6,274 matches
-
Gestul antologatorului pare unul exasperat de inerțiile tîrgului de pe Bahlui, dar și de inerțiile celor care privesc acest tîrg într-un anume fel. Probabil cel mai bun text al antologiei este prefața lui Dan Lungu, în care este cuprins și manifestul unui grup de scriitori ieșeni, publicat în fostul supliment al Dilemei, Vineri, în anul 1998. Se știu și luptele "politice" duse de scriitorii ieșeni în ultimii ani, conflicte în U.S. etc. - lucruri pe care le-am putut urmări cu toții, dar
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
se legitima." Mai întîi, nu este nimic trist în faptul că toate instituțiile enumerate nu au sprijinit antologia. Este exclusiv un motiv de bucurie. Al doilea punct esențial ar fi spiritul "alternativ": o situare adecvată în spațiul literar de astăzi. Manifestul pe care Dan Lungu îl citează în prefață poartă o mîndrețe de titlu: De ce un monguz vorbitor să fie mai prejos decît o pisică sau ciorna unui Manifest". Găsim aici spirit ludic amestecat cu o acidă critică a politicilor de
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
ar fi spiritul "alternativ": o situare adecvată în spațiul literar de astăzi. Manifestul pe care Dan Lungu îl citează în prefață poartă o mîndrețe de titlu: De ce un monguz vorbitor să fie mai prejos decît o pisică sau ciorna unui Manifest". Găsim aici spirit ludic amestecat cu o acidă critică a politicilor de tot soiul (mai ales culturale). Clasică revoltă împotriva puterii culturale. Un limbaj care își are puternice rădăcini în discursul lui Luca Pițu. Singurul element nou și demn de
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
tot atîtea posibilități stilistice. Nu mai rămîne omul unei singure cărți, unei singure direcții, unei singure limbi, unui singur trup. Vei deveni, în schimb, omul unui singur creier, CYBERBIOS, al tău și al tuturor." Un puternic spirit Matrix în acest manifest ieșean care totuși, iată, și-a găsit sfîrșitul într-un pachet de celuloză. Oricum, aici apare și o posibilă definiție a antologiei: ieșirea dintr-o singură limbă, dintr-un singur trup, legarea în rețea a cîtorva literați. Criteriile alcătuirii antologiei
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
dintre ei debutanți) sau criteriul genurilor literare (găsim poezie, proză și alte genuri "incerte"). Nici criteriul zonal nu este pur - avem de-a face mai degrabă cu un criteriu al prieteniei, care seamănă și acesta cu spiritul Matrix sensibil în manifest... O. Nimigean își avertizează cititorii: "Un alt obiectiv îmi cerea, la clătinarea amicițiilor, în pragul inevitabilelor despărțiri și lîngă peretele invizibil prin care, unul cîte unul, sîntem aspirați de sistem, să ne adunăm pentru prima și - poate - pentru ultima oară
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
iată un cuvînt cheie pentru cîțiva dintre poeții tineri ai Iașiului. Radu Andriescu și Dan Ursachi semnează împreună un lung poem rezultat dintr-o corespondență poetico-electronică. Ei sînt singurii care riscă și respectă acea mistică a PC-ului enunțată în Manifest. Riscul e maxim pentru că poemul moare sufocat de celuloză... Criteriul "zonei" ar fi putut fi interesant dacă ar fi avut un efect de coagulare. Antologații sînt însă mult prea diferiți între ei. Oricum, demn de toată atenția e Manifestul și
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
în Manifest. Riscul e maxim pentru că poemul moare sufocat de celuloză... Criteriul "zonei" ar fi putut fi interesant dacă ar fi avut un efect de coagulare. Antologații sînt însă mult prea diferiți între ei. Oricum, demn de toată atenția e Manifestul și importantă a fost șansa acordată unor tineri talentați. în rest, m-aș fi așteptat la mai multă agresivitate și mai puțină "prietenie" de la zona ieșeană a poeziei. La sfîrșitul volumului se pot găsi adrese de e-mail, telefoane în dreptul fiecărui
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
versuri fără tensiunea cerută de subiect. Ce pare să ignore poetul e faptul că nu e de-ajuns să folosești câteva cuvinte pentru a și crea automat o realitate complexă sau măcar a da un contur satisfăcător unei idei complicate. Manifestul „micii revoluții” nu are forța de a convinge și de a mobiliza. Până la urmă, iată că soluția minimalistă are și ea limitele ei! Nu orice subiect se pretează la o rezolvare, fie ea și poetică, fără o implicare serioasă (în
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
dispărut, fiind înlocuită de «Director: Tristan Tzara». Dada 3 e o foaie anarhistă, cu o grafică revoluționară. Cubismul și futurismul au fost azvîrlite la coș, odată cu «bunul simț» și «salata burgheză». Cel mai interesant lucru din Dada 3 este, desigur, « Manifestul Dada 1918», de Tzara. O adevărată bombă, azvîrlită de un tînăr cu un tupeu de necrezut. Nu duce lipsă de nimic: violență, provocare, sfidare. După o scurtă trecere în revistă a experiențelor artiștilor contemporani, Tzara definea ce înțelege prin spirit
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
toate mijloacele dezgustului DADAIST [...]. Libertate: DADA, DADA, DADA, urlet al culorilor crispate, împletitură a contrariilor și ornamente grotești și inconsecvențe ale tuturor contradicțiilor: VIAȚA.» S-a făcut oare ceva mai bun în materie? Și cîți plagiatori nu a avut acest manifest! Deși o primă încercare, a fost o lovitură de maestru! Și Zürich-ul dădea în clocot. Pe terasele cafenelelor, Manifestul trecea din mînă în mînă, spre satisfacția evidentă a tuturor. Legenda lui Tzara încolțea cu adevărat. Alimentată și de cîteva găselnițe
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
inconsecvențe ale tuturor contradicțiilor: VIAȚA.» S-a făcut oare ceva mai bun în materie? Și cîți plagiatori nu a avut acest manifest! Deși o primă încercare, a fost o lovitură de maestru! Și Zürich-ul dădea în clocot. Pe terasele cafenelelor, Manifestul trecea din mînă în mînă, spre satisfacția evidentă a tuturor. Legenda lui Tzara încolțea cu adevărat. Alimentată și de cîteva găselnițe geniale, precum metoda lui de a scrie un poem dada: «Luați un ziar. Și o foarfecă. Alegeți un articol
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
doar un nume de ființă, un fel de baterie camuflată pentru a deruta inamicul și a masca patrulele ce acționează sub acoperirea ei.» 19) Tzara era o mașinărie infernală, iar pentru mulți Dada era încă o enigmă. 1) Tristan Tzara, «Manifeste Dada 1918», Œuvres complètes, vol. I. 2) Tristan Tzara, «Chroniques zurichoises», Œuvres complètes, vol. I. 3) Marcel Iancu, op. cit. 4) Marc Dachy, Tristan Tzara, dompteur des acrobates, op. cit. 5) Marcel Iancu, colecție particulară. 6) Hugo Ball, Die Flucht aus der
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
idei căzută în ariditatea abstracției, promovează arta lui Marcel Iancu, a lui Victor Brauner sau a lui H. Maxy. Mai rezervat în intervalul 1920-1923, Vinea se implică mai mult începând cu 1924 în susținerea curentelor moderniste și avangardiste, culminând cu Manifestul către tinerime, celebrul articol-pledoarie publicat în Contimporanul. Polemizează indirect cu Iorga și cu adepții curentelor naționaliste/tradiționaliste în articolul din același an intitulat Tradiție și modernitate: „Primejdia artei noi constă, după cei mai vajnici naționaliști, în aceea că e fără
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
biologie (cultura teatrală se transmite greu de la o generație la alta, etaloanele modernității, după care eu judec, clasific și resping, au fost generate de spectacole jucate când tinerii critici nu se născuseră), dar ignoranța, inerentă și deci scuzabilă, transformată în manifest revoluționar nu face decât să consolideze pozițiile retrograde ale “birocrației critice”. Din cauza acestei false probleme - teatrul de subsol și teatru de parter - de câte ori mă duc la Green Hours simt nevoia să mă trec într-o “condică de prezență” ținută probabil
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
Regelui Carol II și comandant-șef al Aviației; unica soră a fost Virginia, moartă la doar 30 de ani, din cauza unei tuberculoze agravate în timpul detenției de la Horezu, ordonate de autoritățile germane de ocupație, din timpul Primului Război Mondial, din cauză că tânăra studentă răspândise manifeste anti-germane. Profira și Sergiu se căsătoresc în 1937 și, anul următor, la 27 aprilie 1938, vine pe lume Călin-Sergiu Stoicescu, un copil de o frumusețe răpitoare, crescut cu guvernante nemțoaice și școlit la Școala Franceză. Mondenități și prietenii În această
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
Ov.S. Crohmălniceanu” e în același timp o evocare a unui bun prieten și prin urmare aprecierile critice sunt pe alocuri de o firească subiectivitate, ceea ce recunoaște și S. Damian. Croh., originar din Galați, fusese ilegalist comunist, însărcinat cu difuzarea de manifeste și predarea de mesaje în calitate de curier. Viitor inginer de profesie, „pasionat de arta modernistă, a fost ademenit de o utopie politică. Scăpse ca prin miracol de fascism (fiind evreu, n.n.) și cu amintirea prigoanei în suflet... recunoscător că fusese eliberat
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
coadă și ziare. Un cabinet larg, mai degrabă improvizat, cu mobilier amestecat, fotolii joase, o masă joasă, pătrată, în mijloc, telefoane mobile, cărțile poetului și gazetarului azvîrlite peste tot, la îndemînă, Sub semnul întrebării, Sînt un om liber, Totuși, iubirea, Manifest pentru sănătatea pămîntului, acea fabuloasă confiscare de către Poet a terminologiei etice, care-l transformă și pe Om în ce nu este, și tot așa, azvîrlite peste tot, cocoloașe de bancnote mici, cinci sute, o mie, zece mii, murdare la propriu, soioase
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
Oliver Stone care dădea crimei un nume bun, televiziunii unul rău, iar autorului său, o conștiință liniștită... Amestecul de crimă și teribilism există și-n Cidade de Deus, doar că el nu are nimic forțat. Filmul brazilian nu este nici "manifest estetic", nici "artă angajată"; este Cinema moral de cea mai bună factură - acela care, pe lîngă "adrenalină, virtuozitate" ș.cl. ( lucruri pe care le găsești în filmele americane), te face să meditezi la lumea sucită în care trăim. Este un film
Gangsterii-și fac cruce cu arma by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13668_a_14993]
-
Iorga, ar încorpora și ideea morandiană despre o Românie zid de apărare contra invaziilor barbare ale Orientului, iar imaginea lumii românești cu care vine în contact, diversificată și pitorească, schițată cu evidentă simpatie, ar prelungi mai mult sau mai puțin manifest și unele clișee de gândire ale prozatorului-diplomat. Cercetătorul nu uită citind ecourile din presa vremii că viziunea scriitorului francez asupra Bucureștiului și a României n-a fost primită cu prea mare entuziasm de români, care o găseau superficială, fugitivă, prea
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
o importantă direcție a acesteia, unde impulsul nu îl reprezintă continuitatea, ci, tendința opusă, de ruptură și reînnoire perpetuă. Îndemnurile sale converg în acel "make it new", așezat de Ezra Pound la temelia programului său modernist și reluat, periodic, în manifeste pe aceeași temă. Un motiv de a vedea în Orfeu, sau mai degrabă în întruparea sa americană, nu numai pe Poetul capabil să transfigureze, prin cuvînt, geografia Americii și oamenii, de o mare diversitate, ai acelui loc. După cum ne atrage
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
mai puțin cunoscut, care a emigrat după al doilea război în Franța, devenind, ca și Voronca sau Tzara, poet de limbă franceză. S-a sinucis, aruncîndu-se în Sena. În România, Gherasim Luca este citat de istoriile literare aproape exclusiv pentru manifestul publicat în colaborare cu D. Trost Dialectica dialecticii din 1945. În același an însă, Luca mai publica și volumul de eseuri Inventatorul iubirii, urmat de Parcurg imposibilul și de Moartea moartă, prozele din Un lup văzut printr-o lupă și
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
obicei, se anunță foarte bogat în filme și evenimente va debuta săptămîna viitoare, miercuri. Filmul ales pentru seara de deschidere (proiectat în afara competiției) va fi... Fanfan la Tulipe. Punctele de suspensie vor să marcheze o oarecare surprindere, legată de "asincronismul" manifest al festivalului față de temele actualității. Așadar, nu un film de război și pace, nici unul politic nu va deschide festivalul de la Cannes, ci un film de aventuri, de Gerard Krawczyk, despre un erou imaginar și popular al secolului XVIII, devenit celebru
Info-Cannes by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13961_a_15286]
-
al avangardei istorice, cu primele sale cărți Intrînd în foc ( 1905), Morbidități (1908), Cartea mută (Secrete) ( 1911) devine iconoclastul vremurilor sale, furiosul și demolatorul spaniol al speciilor și temelor consacrate. Din 1908 conduce revista Prometeo, unde s-au publicat primele manifeste avangardiste spaniole și faimosul cerc literar de la Cafeneaua Pombo. Adept al "artei pentru artă", Ramón, cum îl numesc pînă și cele mai sobre dicționare literare spaniole, este adeptul unei formule extrem de personale, amestec de autobiografic, chiar egotism și viziune nihilistă
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
După spectacolul cu același titlu de la Sala Izvor a Teatrului Bulandra, am plecat cu o stare specială. Ca atunci cînd am ascultat, înainte de '89, la radio, dramatizarea lui după Divanul sau gîlceava înțelepților a lui Cantemir, care suna ca un manifest. Asumîndu-și codul lui Harms, însoțindu-se, pe de o parte cu scenograful Dragoș Buhagiar și, pe de altă parte cu Irinel Anghel, o compozitoare de forță, curajoasă și originală - să nu uităm muzica din spectacolul Amanții însîngerați, tot în regia
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
alții viața, nimicniciei sub semnul căreia o trăiesc. Textul lui Daniil Harms îi vine mănușă lui Tocilescu. Iar spiritul lui ludic înflorește în noi și noi imagini, mesaje, formulînd pe scenă, ca și Harms în scris, un alt tip de manifest, valabil oriunde și oricît atîta vreme cît aroganța mediocrității, prostiei de-a dreptul, a nonvalorii este încoronată cu drepturi depline. Nu există încrîncenare în spectacol, nici în text. Există doar o fantastică și usturătoare manifestare a inteligenței, a talentului, a
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]