KorAP: Find »[drukola/base=manufacturat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...9 >

223 matches

Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778

cu țările membre ale CAER. În ceea ce privește fluxurile de export și import, cu toate că au avut loc schimbări de anvergură în structura acestora, concretizate în sporirea semnificativă a volumului fizic și valoric, în diversificarea nomenclatorului de produse precum și în creșterea ponderii produselor manufacturate, comerțul exterior al României nu s-a dovedit în ansamblul său eficient și nu a constituit un adevărat factor stimulativ pentru procesul de creștere economică, ci dimpotrivă a condus la înregistrarea unor mari pierderi de venit național și la perpetuarea

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
transformării", 1961) și cunoscută sub numele de teoria cererii reprezentative de produse prelucrate. Linder este de acord cu teorema Heckscher-Ohlin doar în cazul comerțului cu produse de bază, respingând-o însă în cazul în care comerțul are ca obiect produsele manufacturate. Teoria lui este aproape exclusiv orientată către cerere și se bazează pe faptul că preferințele consumatorilor sunt puternic condiționate de nivelul veniturilor lor, putând determina anumite trăsături specifice în cadrul consumului dintr-o anumită țară. Aceste preferințe ale consumatorilor reprezentativi se

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
locuitor. În cazul schimburilor comerciale externe dintre două țări, acestea se vor realiza în cazul bunurilor care au acoperită parțial cererea în fiecare dintre ele. Concluzia care se desprinde din modelul lui Linder este că relațiile comerciale internaționale cu produse manufacturate vor fi cu atât mai intense între diferitele țări cu cât nivelurile venitului pe locuitor sunt mai apropiate ca valoare între ele. Rezultatele obținute întăresc observația că, creșterea cea mai rapidă în comerțul internațional cu produse manufacturate, în perioada care

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
internaționale cu produse manufacturate vor fi cu atât mai intense între diferitele țări cu cât nivelurile venitului pe locuitor sunt mai apropiate ca valoare între ele. Rezultatele obținute întăresc observația că, creșterea cea mai rapidă în comerțul internațional cu produse manufacturate, în perioada care a urmat celui de-al doilea război mondial, a fost realizată între țările dezvoltate din punct de vedere economic. Un aspect important ce se desprinde din teoria dezvoltată de Linder se referă la faptul că aceasta identifică

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
a sectorului care folosește în mod intensiv factorul de producție mai abundent. În prezent, pentru majoritatea țărilor în curs de dezvoltare acest lucru este sinonim cu extinderea sectoarelor productive care utilizează preponderent factorul muncă (agricultura tradițională, produsele primare, unele produse manufacturate), în dauna celor moderne care folosesc intensiv capitalul. Comerțul internațional stimulează în acest fel creșterea numărului de locuri de muncă din aceste sectoare conducând inevitabil la o serie de presiuni pentru majorarea salariilor, conform teoremei Heckscher-Ohlin. Ținând cont că, în

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
țările în curs de dezvoltare sunt caracterizate prin rate înalte ale șomajului, efectul creșterii cererii de forță de muncă asupra nivelului salariilor este destul de limitat. În același timp, având în vedere și caracteristicile economice ale multor produse primare și produse manufacturate care utilizează intensiv forța de muncă, este discutabilă majorarea relativă a producției acestor bunuri tradiționale, mai ales în detrimentul produselor manufacturate moderne. Datorită existenței unor elasticități ale cererii, în funcție de venit și de preț (destul de scăzute pentru produsele tradiționale), precum și datorită unei

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
nivelului salariilor este destul de limitat. În același timp, având în vedere și caracteristicile economice ale multor produse primare și produse manufacturate care utilizează intensiv forța de muncă, este discutabilă majorarea relativă a producției acestor bunuri tradiționale, mai ales în detrimentul produselor manufacturate moderne. Datorită existenței unor elasticități ale cererii, în funcție de venit și de preț (destul de scăzute pentru produsele tradiționale), precum și datorită unei instabilități a ofertei lor, care este dependentă de condițiile de mediu, un nivel mai ridicat al specializării în producția acestor

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
nivelul câștigurilor sale din comerț (considerate în perspectivă statică), în favoarea partenerului mai dezvoltat. De asemenea, atunci când o anumită țară în curs de dezvoltare își extinde producția bunurilor primare care utilizează intensiv munca și se bazează pe țările industrializate, în ceea ce privește produsele manufacturate complexe și cele care încorporează preponderent capitalul, aceasta se situează într-o situație de dependență economică față de țara dezvoltată parteneră. Modelele teoretice care abordează problema efectelor comerțului exterior asupra producției naționale se bazează pe ipoteza utilizării complete a forței de

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
77% în anul 2000, în timp ce țările în curs de dezvoltare au stagnat în jurul unei valori de 20% deși populația lor reprezintă peste 4/5 din cea mondială. De asemenea, în aceeași perioadă, ponderea țărilor dezvoltate în exporturile mondiale de produse manufacturate a scăzut de la o valoare de peste 80% la 70% în prezent, iar partea deținută de ele în venitul mondial a crescut. Din rândul țărilor în curs de dezvoltare se remarcă, cele din Asia de Sud Est care și-au îmbunătățit și situația

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
la 70% în prezent, iar partea deținută de ele în venitul mondial a crescut. Din rândul țărilor în curs de dezvoltare se remarcă, cele din Asia de Sud Est care și-au îmbunătățit și situația ponderii lor în venitul mondial din produse manufacturate. Rezultatele pozitive obținute în combinarea expansiunii comerțului exterior cu creșterea venitului național a permis noilor țări industrializate din regiune să se apropie din ce în ce mai mult de țările dezvoltate din punct de vedere economic. În mod evident, într-o lume plină de

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
rapidă pentru o serie de produse cum ar fi: calculatoare și echipamente de birotică, telecomunicații, echipamente audio-video, semiconductoare și articole de îmbrăcăminte. Acest lucru a condus și la o implicare superioară a țărilor slab dezvoltate în comerțul mondial cu produse manufacturate, lucru favorizat și de politicile adoptate atât în țările industrializate cât și în cele în curs de dezvoltare. Exporturile țărilor în curs de dezvoltare sunt continuă să fie concentrate în ramurile industriale bazate pe exploatarea resurselor naturale și pe utilizarea

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
începerea diversificării și prelucrării bunurilor destinate exportului, posibilitățile pe care le oferă în acest caz sectorul primar fiind destul de limitate. Pentru marea majoritate a țărilor slab dezvoltate, creșterea economică susținută necesită o deplasare în structura activităților economice în direcția produselor manufacturate. În multe țări, industriile manufacturiere sunt axate inițial pe produse tradiționale, care încorporează o cantitate însemnată de muncă, acest lucru fiind specific primei generații de exporturi manufacturate. Pe măsura creșterii venitului și absorbției surplusului de forță de muncă, sporirea costului

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
creșterea economică susținută necesită o deplasare în structura activităților economice în direcția produselor manufacturate. În multe țări, industriile manufacturiere sunt axate inițial pe produse tradiționale, care încorporează o cantitate însemnată de muncă, acest lucru fiind specific primei generații de exporturi manufacturate. Pe măsura creșterii venitului și absorbției surplusului de forță de muncă, sporirea costului acestui factor de producție împreună cu intrarea pe piață a producătorilor cu costuri mai scăzute are ca rezultat diminuarea progresivă a competitivității multor industrii manufacturiere bazate pe utilizarea

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
factor de producție împreună cu intrarea pe piață a producătorilor cu costuri mai scăzute are ca rezultat diminuarea progresivă a competitivității multor industrii manufacturiere bazate pe utilizarea preponderentă a factorului muncă. Aceasta stimulează actualizarea activităților industriale în direcția realizării unor produse manufacturate mai sofisticate. În acest mod se realizează tranziția de la activitățile dependente de resurse și care presupun o intensitate ridicată a utilizării factorului muncă spre acele activități care implică folosirea unei tehnologii și unui proces de prelucrare superioare. Acest proces a

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
o tehnologie și o prelucrare de ultimă oră este încă nerelevantă, datorită faptului că acestea sunt implicate în acele stadii de asamblare ale procesului de producție care necesită o prelucrare inferioară. Deplasarea de la produsele primare spre prima generație de produse manufacturate nu a reprezentat, pentru cea mai mare parte a lor, implicarea în activități care presupun o prelucrare mai sofisticată. De multe ori, chiar producerea anumitor bunuri primare poate utiliza o prelucrare mai avansată și/sau un capital mai ridicat, fiind

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
în creștere a țărilor în curs de dezvoltare în procesele productive dependente de import, cu o intensitate crescută a utilizării factorului muncă și cu o valoare adăugată redusă din cadrul companiilor transnaționale, a condus la o creștere a exporturilor de produse manufacturate ale acestor țări, fără să realizeze însă și o concordanță cu creșterea veniturilor și a valorii adăugate. Există variații semnificative între țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește legătura dintre comerțul cu produse manufacturate și valoarea adăugată, care reflectă în principal

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
la o creștere a exporturilor de produse manufacturate ale acestor țări, fără să realizeze însă și o concordanță cu creșterea veniturilor și a valorii adăugate. Există variații semnificative între țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește legătura dintre comerțul cu produse manufacturate și valoarea adăugată, care reflectă în principal diferențele între tipurile de industrializare și de integrare în cadrul sistemului comercial mondial. Astfel, conform UNCTAD 22, dintr-un grup de șase țări în curs de dezvoltare considerate (China, Hong Kong, Coreea de Sud, Malaiezia, Mexic și

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
primelor țări nou industrializate, cu excepția Hong-Kong-ului, valoarea adăugată în industria manufacturieră a 22 UNCTAD, Trade and Development Report 2002, New York and Geneva, p. 79 crescut în același ritm sau uneori chiar mai repede comparativ cu exporturile și importurile de produse manufacturate, de-a lungul ultimilor două decenii. Dimensiunea economiei reprezintă un factor important al gradului orientării comerciale, țările mai mici tinzând să aibă un raport comerț/venit mai ridicat. Succesul în cadrul procesului de industrializare și specificul integrării în sistemul mondial de

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
aproape identice ca dimensiune, valoarea adăugată în Coreea înregistrează o creștere relativă și absolută net superioară comparativ cu evoluția comerțului; de asemenea, prin compararea Turciei cu Mexicul, deși prima este mai mică ca dimensiune a economiei, valoarea adăugată a produselor manufacturate turcești depășește exporturile acelorași produse cu aproape 50%, în timp ce, în cazul Mexicului, valoarea adăugată în industria manufacturieră este în jur de o treime din exporturile specifice 23. Aceasta demonstrează că, majorarea ponderii în comerțul mondial cu produse manufacturate nu implică

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
a produselor manufacturate turcești depășește exporturile acelorași produse cu aproape 50%, în timp ce, în cazul Mexicului, valoarea adăugată în industria manufacturieră este în jur de o treime din exporturile specifice 23. Aceasta demonstrează că, majorarea ponderii în comerțul mondial cu produse manufacturate nu implică în mod necesar și o creștere a procentului deținut în producția mondială a acestei categorii cât și în venitul realizat. Din tabelul 2.1. se observă că, în timp ce ponderea țărilor dezvoltate în exporturile mondiale de produse manufacturate a

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
produse manufacturate nu implică în mod necesar și o creștere a procentului deținut în producția mondială a acestei categorii cât și în venitul realizat. Din tabelul 2.1. se observă că, în timp ce ponderea țărilor dezvoltate în exporturile mondiale de produse manufacturate a scăzut în perioada 1980 1997, procentul deținut de ele în venitul total al acestei categorii a crescut semnificativ, cu alte cuvinte, în termeni relativi, țările puternic industrializate par să comercializeze mai puțin dar să obțină câștiguri superioare. Țările în

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
semnificativ, cu alte cuvinte, în termeni relativi, țările puternic industrializate par să comercializeze mai puțin dar să obțină câștiguri superioare. Țările în curs de dezvoltare au înregistrat o creștere atât a valorii exporturilor cât și a valorii adăugate a produselor manufacturate, dar creșterea exporturilor a fost mult mai puternică decât cea a valorii adăugate. De asemenea tot din analiza tabelului 2.1. rezultă că nici una dintre economiile țărilor în curs de dezvoltare, care a urmărit liberalizarea rapidă a comerțului și investițiilor

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
semnificativă a ponderii în venitul obținut din industria manufacturieră, o parte dintre acestea înregistrând doar creșteri ale exporturilor. Tabelul 2.1. Ponderea în exporturile mondiale și în valoarea adăugată a industriei manufacturiere procente Regiune / țară Ponderea în exporturile mondiale de manufacturate Ponderea în valoarea adăugată mondială 1980 1997 1980 1997 Țări dezvoltate 82,3 70,9 64,5 73,3 Țări în curs de dezvoltare 10,6 26,5 16,6 23,8 America Latină 1,5 3,5 7,1 6

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
cea a valorii adăugate pentru oricare dintre țările în curs de dezvoltare prezentate în tabelul 2.1. Hong Kong, Mexic, Filipine și Turcia se situează printre țările care au înregistrat cele mai mari creșteri în ceea ce privește ponderea lor în exporturile de produse manufacturate. În ceeace privește însă evoluția ponderii lor în cadrul valorii adăugate, Hong Kong-ul și Mexicul au înregistrat scăderi, Filipine a stagnat, iar Turcia s-a înscris pe o ușoară pantă ascendentă. De asemenea, merită reținut faptul că, între 1980 și 1997

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
în cadrul valorii adăugate, Hong Kong-ul și Mexicul au înregistrat scăderi, Filipine a stagnat, iar Turcia s-a înscris pe o ușoară pantă ascendentă. De asemenea, merită reținut faptul că, între 1980 și 1997 ponderea Mexicului în exporturile mondiale de produse manufacturate a crescut de 11 ori, în timp ce ponderea în valoarea adăugată totală a scăzut cu mai mult de o treime, iar cea în venitul mondial a scăzut cu 13%. În contrast cu tendința de mai sus, Coreea de Sud, Singapore și Taiwanul au înregistrat cele

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]