupați cu muncile câmpului. E greu să ne imaginăm că pașnicele mamifere sunt capabile să lupte pe viață și pe moarte, dar e cunoscut faptul că, de-a lungul vremii, în țările arabe au existat veritabile escadroane de cămile, deprinse să „participe activ” la războaie. Așadar, anual, la Selcuk, mii de spectatori
Agenda2006-08-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284789_a_286118]
-
Pentru cocoșul-de-munte, fazanul, gaița, guguștiucul, ierunca și potârnichea este ridicată interdicția de vânătoare, stabilită prin O.U.G. nr. 140/2005. Ministrul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale poate totuși decide interzicerea vânării acestor șase specii de păsări, dar și a mamiferelor din principalele specii de interes cinegetic. Măsura se va aplica în cazul fondurilor de vânătoare care se suprapun total sau parțial pe zonele de protecție și de supraveghere ale focarelor de gripă aviară, în rezervația Biosferei „Delta Dunării”, precum și în
Agenda2006-09-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284802_a_286131]
-
ar putea spune că vânătorii sunt în această perioadă niște oameni foarte ocupați. După gripa aviară, ce a avut printre consecințe interzicerea vânării reprezentantelor avifaunei, la sfârșitul lunii martie se încheie sezonul de vânătoare și la mai multe specii de mamifere de interes cinegetic. Legislația din domeniu prevede clar sancțiuni pecuniare ce se vor aplica braconierilor, mai jos fiind prezentat cuantumul acestor amenzi și speciile pentru a căror vânare după data de 31 martie vor fi ele primite de către contravenienți: l
Agenda2006-11-06-general 5 () [Corola-journal/Journalistic/284852_a_286181]
-
în fiecare marți și joi, când traficul este deviat pe rute ocolitoare. O. NICA Emisiune filatelică l Cu tematica „Lilieci“, în circulație din 15 august În data de 15 august, societatea „Romfilatelia” a introdus în circulație emisiunea de timbre LILIECI, mamifere insectivore, crepusculare și nocturne, din ordinul Chiropterelor. Liliecii din Europa sunt exclusiv insectivori, numărând 45 de specii, care se împart în trei familii; cei din România (30 de specii) aparțin familiilor Rhinolophidae și Vespertilionidae ce fac parte din subordinul Microchiroptere
Agenda2006-33-06-01-general 20 () [Corola-journal/Journalistic/285123_a_286452]
-
face în limitele unui cadru legislativ, principalele areale de interes cinegetic fiind Delta Dunării și zona montană. Speciile de animale vizate diferă de la o regiune la alta, cele mai valoroase fiind prezente în etajul forestier. Pădurea adăpostește majoritatea speciilor de mamifere supuse vânatului, cum ar fi mistreți, cerbi, urși, cât și specii de păsări, precum cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn. În zona stepică și silvostepică, mai important este vânatul cu pene, reprezentat de prepelițe, potârnichi, fazani și, mai rar
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
vânatului, cum ar fi mistreți, cerbi, urși, cât și specii de păsări, precum cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn. În zona stepică și silvostepică, mai important este vânatul cu pene, reprezentat de prepelițe, potârnichi, fazani și, mai rar, de mamifere (iepurele, vulpea și mistrețul), iar în lunci cele mai vânate sunt păsările (gâște, rațe, lișițe, egrete ș.a.). Fauna piscicolă stă la baza pescuitului sportiv, ce se desfășoară, mai ales, în perimetrul acumulărilor lacustre și în lungul râurilor. Densitatea și diversitatea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
șarpele de apă, mistrețul, vidra, câinele enot, vulpea, alături de numeroase păsări. arealele mlăștinoase, cu vegetație tipică de stuf, papură, rogoz și sălcii, constituie locul unde își găsesc adăpostul numeroase specii de păsări (rațe, gâște, cormorani, egrete, lopătari, pelicani, lebede) și mamifere (mistrețul, vulpea, vidra). suprafețele lacustre, cu o mare bogăție de plante submerse și plutitoare (nuferi), precum și cu o mare diversitate de pești (crap, caras, lin, știucă, somn, șalău, sturioni ș.a.). plaja întinsă, unde cresc plante specifice țărmului (pelinul, perișorul de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
o substanță extrem de otrăvitoare (taxina) care stă la baza realizării a numeroase medicamente pentru tratarea reumatismului, artritei, diabetului și, mai nou, a cancerului. Evaluare 1. Menționați principalele plante relicte și endemice de pe teritoriul României. 2. Enumerați speciile de păsări și mamifere ce stau la baza turismului cinegetic. 3. Caracterizați două păduri din orizontul local, apreciate pentru posibilitățile de odihnă și relaxare la sfârșit de săptămână. 3. POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC Potențialul turistic antropic este reprezentat de obiective cultural-istorice, creații etnofolclorice, monumente de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
geografică a diverselor elemente ale faunei de aici, se observă, deși mai puțin evidentă, aceeași zonare în altitudine ca și la vegetație. Astfel, pădurile oferă condiții de viață foarte favorabile (hrană, adăpost), unei faune bogate și variate în specii. Dintre mamifere, mai comune sunt: vulpea (Vulpes vulpes), mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), iepurele de câmp (Lepus europaeus), veverița (Sciurus vulgaris), dihorul (Mustella putorius), nevăstuica (Mustella nivalis), diverși șoareci de pădure. Păsările cele mai des întâlnite sunt: coțofana (Pica pica), grangurul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
favorabil de dezvoltare. Multe dintre ele sunt dăunătoare pentru esențele forestiere. Fauna silvostepei este mai săracă și mai puțin variată, unele specii fiind complet dispărute (dropia, spurcaciul) sau pe cale de dispariție, datorită înlocuirii peisajului natural cu cel al culturilor agricole. Mamiferele sunt reprezentate prin rozătoare ca popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricetus) și numeroși șoareci de câmp (Microtus arvelis). Aici mai pătrund și unele animale din zona de pădure, ca vulpea, viezurele, iepurele. Dintre păsări, specifice sunt potârnichea (Perdix perdix), ciocârlia
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
este central-europeană, ca întreg spațiul subcarpatic. Fauna de vertebrate a pădurilor este formată mai ales din păsări (mierla neagră, pițigoiul mare, graurul, țicleanul, cucul, ciocănitoarea pestriță, turturica, coțofana, gaița și unele răpitoare ca uliul porumbar, uliul păsărilor, șoimul rândunelelor) și mamifere (veverița, iepurele, jderul de pădure, vulpea, mistrețul, căprioara, cerbul, ariciul, dihorul, nevăstuica, cârtița etc. ). Dintre nevertebrate, menționăm melcul de grădină și multe insecte ce-și desfășoară ciclul vital pe diverși copaci. Fauna pășunilor și fânețelor este formată mai ales din
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mai „concrete”: cum să asigure condițiile necesare minime creșterii puiului de om? Pe când mama pregătește „cuibul”, tatăl se învârte în jurul ei, atent și protector. Oamenii vor fi văzut acest mic spectacol, de mii de ani, și la alte perechi de mamifere, exemplar în acest sens fiind comportamentul lupilor, atât de prezenți în miturile popoarelor indoeuropene. Este un ritual al tuturor viețuitoarelor, inclusiv al acelora din staulul în care s-a născut Pruncul Sfânt. Patrupedele „asistau” la evenimentul sacru în ordinea firească
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
recunoască: nu-i putea identifica. Dacă părinții lui trăiesc pe undeva, pe aici, va avea cine să-l ajute să asocieze denumirilor arborii necunoscuți. Se întîmpla un lucru debusolant: mergea de jumătate de zi și nu-i ieșiseră în cale mamifere. Păsări cenușii sau, dimpotrivă, ostentativ colorate, zburdalnice și preocupate deopotrivă, planau în toate direcțiile, umplînd văzduhul cu chemările lor melodioase; șopîrle buimace, ieșite prea curînd din ascunzători în căutarea căldurii soarelui timid, de primăvară, foșniseră de cîteva ori în apropierea
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]