87 matches
-
după ce Nurhaci a unit toate triburile jurchene și a stabilit un stat independent. Cu toate acestea, dinastia Ming a fost răsturnată de rebeliunea țărănească a lui Li Zicheng, odată cu capturarea Beijingului în 1644 și sinuciderea ultimului monarh Ming, Împăratul Chongzhen. Manciurienii, aliați cu generalul Ming Wu Sangui, au acaparat Beijingul, ce a fost stabilit drept capitală a dinastiei Qing, iar apoi au procedat la supunerea rezistenței Ming, rămase în partea de sud a imperiului. Deceniile de cucerire manciuriană au provocat pierderi
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
Ming, rămase în partea de sud a imperiului. Deceniile de cucerire manciuriană au provocat pierderi enorme de vieți, reducând drastic economia Chinei. În total, cucerirea manciuriană din China (1618-1683) a costat până la 25 de milioane de vieți. Cu toate acestea, manciurienii au adoptat normele confucianiste de guvernare tradițională chineză și erau considerați drept o dinastie chineză. Manciurienii au pus în aplicare „ordinul cozii”, forțându-i pe chinezii han să adopte coada coafurii manciuriene și îmbrăcămintea în stil manciurian. Îmbrăcămintea tradițională han
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
de vieți, reducând drastic economia Chinei. În total, cucerirea manciuriană din China (1618-1683) a costat până la 25 de milioane de vieți. Cu toate acestea, manciurienii au adoptat normele confucianiste de guvernare tradițională chineză și erau considerați drept o dinastie chineză. Manciurienii au pus în aplicare „ordinul cozii”, forțându-i pe chinezii han să adopte coada coafurii manciuriene și îmbrăcămintea în stil manciurian. Îmbrăcămintea tradițională han, sau Hanfu, a fost, de asemenea, înlocuitâ de îmbrăcămintea în stil manciurian Manchu Qipao (îmbrăcămintea Stegarilor
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
Punti - Hakka, Rebeliunea Nien, Rebeliunea musulmană Dungan (1862-1877) și Rebeliunea Panthay. Toate revoltele au fost în cele din urmă înfrânte, însă cu un cost enorm de vieți pierdute și slăbirea serioasă a autorității imperiale centrale. Sistemul de „Steaguri” pe care manciurienii s-au bazat atât de mult timp, s-a dovedit în final a fi un eșec total, după ce forțele Steagurilor au fost în imposibilitatea de a-i suprima pe rebeli. Oficialii locali din provincii, cu acordul guvernului imperial, au format
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
niponă și a desfășurat activități de contraspionaj, spionaj și sabotaj politic în spatele liniilor inamice. A avut legături cu poliția militară, serviciile de contraspionaj manciuriene și serviciile secrete nipone. În Manciuria a folosit un număr de agenți emigranți ruși albi, chinezi, manciurieni, mongoli sau de alte naționalități pentru diferitele acțiuni sub acoperire. Aproximativ zece mii de oameni, atât civili cât și militari, chinezi, coreeni, mongoli și ruși, au fost cobai pentru experimentele efectuate în cadrul Unității 731. De asemenea, a existat un număr de
Unitatea 731 () [Corola-website/Science/310326_a_311655]
-
Sze-ch'wan, Ho-nan, Kiang-Pe, Kiang-che, Hiang-se, Hu-Kwang, și Yun-Nan. Deși confederații formate în jurul mongolilor exercitau, ocazional, un control politic extins în teritoriile pe care le cuceriseră, forța lor a decăzut rapid după răsturnarea dinastiei mongole din China, în anul 1368. Manciurienii - grupul tribal care a cucerit China la 1644 și a format dinastia Qing - au putut să plaseze Mongolia Interioară sub controlul lor (1691), ca Mongolia Exterioară - atunci când nobilii mongoli khalkha au prestat jurământ de credință împăratului. Conducătorii mongoli din regiune
Istoria Mongoliei () [Corola-website/Science/298939_a_300268]
-
contribuiseră ca niște pârâiașe la marele curent dominant, și uneori chiar dominator, al gândirii chineze. Chinezii han au știut Întotdeauna să absoarbă diverse credințe, În același timp păstrându-și-le pe cele proprii ca fundal dominant. Chiar și mongolii și manciurienii, care Îi cuceriseră și-i conduseseră Încă din secolul XIII, asimilaseră obiceiurile chinezești și practic deveniseră chinezi. Gândiți-vă la asta, le-aș fi spus eu celor pe care-i aveam sub oblăduire: Înainte de a intra În templu, gândiți-vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
autorul stilului Tai Chi Chuan, și-a petrecut mulți ani din viață trăind și predând artele marțiale la Templul Shao Lin, așa cum au făcut și alți mari maeștri și, în consecință, o mare varietate de stiluri au evoluat acolo. Când manciurienii au răsturnat dinastia Ming în 1644 și au preluat controlul Chinei prin instaurarea dinastiei Qing, Templul Shao Lin a devenit un punct fierbinte al rezistenței patriotice chineze împotriva stăpânirii manciuriene. În consecință, manciurienii au trimis de câteva ori trupe care
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
varietate de stiluri au evoluat acolo. Când manciurienii au răsturnat dinastia Ming în 1644 și au preluat controlul Chinei prin instaurarea dinastiei Qing, Templul Shao Lin a devenit un punct fierbinte al rezistenței patriotice chineze împotriva stăpânirii manciuriene. În consecință, manciurienii au trimis de câteva ori trupe care să incendieze templul, să-i urmărească și să-i ucidă pe cei mai renumiți maeștri chinezi, care îi sprijineau pe cei ce doreau să reinstaureze dinastia Ming. Așadar, timp de câteva secole, artele
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
orice preț, colorat țipător și dominat de zgomote, maculat de o presă de scandal, Tom Hull are atributele ideale pentru a incarna umanitatea progresistă americană. Fost prizonier în Coreea (unde a cunoscut tradiționala ospitalitate comunistă, fără a deveni terifiantul "candidat manciurian" al propagandei americane), talentat și energic, el este unul dintre tenorii al căror succes îl transformă înt-un model de urmat și o voce a cetății. Prin curajul său, el sfidează establishmentul marcat de vocația "vânătorii de vrăjitoare", el va fi
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
mai mare Enciclopedie a Chinei, având drept scop păstrarea și promovarea istoriei și culturii chineze. Dinastia Qing (1644-1911) Marea dinastie a purității, declarată în anul 1625, de către fiul lui Aisin Gioro Nur Haci și care a schimbat numele jurcenilor în manciurieni și a întemeiat statul Da Jin, acționând împotriva dinastiei Ming, care și-a încheiat domnia după 246 de ani. Dinastia Qing a fost ultima din șirul dinastiilor care s-au succedat timp de trei mii de ani în istoria Chinei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
han și a contactelor frecvente cu aceasta, majoritatea populației manciuriene vorbește chineza, doar într-o mică parte din așezările aflate în zonele îndepărtate, cei vârstnici mai știu limba manciuriană, dezvoltată în secolul al XVI-lea pe baza limbii mongole. Acum, manciurienii folosesc limba chineză. Etnia manciuriană a avut o religie care a dispărut în timp, de factură șamanică. Istoria naționalității manciuriene are o vechime de peste două mii de ani. Manciurienii locuiesc din generație în generație în zona cursului inferior al fluviului Heilongjiang
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
manciuriană, dezvoltată în secolul al XVI-lea pe baza limbii mongole. Acum, manciurienii folosesc limba chineză. Etnia manciuriană a avut o religie care a dispărut în timp, de factură șamanică. Istoria naționalității manciuriene are o vechime de peste două mii de ani. Manciurienii locuiesc din generație în generație în zona cursului inferior al fluviului Heilongjiang și în bazinul fluviului Wusuli, în nordul Munților Changbai, fiind cunoscuți de-a lungul timpului ca sushen, mochang, yilou, fojie și apoi nüzhen. În secolul al XII-lea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
aici, ,,Orașul Interzis''. În zorii secolului al XVII-lea, au ajuns la putere împărații manciurieni, care, după ce au răsturnat dinastia Ming, au adoptat modul de viață și tradițiile chinezești și au fondat dinastia Qing. La fel de buni soldați ca și mongolii, manciurienii au extins dominația imperiului Qing. Timp de mai bine de 200 de ani, dinastia Qing a condus liberă imperiul, dar în secolul al XIX-lea a fost nevoită să accepte expansiunea comercială a puterilor occidentale. Relațiile cu Europa nu s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
calm, femeia cucerește bărbatul; Prin calm i se bagă pe sub piele. Aceasta a fost, desigur, piatra de temelie a politicii externe a Chinei timp de mii de ani înainte de secolul XX. Cucerită de câteva ori de invadatori tătari, mongoli și manciurieni, China nu a făcut decât să stea liniștită și să „li se bage pe sub piele”, seducându-i pe acești puternici agresori barbari cu farmecele irezistibile ale mâncărurilor și îmbrăcăminții chineze, ale picturii și poeziei, muzicii și dansului și, nu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
confucianiștii chinezi și au adoptat o atitudine fermă împotriva cultelor sexuale ce se dezvoltau din taoism. Ca rezultat, taoismul veritabil a fost dat la o parte și mai mult și nu au mai apărut mari adepți în timpul dinastiei Qing a manciurienilor (1644-1911), care a consolidat cu strictețe un tip extrem de conservator de clasicism confucianist, până în momentul în care a căzut în 1911. Anexa de la finalul acestui capitol vă oferă o „distribuție cronologică a personajelor taoiste”, începând cu Împăratul Galben și până în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
era Wuhu e un loc minunat. La asfințit, mama ne chema acasă. Cina era servită la masa din grădină, sub un spalier acoperit cu glicine purpurii. Mama a fost crescută în tradiția chineză, deși avea sânge manciurian. Potrivit mamei, după ce manciurienii au cucerit China, au descoperit că sistemul chinez de conducere era mai bun și mai eficient, așa că l-au adoptat complet. Împărații manciurieni au învățat să vorbească mandarina. Împăratul Tao Kuang mânca folosind bețișoare. Era un admirator al operei din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
mai bun și mai eficient, așa că l-au adoptat complet. Împărații manciurieni au învățat să vorbească mandarina. Împăratul Tao Kuang mânca folosind bețișoare. Era un admirator al operei din Peking și a angajat meditatori chinezi care să-i educe copiii. Manciurienii au adoptat, de asemenea, portul chinezesc. Singurul lucru care a rămas manciurian a fost felul în care își purtau părul. Împăratul avea partea din față a capului rasă și o coadă de păr negru, împletită ca o funie, care îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
mă puteau auzi cântând Adio, rochia mea. Tatei îi făcea plăcere să povestească despre lucrurile care stăteau la baza operelor. Îi plăcea la nebunie să se dea mare cu cunoștințele sale. Ne reamintea că suntem manciurieni, clasa conducătoare a Chinei: — Manciurienii sunt cei care apreciază și promovează arta și cultura chineză. Când pe spiritul tatălui meu punea stăpânire băutura, el devenea și mai însuflețit. Ne alinia pe noi, copiii, și ne întreba detalii despre vechiul sistem al stegarilor. Nu se oprea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
era pregătit să aleagă un succesor. Și-a invitat fiii la Jehol, reședința imperială de vânătoare din nord, dincolo de Marele Zid. Voia să le pună la încercare îndemânarea. Șase prinți au pornit în călătorie. Tatăl le-a spus fiilor că manciurienii sunt cunoscuți ca vânători de seamă. Când el fusese de vârsta lor, omorâse mai mult de o duzină de sălbăticiuni într-o jumătate de zi - lupi, căprioare și mistreți de toate soiurile. O dată a dus acasă cincisprezece urși și optsprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
vocea și comportamentul său e ceva care mă mișcă. Cunosc harta despre care vorbește: e aceeași hartă pe care mi-a arătat-o tata. Bărbatul din fața mea îmi amintește de tatăl meu. Și el dorea cu disperare să reînvie onoarea manciurienilor și, cu toate astea, a ajuns să dezerteze din postul său. Simt rușinea pe care o îndură Majestatea Sa. E aceeași rușine care mi-a omorât tatăl. Mă uit la Hsien Feng și mă gândesc că e un stegar adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
îmi doresc ca Hsien Feng să îi asculte mai puțin pe nobilii manciurieni și mai mult pe chinezi. Totuși, am început să înțeleg de ce împăratul se poartă așa cum se poartă. Mi-a spus nu o dată convingerea sa că numai un manciurian e capabil de devotament pur față de dinastia Ch’ing. Înclină întotdeauna spre ofițerii manciurieni, atunci când are loc un diferend de opinii. Onorează privilegiul rasei conducătoare și face în așa fel încât să fie limpede pentru Curte că un ministru de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
m-am familiarizat cu doi oameni care au o mare greutate la Curte, însă ale căror păreri sunt diametral opuse acesteia. Unul este Su Shun, conducătorul Marelui Consiliu, iar celălalt prințul Kung, fratele vitreg al împăratului. Su Shun e un manciurian ambițios și arogant în vârstă de peste patruzeci de ani: un bărbat înalt, cu o constituție viguroasă, ai cărui ochi mari și nas subțire, ușor coroiat, mă duc cu gândul la o bufniță. Spîncenele-i stufoase sunt inegale, una fiind mai sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Curții. Curtea este atât de coruptă, încât majoritatea oficialilor nu fac nimic altceva decât să se împăuneze cu titlurile și să își ia salariile. Mulți sunt descendenți de viță nobilă care au luptat sub comanda unor prinți puternici; alții sunt manciurienii bogați, dar de origine umilă, care și-au cumpărat posturile cu „donații“ făcute guvernatorilor de provincii. Împreună, ei alcătuiesc elita care conduce Curtea. De-a lungul anilor, ei au golit vistieria imperială. Când țara suferea din punct de vedere economic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Să le spunem să revină când situația va fi mai stabilă aici? — Majestatea Sa a făcut-o. Le-a dat chiar și un termen. — Care a fost răspunsul? — Amenințări de război. — De ce străinii ne impun cu forța obiceiurile lor? Ca manciurieni, noi nu impunem obiciurile noastre chinezilor. Nu le spunem să nu mai înfășoare strâns picioarele femeilor lor ca să fie mai mici. Prințul Kung râde sarcastic: — Poate un cerșetor să pretindă respect? Se întoarce să se uite la mine, așteptând parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]