98 matches
-
eventualelor subperformanțe ale utilajelor pe baza verificării defectelor apărute la un eșantion de produse. Controlul statistic al calității deschide calea spre Îmbunătățirea continuă (Kaizen) și spre restructurarea socială a organizației prin eliminarea treptată a managementului mijlociu și Împuternicirea angajaților. • Contabilitatea manufacturării transformă deciziile de producție În decizii de afaceri, făcând loc inovației de produse și proces, precum și perspectivei antreprenoriale. • Organizarea modulară a procesului de producție combină avantajele standardizării și a strategiilor de cost la nivelul afacerilor și/sau departamentelor funcționale cu
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a strategiilor de cost la nivelul afacerilor și/sau departamentelor funcționale cu avantajele flexibilității la nivel corporatist; prin dezvoltarea implicită a comunicării, fabrica viitorului va deveni o rețea de informații, cu noduri funcționale la toate nivelurile. Prin urmare, partea de manufacturare este procentul din vânzările totale dintr-un anumit sector, sub orice marcă, deținut de un anumit producător. • Abordarea sistemică integrează manufacturarea În lanțul de creare a valorii nou--adăugate, prin designul comun, coordonarea distribuției fizice și al service-ului la cumpărător
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
comunicării, fabrica viitorului va deveni o rețea de informații, cu noduri funcționale la toate nivelurile. Prin urmare, partea de manufacturare este procentul din vânzările totale dintr-un anumit sector, sub orice marcă, deținut de un anumit producător. • Abordarea sistemică integrează manufacturarea În lanțul de creare a valorii nou--adăugate, prin designul comun, coordonarea distribuției fizice și al service-ului la cumpărător. Definirea „fabricii” diferă În funcție de principiul ales: un loc unde oamenii lucrează, un loc unde se muncește sau o fază conceptuală a
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
furnizorii săi. Filosofia calității și a Îmbunătățirii continue se reflectă, pe plan organizatoric, În constituirea echipelor de angajați policalificați și eliminarea lucrătorilor indirecți (maiștri, supraveghetori etc.). Producția suplă Încorporează adesea managementul calității totale și cercurile de calitate, precum și metodele de manufacturare celulară; În ultimul caz, fiecare unitate este independentă și operează ca o mini-fabrică, asumându-și răspunderea pentru calitatea și performanțele proprii prin eforturile de grup ale unei echipe cu calificări mixte. Întreprinderea suplă reprezintă un grup de indivizi, funcții, afaceri
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de creștere și Îmbunătățire constantă a calității și de reducere concomitentă a costului. Firmele membre trebuie să Împartă proporțional beneficiile și să-și unească toate eforturile creative și productive. Respectarea acestor principii suple simultan cu elaborarea unei noi teorii a manufacturării ar garanta succesul la toate nivelurile strategice ale corporației viitorului. 3.9.9. Strategia internaționalizăriitc "3.9.9. Strategia internaționalizării" 3.9.9.1. Cadrul generaltc "3.9.9.1. Cadrul general" „Exporter ou mourir.” (Paule Reynaud) Statele lumii se
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
-și depășească rivalii, excelând pe fiecare piață locală luată separat. O astfel de strategie apare mai frecvent atunci când cumpărătorii au gusturi diferite sau produsele se execută la comandă, precum și atunci când În țara-gazdă există anumite coduri care pretind specificații stricte de manufacturare sau atribute speciale ale produsului. Logica sa derivă din diversitatea condițiilor culturale, economice, politice și competitive din diferitele țări În care operează o CMN. Globolocalizarea asigură potrivirea fiecărei strategii la circumstanțele specifice fiecărei țări-gazdă. Prin urmare, CMN se orientează spre
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a-și proteja liniile mai sensibile de produse sau segmentele de piață mai importante față de reducerile agresive de prețuri ale concurenților care țintesc obținerea părții principale din piața globală. Pentru evaluarea poziției concurențiale pe piața internațională, trebuie evaluată „partea de manufacturare” (procentul din vânzările totale dintr-un anumit sector, sub orice marcă, deținut de un anumit producător). Aceasta indică dominația globală a unei CMN prin desfacerea celui mai mare volum de produse la cel mai redus cost. Corporațiile multinaționale pot obține
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În Întreaga organizație competențele extraordinare atinse de o anumită filială. Deși compania are nevoie de unități de producție distincte În Europa, SUA, America Latină și Asia pentru a satisface cerințele specifice acestor piețe, uniformizarea tehnologiilor de producție și a proceselor de manufacturare asigură un avantaj de cost la nivel global. În afară de superioritatea În reducerea costului și Îmbunătățirea calității, succesul internațional presupune o perspectivă strategică globală la nivelul managementului și al diverselor departamente funcționale, pornind de la crearea unei „rezerve mondiale de talente” pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de scurtare a timpului de implementare a unei inovații; japonezii au progresat În același ritm, menținându-se la aceeași distanță, și obțin o marjă substanțială de profit. Dificultățile financiare ale industriei americane pot fi justificate prin folosirea tehnicilor „opulente” În locul manufacturării suple, prin obligațiile sindicale (descrierea posturilor și plata orară), prin viziunea managerială pe termen scurt sau prin parohialismul departamental (accentuarea individualismului și a competiției la toate nivelurile). Adevărata miopie strategică derivă din perceperea pieței americane a automobilelor ca omogenă și
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
distribuitorii Toyota pot asigura cumpărătorului servicii superioare la un cost mai mic, datorită volumului mult mai ridicat de vânzări. De regulă, producătorii japonezi de automobile au o structură descentralizată pe departamente funcționale autonome, responsabile de o anumită activitate specifică - inginerie, manufacturare sau marketing - la nivelul Întregii companii. Munca În echipe interdepartamentale este Încurajată chiar și În afara produselor În curs de dezvoltare. De multe ori, la General Motors sau Ford, angajații care au viziuni colaterale modelelor fabricate sau impulsuri de cooperare interdepartamentale
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
pentru întemeierea unei așezări, trebuie să remarcăm, din nou, menținerea discursului la un nivel general. Astfel, alături de necesitatea apropierii de resursele de apă, de existența posibilității practicării agriculturii și creșterii animalelor, a resurselor de materie primă necesare pentru construcții și manufacturarea uneltelor, posibilității de legătură și comunicare cu celelalte comunități umane din zonă, a potențialului natural de apărare și a exploatării unor resurse speciale precum sarea (CUCOȘ 1999, 25), este luată în considerare și existența fenomenului de „roire” (CUCOȘ 1999, 158
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cum este cazul civilizației cucuteniene. De asemenea, pentru existența unei locuiri umane trebuie îndeplinite o serie de condiții indispensabile, precum accesul ușor la resurse de apă, posibilitatea cultivării plantelor și creșterii animalelor și existența unor resurse de materie primă necesare manufacturării uneltelor și construcției locuințelor. În general, excepțiile de la regulă sunt explicate prin necesitatea fie a exploatării unor resurse speciale, fie a decongestionării unei locuiri supraaglomerate, prin fenomenul de „roire”. În concluzie, se remarcă faptul că modelul tradițional de abordare a
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
metodologia de analiză a inventarului artefactelor realizate din materii dure animale, considerăm necesare câteva precizări de ordin terminologic general. În ceea ce privește materia primă, în cadrul inventarului descoperit în așezarea de la Hoisești au fost identificate două mari tipuri de materie primă utilizată în manufacturarea obiectelor din materii dure animale. Astfel, osul este constituit dintr-un tip particular de țesut de susținere dur, ai cărui constituenți fundamentali sunt reprezentați de osteocite, fibre conjunctive și cement intercelular impregnat cu substanțe minerale. Un al doilea tip de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
BEJENARU, HRIȘCU 1999, 36-37). Numărul total de fragmente prelucrate este de 76, dintre care numai pentru 40 au putut fi determinate caracteristicile morfo-tehnice care să permită încadrarea tipologică. Tehnicile de prelucrare a materiei prime sunt destul de simple și limitate. Pentru manufacturarea majorității pieselor s-a utilizat tehnica percuției directe, așchiile rezultate fiind apoi prelucrate prin șlefuire/abraziune. În cazul uneltelor realizate pe suport de ax/rază de corn se remarcă și cioplirea axială parțială a părții proximale, pentru a facilita debitarea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de oase lungi fasonate numai distal, fiind identificate șapte exemplare. Datorită materiei prime utilizate, fragmente de oase lungi, acest tip se caracterizează printr-o mare varietate morfologică. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că așchiile de oase utilizate pentru manufacturarea acestor unelte nu sunt produse intenționat în acest scop (BELDIMAN 2007, 77). Tip 3 Pentru cel de al treilea tip (Pl. 35/8) sunt specifice vârfurile pe fragmente de oase lungi, fasonate integral, cu partea proximală subțiată. Din punct de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
termeni specifici care fie nu sunt utilizați în literatura arheologică românească, fie pot da naștere unor confuzii datorită sensului aparent identic, vom prezenta în continuare un scurt glosar de termeni operativi. Astfel, vom denumi argilă/argile materia primă utilizată în manufacturarea produselor ceramice și aflată în stare naturală, nealterată de intervenția olarului. Matricea va defini argila alterată de intervenția olarului prin adăugare de degresant, prelucrare mecanică, modelare și procesare prin ardere. Duritatea ceramicii va face referire la capacitatea matricei de a
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
pe de o parte, în multe cazuri acestea constituie metoda cea mai de încredere pentru distingerea diferitelor tipuri de pastă. În același timp, frecvența, mărimea și gradul de sortare al acestora constituie indicatori ai gradului de specializare a procesului de manufacturare a ceramicii și asupra posibilei utilizări a vasului. Tipul de incluziuni poate fi determinat utilizând o cheie simplă, cum este cea publicată de Peacock în 1977 (Tabel 5). Acolo unde există îndoieli asupra identificării acestora este de preferat a se
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cu structură vitroasă veziculară, cu diametre cuprinse între 0,2 și 4 mm. Majoritatea fragmentelor ceramice prezintă o ardere incompletă. De asemenea, modul de fracturare a fragmentelor ceramice - fractura proaspătă prezentând solzi de argilă - indică faptul că argila utilizată pentru manufacturarea vaselor încadrabile în această categorie de pastă, fie a fost intenționat selectată datorită caracterului său eterogen, fie nu a suferit un tratament mecanic de mărunțire și omogenizare, la fel de meticulos ca cel aplicat pentru ceramica fină și semifină. Proprietăți mecanice și
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
vas ceramic constituie un set de gesturi care sunt integrate unei scheme de execuție, care are drept rezultat aplicarea pe suprafața vasului a unui set de elemente decorative cu ajutorul trăsăturilor de pensulă. Astfel, olarii tind să își standardizeze tehnicile de manufacturare a vaselor, odată ce au descoperit sau învățat un set de condiții care acționează productiv. Decorarea vaselor constituie un aspect al producției pe care olarii au tendința să îl execute într-un mod regulat. Când mai multe vase sunt produse simultan
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
studierea inventarului ceramic avut la dispoziție nu putem avansa concluzii definitive în ceea ce privește gradul de standardizare și producția specializată a vaselor ceramice, putem avansa o serie de ipoteze de lucru ce credem că pot fi urmărite în viitor. În ceea ce privește modul de manufacturare a ceramicii, din punctul de vedere al alegerii modului de realizare al fiecărui tip de pastă, considerăm că acesta constituia un proces conștient, mai puțin influențat de cutume de ordin cultural și mai mult de considerente practice și tehnice. O
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
și constă în adăugarea de nisip fin sau alt degresant de natură organică (SKIBO, SCHIFFER, REID 1989, 136-137). Analizând caracteristicile geomorfologice ale hinterland-ului așezării de la Hoisești, observăm că acesta oferă cu generozitate, atât argila umedă, cât și nisipul necesar manufacturării rapide a vaselor ceramice (BODI 2007, 181). Luând în considerare caracteristicile fizice și termice ale fiecărui tip de pastă și comparându le cu o serie de date experimentale, credem că putem explica alegerile făcute de olar din punctul de vedere
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
realizărilor plastice antropomorfe am ales ordonarea tipologică propusă de A.P. Pogoževa și folosită și de către Dan Monah în lucrarea sa dedicată plasticii antropomorfe cucuteniene (MONAH 1997, 67-68). Astfel, în cadrul reprezentărilor antropomorfe am distins două categorii, definite în funcție de tehnologia utilizată pentru manufacturarea acestora: figurinele și statuetele. Categoria figurinelor este constituită din reprezentări antropomorfe pentru realizarea cărora s-a folosit, în general, o pastă de calitate mediocră, arsă slab. Modelarea este sumară și făcută în grabă (MONAH 1997, 68). Categoria statuetelor include piesele
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cu grad sporit de vizibilitate. Ceramica semifină corespunde cerințelor impuse de îndeplinirea diverselor sarcini gospodărești cotidiene, în timp ce vasele realizate din pastă grosieră sunt adaptate condițiilor impuse de utilizarea acestora la gătit. Din acest punct de vedere, putem afirma faptul că manufacturarea ceramicii, cel puțin în cazul așezării de la Hoisești, relevă un set complex de cunoștințe tehnice, accesibile, în totalitatea lor, doar unui specialist. Privit în ansamblu, inventarul ceramic din așezarea de la Hoisești, prin evidenta standardizare a modului de realizare a pastei
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
precum și, după cum o indică datele arheozoologice (Tabel 20) - prin preponderența în cadrul animalelor sălbatice a speciilor de pădure (BEJENARU, CAVALERIU, BODI 2006), a resurselor de combustibil. Aceste afirmații par a fi întărite și de o privire generală comparativă asupra modului de manufacturare a ceramicii cucuteniene în cursul fazei A, pentru realizarea căreia am recurs la lucrarea Lindei Ellis, dedicată ceramicii complexului Cucuteni Tripolie (ELLIS 1984). Deși, în ceea ce privește analizele realizate pe fragmente ceramice Cucuteni A, cercetătoarea americană a avut la dispoziție o bază
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
mai adesea proprietari (Denoonxe "Denoon, D.", 1983, capitolul 1). În vreme ce guvernul central se ocupa de relațiile externe, guvernele statale aveau în grijă cea mai mare parte a relațiilor dintre guvernământ și lumea afacerilor, inclusiv întreprinderile internaționale de minerit sau de manufacturare (Bellxe "Bell, S.", Headxe "Head, B.", 1993). Guvernarea centrală coordona relațiile de muncă, acestea presupunând stabilirea unui salariu centralizat mai curând decât negocierile colective. Prin contrast, în Statele Unitexe "Statele Unite", întreprinderile aveau de-a face cu toate nivelurile de guvernământ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]