130 matches
-
această... metempsicosă, or cum pustia i-aș mai zice? Ai crede că sufletele germanilor a trecut în animale și sufletele animalelor în germani. O, tăcuții, gânditorii, umanitarii germani! Unde sânt ei? vă-ncredințez că nu-i mai găsești în nici o manifestațiune a vieții lor. Ziarele Germaniei sânt mai chauviniste și mai poltrone decât toate - decât ale noastre chiar, implicând Columna! [... ] titlul unui articol de fond din unul din cele mai serioase ziare. //Jurnalul "... " aduce întotdeauna titlurile cărților ce ies la lumină
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
totodată fericit că poate fi interpretul simțemintelor generale ale societății dând o modestă espresiune vielor simpatii cari le are față cu Măria Ta și cu augusta dinastie a românilor. Adânc convinși cumcă, oricât de neînsemnate ar fi în forma lor manifestațiunile de viață a generațiunii ce are pentru ea viitorul, ele totuși vor fi privite cu oarecare interes pe înaltul purtător al acelui nume ilustru de care în viitor vor fi strâns legate destinele romînimei. Cu această credință, rămânem a Măriei
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ne credem [în stare] a întreprinde lupta esistenței noastre și cu 10 națiuni maghiare, nu numai cu una. După noapte vine și ziua, vine pentru că trebuie să vină. Și daca somnul nostru a fost lung, cu-atît mai puternică va fi manifestațiunea vieței noastre. E pietroasă și-ncovoiată calea dreptății, dar e sigură. Știu că ne-ați închide gura de-ați putea fără ca să vă scuipați vouă însăși în față, dar nu veți închide-o și vom protesta mereu, nu vom [fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
păzească față cu mine? {EminescuOpIX 453} STRÎNGEREA LITERATURII NOASTRE POPULARE 2257 E păcat cumcă românii au apucat de-a vedea în basm numai basmul, în obicei numai obiceiul, în formă numai forma, în formulă numai formula. Formula nu e decât manifestațiunea palpitabilă, simțită a unei idei oarecari. Ce face d. e. istoricul cu mitul? îl lasă cum e or îl citează mecanic în compendiul său de istorie, pentru a face din el jucării mnemotecnice pentru copii? Nimica mai puțin decât asta. El
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o aibă orișicine care cutează a prezenta publicului născocirile sale, atunci răspundem: că drama are de obiect și ținta reprezentarea caracterelor omenești curățite de neconsecuența vieței și cugetărei zilnice, a caracterelor omenești consecuente, în toate momentele aceleași, pentru a căror manifestațiune se aleg situațiuni interesante. În acestea caracterele antitetice se lovesc unul de altul în dezvoltarea lor, dintr-asta se naște înnodămîntul, iar din învingerea unui princip și căderea celuilalt deznodământul dramei. Lupta sufletească care se reprezintă prin simțăminte esprimate în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și dezvoltarea intereselor profesionale”, ce se limitau „la acelea de ordin industrial, comercial, agricol, tehnic, cultural și social”. De asemenea, au fost excluse orice acțiuni politice, nu puteau fi „afiliate organizațiilor cu caracter internațional” și nu trebuiau să participe la „manifestațiuni sau congrese internaționale fără autorizația expresă a Ministerului Muncii”. Practic sindicatele sub regimul carlist își desfășurau „activitatea numai pe plan național”. Carol al II-lea, cu Decretul-lege din 15 decembrie 1938, a reorganizat instituția Străjeriei, creată în toamna anului 1934
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
î ndeplinirea unei vechi dorințe, a unui adevărat ideal, sunt fericit că pot înfăptui astăzi acest frumos vis al tinereții și al întregii mele vieți: înființarea unui însemnat premiu literar, artistic și juridic pentru stimularea și încurajarea celor mai superioare manifestațiuni ale minții și sufletului român esc. „În acest scop, dăruiesc Academiei Române suma de cinci milioane lei în scrisuri funciare rurale 5%, fruct al economiilor mele, al vieții mele modeste ce am dus și al unei munci juridice fără preget de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a luat naștere deci „din nevoi reale și adânc simțite de păturile largi ale poporului nostru” (Mladenatz, 1942, p. 7). Ea a avut rolul de organizator și îndrumător al vieții economice și socio-culturale a maselor, a reprezentat „cea mai importantă manifestațiune colectivă pe teren economico-social a țărănimii, a meșteșugărimii, a muncitorilor manuali și intelectuali” (Mladenatz, 1942, p. 13). A răspândit convingeri, a sădit „virtuți cooperatiste”, a educat „cooperatori adevărați”, oameni „activi” și „conștienți de îndatoririle și drepturile lor”. Un rol deosebit
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
capitol: “Este oprit preoților, de orice rit și credință religioasă, a pune autoritatea lor spirituală în slujba propagandei politice, atât în locașurile destinate cultului și funcțiunilor oficiale, cât și în afară de ele. Propaganda politică, în locașurile destinate cultului, ori cu prilejul manifestațiunilor religioase, nu este îngăduită nimănui. Orice asociațiune politică pe temeiuri ori pretexte religioase este oprită. În afară de persoanele, de condițiunile și de formele prevăzute în legi, nimeni nu poate lua ori presta jurăminte de credință”. Deși reproducea din vechea Constituție, un
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
8 Este oprit preoților, de orice rit și credință religioasă, a pune autoritatea lor spirituală în slujba propagandei politice, atât în locașurile destinate cultului și funcțiunilor oficiale, cât și în afară de ele. Propaganda politică, în locașurile destinate cultului, ori cu prilejul manifestațiunilor religioase, nu este îngăduită nimănui. Orice asociațiune politică pe temeiuri ori pretexte religioase este oprită. În afară de persoanele, de condițiunile și de formele prevăzute în legi, nimeni nu poate lua ori presta jurăminte de credință. ART. 9 Românul care, fără prealabilă
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
în fiecare județ. Programul partidului său nu se poate pune încă în practică, ziarul dispare. Profesorul Ovid Densusianu își începe cursurile la 14 noiembrie 1919 cu Secolul al XVI-lea în Occident și la noi, continuare la Spiritul latin în manifestațiunile lui critice. Nu scapă prilejul ca în ședința Academiei din 27 mai să enunțe principiile activității folcloristice în viitor, propunând lărgirea operațiunilor de teren în Ardeal pentru alcătuirea Enciclopediei folclorului românesc și a Atlasului folcloric. Datorită alegerii lui D. Onciu
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
izbândească în lupta sa datorită sincerității și dorinței de adevăr, de bine obștesc, ideal ce se va împlini de-abia în zilele noastre. Model de muncă, cinste și dreptate iată ce scrie Densusianu în legătură cu idealul său:” Păcatul fundamental al tuturor manifestațiunilor noastre este ca fiecare se închide între ziduri dincolo de care nu mai vrea să vadă pentru că acolo, se simte foarte bine, acolo se crede eternizat. E un păcat, am putea zice, de țărmurire sufletească. Și câte nu urmează de aici
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
greșită cu privire la dispariția folclorului afirmând că imaginația nu rămâne niciodată inactivă; ea se amestecă mereu în realitatea de fiecare zi, de aceea poezii populare nu vor rezulta, din transformarea celor introduse de la orașe adăugind că „...fiecare epocă e caracteristică prin manifestațiuni, așa cum ele se reflectează în sufletul contemporanilor, folcloriștii vor avea totdeauna un câmp întins de cercetare." Astfel Densusianu face din folcloriști un cercetător ce trebuie să fie pasionat de viața prezentă a poporului ca prin ea să înțeleagă pe cea
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
și când este vorba de influiența folclorului în literatură. Datorită acestei concepții „Folclorul" (Folcloristica, Știința despre folclor) este chemată să ne ducă la stabilirea de fapte psihologice ”, „trebuie să ne arate cum se răsfrâng în sufletul poporului de jos diferite manifestațiuni ale vieții, cum simte și gândește el fie sub influența ideilor, credințelor, superstițiilor moștenite din trecut, fie sub aceea a impresiilor pe care i le deșteaptă împrejurările de fiecare zi” Literatura orală, după părerea lui, poate fi studiată fie în
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
fiind destul de modest la acea vreme în privința mijloacelor culturale de care dispunea pentru elevi; ar fi dorit, poate mai mult în acest sens. Cu toate acestea, au fost câteva cu care a interacționat și tânărul Lapedatu. Teatrul era una dintre manifestațiunile culturale la care mergea de câte ori se ivea ocazia. Conferințele publice din aula vechii Universități le frecventa regulat, unde asculta cu interes discursurile lui A. D. Xenopol. Totodată, citea revistele literare apărute în acea perioadă la care avea acces tinerimea școlară: “Evenimentul
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
fiind destul de modest la acea vreme în privința mijloacelor culturale de care dispunea pentru elevi; ar fi dorit, poate mai mult în acest sens. Cu toate acestea, au fost câteva cu care a interacționat și tânărul Lapedatu. Teatrul era una dintre manifestațiunile culturale la care mergea de câte ori se ivea ocazia. Conferințele publice din aula vechii Universități le frecventa regulat, unde asculta cu interes discursurile lui A. D. Xenopol. Totodată, citea revistele literare apărute în acea perioadă la care avea acces tinerimea școlară: “Evenimentul
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Mihăiță, după cum îl alintau oamenii obișnuiți: „...dar dacă la prima lozincă apluzele și uralele nu mai conteneau (subl.ns.), la celelante aplauzile au fost slabe (subl.ns.) astfel că contrastul lăsa să se desprindă imperesia (sic!, n.n.) netă a unei manifestațiuni regaliste (subl.ns.)”. În spiritul răzbunător al acelei epoci de foarte tristă amintire, manifestația pro-regalistă a elevilor Liceului „Mihail Kogălniceanu” nu a rămas fără urmări. Iată pasajul edificator: „...responsabilul secție de învățământ ține să-și facă aci o aspră autocritică
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
va-ntîmpla înainte. În privirea cauzalității el rămâne mai obscur. Aci vine J. Bobert Mayer și susține că întreaga energie cuprinsă în sistemul nostru solar este o sumă constantă, incapabilă de-a fi diminuată sau sporită, pururea aceeași, și că toate manifestațiunile acestei singure puteri sunt termenii fenomenologici, cari adunați la un loc ne dau pururea acea sumă constantă. 32 {EminescuOpXV 33} ["ANTITEZELE... "] 2258 Antitezele sunt viața. ["LEGEA E CONTRADICȚIUNEA... "] 2257 Legea e contradicțiunea principiului din care *** e armonia. ["VITALITATE - VIAȚĂ"] 2263
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
x rămâne vecinic nedescoperit, precum nu se poate afla decât aproximativ în mai mult sau în mai puțin rădăcina patrată a lui 7. ["LEGILE SUNT VIAȚA NATUREI... "] 2258 Legile sunt viața naturei. A cerca să li denegăm *** dar neapăratele lor manifestațiuni e a le denega pe ele înșile și a crea în locul unui organism viu și neapărat o ficțiune goală și moartă. 51 {EminescuOpXV 52} ["OAMENII VORBESC ÎN SISTEME"] 2262 Majoritatea oamenilor nu cunosc raza de acțiune a ideilor lor. Și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
EminescuOpXV 73} părerea mea, nu consistă în stadiul de cultură mai jos al unui popor față cu altul, dacă acel stadiu e normal, adică propriu, ci ea se ivește abia acolo unde cel din urmă imitează pe cel dentăi în manifestațiuni esterioare de viață, fără să fi pătruns în sucul și sângele culturei străine. Un om cu minte se iubește înainte de toate mai mult pe sine și pe ai săi - unul primitiv e-n stare să se-namoreze atâta în obiectul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mase ponderabile = mișcare. Asta e nota comună. ["PROCESUL LOGIC AL FORMĂRII UNITĂȚEI"] 2275B Procesul logical formării unităței = Kaestner. SFERA VOLITIVĂ ["ACT DE VOLIȚIUNE ȘI MIȘCARE"] 2267 [1] Sistemul nostru solar este în orice moment o unitate de forțe ale cărui manifestațiuni fenomenologice sumate la un loc dau pururea aceeași unitate. Dar sistemul fiind o unitate fiece parte a lui este asemenea o unitate, e un păhar plin, la care, dacă s-adaogă ceva, se varsă pe de laturi. E de ajuns
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
aprilie. Să votăm, a zis în rezumat tot guvernul, pentru că acesta este singurul chip de a nu pierde Basarabia. Acest punct stabilit, invităm pe politicii de la "Romînul" și pe toți aceia ce se lasă a se ameți prin zgomotul unor manifestațiuni de o veselie adesea foarte importună, să deschidă "Monitorul oficial" și să citească (pag. 5612) ședința Camerii din 30 septembre 1878, ședință preșidată de d. Vernescu asistat de d-nii secretari Gr. Isăcescu și R. Pătărlăgeanu. D. ministru de esterne al
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o aprobare a miniștrilor noștri, un vot de încredere dat patriotismului și capacităților lor sau un bil de indemnitate? Voi știți prea bine că nu este așa, este bine a se mai preciza lămurit încă o dată. Acel vot era o manifestațiune îndreptată către Europa întreagă în contra unui pericol de care țara este amenințată. Dacă conservatorii din Cameră și din Senat s-au unit pentru această manifestațiune cu restul deputaților și senatorilor, ei au făcut-o pentru că, totdauna când este vorba de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
este așa, este bine a se mai preciza lămurit încă o dată. Acel vot era o manifestațiune îndreptată către Europa întreagă în contra unui pericol de care țara este amenințată. Dacă conservatorii din Cameră și din Senat s-au unit pentru această manifestațiune cu restul deputaților și senatorilor, ei au făcut-o pentru că, totdauna când este vorba de un fapt patriotic și bărbătesc, ei sunt în fruntea tuturor. Ei au făcut-o fără a privi, precum o ziceam sunt acum trei zile, nici
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Rusia, d. I. Brătianu spre Austria. Instinctul nostru ne condusese bine, simțisem că în acea corespondență, cu toate că termenii erau greoi și acuzările prea directe, pulsa un adevăr. Afară de asta ne deprinsesem a nu prea avea încredere în serbări publice, în manifestațiuni patriotice, în zgomot de muzici, în fanfare și în făclii... Știam de ex. că o serbare analogă, intrarea triumfală {EminescuOpXII 177} a trupelor, s-a făcut în București exact în ziua în care d. Nicu Catargiu iscălea în numele guvernului român
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]