771 matches
-
bunăoară, „faimoșii” primari realeși ai Craiovei, Brașovului și Devei, ori Horia Scubli, proaspătul ales al municipiului Sighetu Marmației, care deja a lăsat urme de neșters prin finanțele unor instituții ca Romsilva sau în cele ale campusului Liceului forestier din urbea maramureșeană)... Astfel stând lucrurile pe la noi, nu poți să nu fii de-acord cu adorabilul George Orwell, cum că cei care votează nelegiuirea și minciuna nu sunt victime, ci complici! Fără a încerca să justific această incalificabilă stare de lucruri, din
CÂND VOTUL LA TÂLHARI E DAT, DIN LAC ÎN PUŢ AI AVANSAT ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1481543338.html [Corola-blog/BlogPost/381032_a_382361]
-
Vizitatorii vor putea aprecia, de exemplu, portretul celei care la 17 ani are 21 de expediții, 6 recorduri de vârstă și Seven Volcanoes cuceriți, al actriței cu cele mai multe premii UNITER, al primului medic de chirurgie plastică pentru copii, al țesătoarei maramureșene faimoasa la nivel internațional, al arhitectului român care a proiectat cea mai înaltă clădire din lume din secolul 20, al primului doctor român care a efectuat un transplant de inimă în 1964 sau al singurului cosmonaut român.
Portrete de Români Frumoși by http://www.zilesinopti.ro/articole/4355/portrete-de-romani-frumosi [Corola-blog/BlogPost/98400_a_99692]
-
publicistică: În revistele: „Studii Teologice”, „Orizonturi Teologice”, „Revista Teologică”, „Glasul Bisericii”, „Ortodoxia”, „Lumina”, „Tabor”, „Altarul Banatului”, „Mitropolia Olteniei”, „Altarul Reîntregirii”, „Telegraful Român”, „Teologia”, „Legea Românească”, „Lumea Credinței”, „Renașterea”, „Buna Vestire”, „Porunca iubirii”, „Rost”, „Credința străbună”, „Învierea”, „Didahia”, „Argeșul Ortodox”, „Ortodoxia Maramureșeană”, „Biserica Ortodoxă”, „Geopolitica” și „Familia Română”. Mai 2008 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Smerită încercare întru desăvârșirea începutului” - la Editura „Agnos” din municipiul Sibiu. Octombrie 2008 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Smerite încercări și începuturi” - la Editura „Agnos
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Curriculum_vitae_gombos_stelian_titus_.html [Corola-blog/BlogPost/351486_a_352815]
-
valențe de nuvelă. Dintre paginile cărții, răzbate iubirea, cu multiplele sale fațete, o iubire veșnic supusă încercărilor, când blamată, când savurată cu un erotism discret, când fierbinte, când glaciară, o iubire care se rescrie și se reinventează. Cu certitudine, autoarea maramureșeană dovedește abilități de prozatoare, pe care le va dezvolta și le va amplifica, în viitoarea sa carte. Prin ”Celebrul anonim”, Alexandra Ardusădan luptă pentru afirmare, pentru recunoaștere, reconfirmând cuvintele lui Sydney Smith, care, referindu-se la talent și curaj, spunea
EPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1411260449.html [Corola-blog/BlogPost/354411_a_355740]
-
viață, culoare, lume, firesc și sacru. „Noi suntem din ținutul Bistriței, de la confluența dintre Bistrița și Cluj. Părinții erau din Maramureș, stabiliți acolo din tinerețe, cu gândul să-și școlească copiii și să le dea un alt viitor. Cu țesătura maramureșeană m-am întâlnit odată cu venirea noastră în Botiza. Dar cu țesătura în general m-am întâlnit în copilărie, deoarece în familia noastră de țărani mama era cea care pregătea totul pentru îmbrăcăminte. Țesătura maramureșeană este posibilitatea inegalabilă de a reda
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… by http://uzp.org.ro/o-icoana-vie-a-spiritualitatii-autentice-stramosesti-si-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
dea un alt viitor. Cu țesătura maramureșeană m-am întâlnit odată cu venirea noastră în Botiza. Dar cu țesătura în general m-am întâlnit în copilărie, deoarece în familia noastră de țărani mama era cea care pregătea totul pentru îmbrăcăminte. Țesătura maramureșeană este posibilitatea inegalabilă de a reda frumusețea Maramureșului nu numai prin cuvinte, ci și prin artă. De a arăta lumii competența țărăncii din această parte de lume și harul ei de a lăsa tot ce este frumos urmașilor. Pe țoluri
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… by http://uzp.org.ro/o-icoana-vie-a-spiritualitatii-autentice-stramosesti-si-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
țesături, regăsim simboluri care reprezintă obiecte și ființe cu care ne întâlnim în viață: din biserică, din casă, din natură, stilizate astfel încât să capete un rost în covor. Se poate vorbi, pe bună dreptate, despre o anumită filozofie a covorului maramureșean. Cu elementele pe care le-am întâlnit aici am reușit și eu să concep un fel de filozofie a acestui obiect care, în esență, exprimă existența femeii, posibilitatea ei de a-și așterne gândurile, nu pe hârtie, ca un scriitor
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… by http://uzp.org.ro/o-icoana-vie-a-spiritualitatii-autentice-stramosesti-si-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
covor în Maramureș care să nu aibă ca punct de pornire în țesătură crucea. Mai apar ca motive soarele, pe care femeia maramureșeancă îl reprezintă prin romb, ea nespunând că țese în romburi, ci că țese în soare. Apoi poarta maramureșeană, pe care este sculptat soarele. Apar așadar simbolizate lucrurile din natură pe care femeile le socoteau sfinte. Fiecare covor, din această perspectivă, are pe lângă componenta uzuală și o componentă sacră”, mi-a mărturisit doamna preoteasă Victoria Berbecar. Domnia sa mi-a
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… by http://uzp.org.ro/o-icoana-vie-a-spiritualitatii-autentice-stramosesti-si-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
și rostul fiecăreia, despre galben, roșu-închis, alb sau verde, culorile specifice Maramureșului. Prin harul și munca doamnei preotese, covoarele de Botiza au trecut granițele țării și chiar oceanul și au încântat privirea multor oameni dornici de a cunoaște arta țărăncilor maramureșene. „În unele țări am făcut popasuri mai lungi, am lucrat cu elevii de la diferite școli, cum a fost în Austria, sau în Belgia. Apoi, au venit din aceste țări grupuri de copii sau familii aici, la Botiza. În vara anului
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… by http://uzp.org.ro/o-icoana-vie-a-spiritualitatii-autentice-stramosesti-si-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
Institutul Cultural Român, am avut o expoziție la Washington, la „Maison Frances”, împreună cu un mare artist român, Mircea Cantor, cu care colaborez de câțiva ani. El își realizează compozițiile, iar eu îl ajut să și le pună în țesătură. Covorul maramureșean, ca un ambasador, a dus în toată lumea imaginea curată a românilor, dar viitorul lui nu este chiar atât de surâzător, pentru că arta în general nu este apreciată la adevărata ei valoare. În timpul liber, în afară de covoare, de familie și de casa
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… by http://uzp.org.ro/o-icoana-vie-a-spiritualitatii-autentice-stramosesti-si-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
străinătate, Ina, doctor în Italia, care a mers în locul dânsei la o expoziție din Parma. Și nu în cele din urmă, Oana, mezina, căsătorită cu un preot în Botiza, care lucrează alături de mama și care știe absolut totul despre covorul maramureșean. Mitropolitul de vrednică pomenire Antonie Plămădeală al Ardealului scria în anul 1984 în revista „Telegraful român” despre „artista neuitării”, cum o numea Ana Blandiana pe preotesa din localitatea Botiza, iar cu alt prilej despre savantele sale rețete, culori și redescoperiri
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… by http://uzp.org.ro/o-icoana-vie-a-spiritualitatii-autentice-stramosesti-si-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
preoteasă apar și în volumele „Îndrumătorul bisericesc” din anul 1985, de la Alba Iulia, precum și în volumul „Drum spre inima țării”, de Nicolae Docsănescu, iar Valentin Hossu Longin o omagiază în cartea „Soarele din poartă”. Munca acestei artiste luminează arta covorului maramureșean, dându-i strălucire și autenticitate. Dar imaginea ei ar fi incompletă dacă nu am pomeni și un episod din perioada Revoluției din anul 1989, când preoteasa din Botiza, împreună cu doi credincioși din sat, a dus pe 28 decembrie 1989 militarilor
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… by http://uzp.org.ro/o-icoana-vie-a-spiritualitatii-autentice-stramosesti-si-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
fiecare seară, încheierea concertelor va fi după miezul nopții. 4. Reuniunea satelor la Săpânța, 21 august 2016 Toate cele 63 de sate din Țara Maramureșului sunt invitate. Toți cei care doresc să se bucure de o zi de sărbătoare autentică maramureșeană sunt invitați. Organizăm o petrecere neconvențională în jurul Cimitirului Vesel, o zi în care poate fi vizitat întregul Maramureș istoric acolo, în Săpânța. Deschidere oficială Reuniunea satelor - ora 15:30. Web: www.drumullung.ro E-mail:contact@drumullung.ro Peter Hurley
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/satele-unite-ale-maramuresului/ [Corola-blog/BlogPost/92709_a_94001]
-
Acasă > Orizont > Opinii > DESPRE STATUTUL JURNALISTULUI MARAMUREȘEAN Autor: Marină Glodici Publicat în: Ediția nr. 2 din 02 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Nu știu cum e în altă parte, incep și eu precum Ion Creangă, dar aici la noi, jurnalistul maramureșean are un statut destul de greu înțeles de sistemul
DESPRE STATUTUL JURNALISTULUI MARAMURESEAN de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_statutul_jurnalistului_maramuresean.html [Corola-blog/BlogPost/345015_a_346344]
-
Acasă > Orizont > Opinii > DESPRE STATUTUL JURNALISTULUI MARAMUREȘEAN Autor: Marină Glodici Publicat în: Ediția nr. 2 din 02 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Nu știu cum e în altă parte, incep și eu precum Ion Creangă, dar aici la noi, jurnalistul maramureșean are un statut destul de greu înțeles de sistemul public, sau cel puțin de o parte din sistemul public și de reminescentele vechiului regim totalitar chiar și din cadrul societății civile... Spun asta din propria și umila mea experiență de aproape opt
DESPRE STATUTUL JURNALISTULUI MARAMURESEAN de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_statutul_jurnalistului_maramuresean.html [Corola-blog/BlogPost/345015_a_346344]
-
mâna cui rămâne oare?Și câte lucruri frumoase s-ar putea face dacă oamenii ar fi mai corect informați și ar respectă cu adevarat acest popor minunat al Maramureșului! Marină GLODICI Baia Mare 17 februarie 2010 Referință Bibliografica: Despre statutul jurnalistului maramureșean / Marină Glodici : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2, Anul I, 02 ianuarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marină Glodici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DESPRE STATUTUL JURNALISTULUI MARAMURESEAN de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_statutul_jurnalistului_maramuresean.html [Corola-blog/BlogPost/345015_a_346344]
-
ochi ademenitori Și inima și mintea lor le-o fură, Ba chiar adeseori privind-o, mor. Ori babă, ori fată frumoasă, În calea sa dac-o intâlnește, Biet rătăcit prin pădurea lată Destinul și-l nenorocește. după o legendă populară maramureșeană Ionica Baicu, februarie 2014 Referință Bibliografică: Ionica Baicu / Ionica Baicu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1137, Anul IV, 10 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ionica Baicu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
IONICA BAICU de IONICA BAICU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ionica_Baicu.html [Corola-blog/BlogPost/340944_a_342273]
-
Chira - Venerabilul Arhipăstor Duhovnicesc al Maramureșului și Sătmarului. Cum a ajuns un maramureșean în Oltenia și cum de s-a atașat atât de tare de aceste ținuturi? - Da, într-adevăr, originar sunt din Maramureș. Strămoșii mei sunt descendenții unor nobili maramureșeni. Aceștia au fost ridicați la cel mai înalt grad nobiliar, acela de conte, de către Matei Corvin, datorită faptului că unul din strămoșii mei, Ioan Micle, făcea parte din garda personală a lui Matei Corvin, cunoscută sub numele de „sumanele negre
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
fiind călugăr, mi s-a spus că am toate șansele să ajung episcop; vă dați seama, făceau niște oferte extraor¬dinare. Dar nu mi-a convenit. Probabil prin structura aia pe care am avut-o moștenită de la strămoșii mei, nobilii maramureșeni, nu am putut să devin un turnător, un trădător - că mi s-a cerut să-l divulg, să-l torn pe Rector! Iar eu cu Rectorul Institutului eram în relații excepțional de bune. Eu eram și șef de clasă, eram
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
activități tradiționale și dătătoare de împliniri materiale și de mulțumiri sufletești pentru întreaga zonă? Dr. Coriolan DRAGOMIR: O foarte subtilă întrebare, care sugerează atât profundele răni sociale provocate de furia revoluționaro-nimicitoare a anilor nouăzeci în cumintea ordine socială a activităților maramureșene tradiționale, cât și suferințele individuale (trupești și moral-spirituale) la care sunt expuși locuitorii zonei din pricina sărăciei și a alimentelor chimizate. Nu, niciodată nu vom izbuti să vindecăm adânca rană socială cauzată de nebunia distrugerii a tot ce este autentic românesc
AL DOILEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1461577086.html [Corola-blog/BlogPost/380505_a_381834]
-
În apropiere de Orhei, la 18 km, localitatea Butuceni: eco - resort, un sat declarat ecologic, unde orice mașină nu are voie să depășească viteza de 10 km/oră. Face parte din patrimoniul național istoric. O poartă țărănească, asemănătoare porților mari, maramureșene - fără ornamentele acestora - ne anunță, că putem intra în pensiunea agroturistică Butuceni, de 3 stele, oferind ”gastronomia tradițională, terapie anti-stres în mijlocul naturii”...și ofertele continuă ...Simt atmosfera de casă părintească... Spuneam, că satul face parte din patrimoniul național istoric, păstrând
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1461538227.html [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
-
USA” Publishing House, a faimosului literat & disident sovietic Serghey Iourienen. Atunci mi s-a deschis apetitul pentru Cititor-ul Transfrontalier, pregătind și îngrijind două Antologii internaționale de lirică și proză scurtă românească, respectiv „Clauza poeziei celei mai favorizate în lirica maramureșeană și basarabeană contemporană” și „Alertă de grad zero în proza scurtă românească actuală”, un volum de largă respirație artistică ce include 55 de autori deja formați sau aflați pe Calea afirmării din România, Basarabia și Diaspora (SUA, Canada, Regatul Unit
TAINA SCRISULUI (4): PATRU IPOSTAZE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Igor_ursenco_taina_scrisului_patru_ip_igor_ursenco_1342967753.html [Corola-blog/BlogPost/366574_a_367903]
-
volum de largă respirație artistică ce include 55 de autori deja formați sau aflați pe Calea afirmării din România, Basarabia și Diaspora (SUA, Canada, Regatul Unit, Franța, Slovacia și Emiratele Arabe). Prezent eu însumi cu profiluri artistice în „Antologia poeziei maramureșene de la origini pînă în 2009” (2010), „Antologia prozei scurte transilvane actuale” (2010), cartea de interviuri „Convorbiri cu elite” (2011) sau ca personaj literar episodic în „Fericiri pămîntene”, romanul autobiografic al scriitoarei băimărene Marina Angela Glodici (2008). Actualmente contribui cu materiale
TAINA SCRISULUI (4): PATRU IPOSTAZE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Igor_ursenco_taina_scrisului_patru_ip_igor_ursenco_1342967753.html [Corola-blog/BlogPost/366574_a_367903]
-
valoare a autorilor. Onorat de autori cu lectura manuscrisului pot plăti o mică parte din „prețul cunoașterii” sub forma impresiilor mele de cititor, ca unul care are rădăcini trainice pe linie paternă de pe Valea Târnavelor. Demersul științific privind frumoasa localitate maramureșeană Ulmeni de pe Valea Someșului, care vede lumina tiparului sub egida Asociației Cultural Creștin Umanitare „Ars Vivat”, încearcă să abordeze în chip unitar trecutul istoric al acesteia. Pe baza unor documente de arhivă în mare parte inedite și a unor lucrări
ULMENI MARAMUREŞ – STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1478975563.html [Corola-blog/BlogPost/367480_a_368809]
-
documente de arhivă în mare parte inedite și a unor lucrări edite distinșii autori dau consistență aserțiunii că „prin cunoașterea istoriei se realizează cunoașterea de sine și pregătirea viitorului.” Autorii au bătut recordul de „penetrație persuasivă” în arhivele și bibliotecile maramureșene. De remarcat că dau dovadă de obiectivitate prezentând adevărul istoric privind perioada comunistă, cu onestitate acolo unde este cazul. Credem că nu greșin dacă afirmăm că autorii pun în valoare ideea „nici o localitate maramureșeană fără monografie.” Lucrarea este expresia faptului
ULMENI MARAMUREŞ – STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1478975563.html [Corola-blog/BlogPost/367480_a_368809]