233 matches
-
ține, mă tot hurducă./ Dorul atârnă frunza săracă/, Dragostea vine, dragostea pleacă ... / Prind, ca din palme, să se resfire/ Cioburi păstrate în amintire ... / Ca o minciună consolatoare,/ Vremea mă ninge, clipa mă doare ... Al. Florin Țene‚ drăgășenean talentat, literar vorbind, maramureșean de studii și călugărie profesorală, apoi clujean ambițios, familist - aici și tătic de ligă scriitoricească - își serbează uneori ziua (13 iunie, să se știe de prieteni!) pe patru roți, cearcă să-nțeleagă esența iubirii în poeme, în vreme ce Poezia/ încălțată cu
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
întâlnire la marea sărbătoare dedicată României. Cu acest prilej deosebit, ei vor prezenta cântecele și dansurile românești,vor petrece și vor participa la o masa festivă la care au invitat și pe prietenii spanioli. Asociația socioculturala Dor Român, condusă de către maramureșeanul Vasile Moldovan ,va organiza, la fel ca în 2010 , o mare sărbătoare românească la care participă coruri,formații de dansuri , artiști renumiți din țara noastră ,dar și din Spania: Sava Negrean Brudascu,Domnica Dologa, Ioan Berci,Grupul de dans Dor
MARIN MIHAI: ASOCIATIA SOCIO-CULTURALA DOR ROMAN ORGANIZEAZA SARBATORIREA ZILEI NATIONALE A ROMANIEI IN ARGANDA DEL REY- SPANIA de MIHAI MARIN în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351508_a_352837]
-
Hrușcă: Sunt zece colinde proaspete, dar care sunt foarte vechi. Eu, dacă ați observat, aleg întotdeauna numai colindele care sunt străbune. De această dată, propun două colinde din zona Maramureș, de dincolo de Tisa, din Ucraina, unde sunt o grămadă de maramureșeni care și-au păstrat cu sfințenie graiul, obiceiul, portul și felul de a fi. I-am cunoscut prima dată în '90 și am fost din nou în această vară la ei. Am ales "La mijlocu' cerului" ca titlu de disc
A DEVENIT O TRADIŢIE CA, DE ZIUA LUI, HRUŞCĂ SĂ COLINDE ROMÂNII (INTERVIU) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351110_a_352439]
-
modele de kitsch local. Din motive personale merg la Bârsana, unde s-a ridicat un adevărat complex monahal în cea mai autentică artă maramureșană, la care a contribuit și Ica. La Sighetul Marmației, pe ulițele Muzeului Satului Maramureșan, simt istoria maramureșenilor de demult, iar la închisoarea elitelor naționale, acum muzeu memorial, văd în fiecare celulă cum au suferit cei ce au făurit marea unire națională și s-au dăruit independenței, progresului și emancipării României. Sempiterni precum România. După anul 2.000
ROMÂNIA TANDREŢEA MEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354853_a_356182]
-
cușetă, jos dar îi spusese controlorului că va dormi la 10, sus, lucru cu care însoțitorul său fusese bineînțeles de acord, pentru ca în final să se răzgândească, rugându-l pe acesta din urmă să nu se supere. Călătorea cu un maramureșean în vârstă și cumsecade care nu făcu nici o obiecție, deși în mintea lui își spuse că musai domnul are o minte sucită rău de tot. Dimineața în București opri taxiul pe strada sfinții Apostoli, deși Vally locuia ceva mai înapoi
VALENTIN ŞI VALENTINA de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356634_a_357963]
-
întinde pe parcursul a șase secole (1391 - actul patriarhal al Patriarhului Antonie al Constantinopolului, prin care mănăstirea Peri din Maramureș devine Stavropighie și unde amintește de existența "arhiereilor locali"), Episcopia Maramureșului a avut o istorie extrem de zbuciumată. În pofida credinței puternice a maramureșenilor și atașamentului lor față de Ortodoxie, ei n-au avut parte de o organizare bisericească bine așezată, care să nu fie vulnerabilă unor administrații trecătoare, ce i-au negat și suprimat întotdeauna drepturile. După anul 1705, când este aruncat în închisoare
2012... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355092_a_356421]
-
și mai cu seamă nu era într-un centru urban. Cel mai adesea era într-o mănăstire (ex. Bârsana), iar episcopul era ceea ce profesorul și istoricul Mircea Păcurariu numește în Istoria Bisericii Ortodoxe Române - horepiscop (adică episcop de țară). Voievozii maramureșeni au încercat, și adesea au reușit, să înfiripeze centre bisericești superioare pe lângă curtea lor, însă datorită împrejurărilor istorice și spațiului geopolitic căruia aparținea Maramureșul și a interesului Imperiului Austro - Ungar față de aceste meleaguri, însuși voievodul Bogdan din Cuhea Maramureșului, unul
2012... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355092_a_356421]
-
la tăcerea cea mai adâncă ... poate, cu un ușor tors, de plăcere, ca motanii. În timp ce mănânc, îl văd pe un fost coleg de serviciu, din Timișoara, profesor de filozofie, pensionar acum, uitându-se luuuuuuuung la cei care se învărteau pe la maramureșeni. Și el e tot de pe valea Izei ... sângele-l trage, tot aici ... dar fierea nu-l mai lasă să se-nfrupte ca odinioară. Înghite în sec ... și trece. L-aș fi strigat, dar aveam gura plină. Până să mestec, se
O VIAŢĂ, ÎNTR-O ZI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355190_a_356519]
-
mele, așternute pe ciornă. Se întâmpla în anul 2003, dar cartea din motive financiare a apărut abia în anul 2005. Și ... să vă mai spun un secret, de fapt un lucru ce m-a încurajat și bucurat și mai mult. Maramureșenilor noștri nu le este străin concursul și festivalul de literatură de la Cicârlău - Festivalul de poezie ,,Vasile Lucaciu”. Îl știți doar, un festival extrem de bine organizat și pretențios. În acel an eu, la secțiunea folclor, am participat cu câteva poezii de
I.J.J. MARAMURES (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345935_a_347264]
-
am spovedit dar soția n-a putut, așa că ne-am întors acasă și am amânat. Între timp la noi acasă părinții mei au întins o masă lungă pe iarba să se țină "Blidul cu grâu" un obicei străbun pe care maramureșenii îl respectă. Eu uitasem de el și când ajungem acasă mă ia mama deoparte în holul mare și numai ce-mi trage o palmă de o țin minte toată viața (ca și cea de la 18 ani). Apoi certurile erau la
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE 7 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/370961_a_372290]
-
între care, la loc de cinste, îi amintim și pomenim numai pe: Părintele Nicolae Steihardt - Monahul Nicolae de la Rohia, pe Alexandru Paleologu și pe Ioan Alexandru, apoi al multor profesori și ierarhi, îndrumător a multor seminariști și studenți, clujeni, bistrițeni, maramureșeni și sătmăreni sau bihoreni și sălăjeni, păstor duhovnicesc a atâtor generații de preoți și călugări, membru a foarte multe asociații sau fundații culturale, naționale și patriotice din ținuturile binecuvântate ale Maramureșului și Sătmarului, am observat, deja, cum îl regret și
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
STUPARU Autor: Ioana Stuparu Publicat în: Ediția nr. 1333 din 25 august 2014 Toate Articolele Autorului Revista „Slova creștină” 29 august 2008 - 29 august 2014 S-au scurs șase ani ca unul, de când, pe 28 august, preotul - poet Radu Botiș, maramureșean prin naștere, a înființat și ctitorit revista online „Slova creștină”: www.slova-creștină.ro. Chiar numele revistei exprimă calea spre care s-au îndreptat gândurile celui ce a înființat-o. Revista „Slova creștină” este asemenea unei „Troițe” așezată la drum deschis
REVISTA SLOVA CREŞTINĂ , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368275_a_369604]
-
se ridice în uimirea neamului oșenesc din propriul glas. Insolitul spectacol nu a irosit solemnitatea acestor cântece cărora li se simt aspirația și armonia într-o mare parte a repertoriului lui Gheorghe Turda. Cine iubește Maramureșul și e prieten cu maramureșenii nu ajunge cu mare anevoință a fi prietenul interpretului. Dar, cine, oare, nu iubește Maramureșul și cine nu-i prieten cu maramureșenii?! O întâlnire cu maramureșenii, în țara maramureșeană, împietrește o longevitate a bunei primiri în casa lor, în sufletul
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
și armonia într-o mare parte a repertoriului lui Gheorghe Turda. Cine iubește Maramureșul și e prieten cu maramureșenii nu ajunge cu mare anevoință a fi prietenul interpretului. Dar, cine, oare, nu iubește Maramureșul și cine nu-i prieten cu maramureșenii?! O întâlnire cu maramureșenii, în țara maramureșeană, împietrește o longevitate a bunei primiri în casa lor, în sufletul lor. Trecerea pragului caselor maramureșenilor se bucură de o primire omenoasă și fraternă ce se leagă pe viață. Artistul Gheorghe Turda este
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
mare parte a repertoriului lui Gheorghe Turda. Cine iubește Maramureșul și e prieten cu maramureșenii nu ajunge cu mare anevoință a fi prietenul interpretului. Dar, cine, oare, nu iubește Maramureșul și cine nu-i prieten cu maramureșenii?! O întâlnire cu maramureșenii, în țara maramureșeană, împietrește o longevitate a bunei primiri în casa lor, în sufletul lor. Trecerea pragului caselor maramureșenilor se bucură de o primire omenoasă și fraternă ce se leagă pe viață. Artistul Gheorghe Turda este cel mai boier țăran
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
În toate aceste cântece ale interpretului Gheorghe Turda țâșnește izvorul melodiei fără perechhe a locurilor maramureșene și versul popular pornit din suflet curat, fără vorbărie zădarnică, numai cu iubirea - sete a inimii - și dorul - urzitor și neîncetat frate al drumului. Maramureșeanul din toate vremile mai luminate și mai umbrite are vocația lăsământului unui cânt fără de prihană, în care liniștea tăcerii e rară, dar necazurile și fericirile omenești se spun dincolo de puterea ispitelor, în puterea dragostei de viață. Nimic din plinul vieții
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
rară, dar necazurile și fericirile omenești se spun dincolo de puterea ispitelor, în puterea dragostei de viață. Nimic din plinul vieții nu e păcat când omul caută, cere și primește orice e omenesc! Având cântul în suflet, corvezile grele de pe spatele maramureșeanului sunt ridicate întocmai de cântec. Puțini cântăreți de azi, ori de ieri, cântă sau au cântat vreodată în Maramureș, dând, în chipul cel mai firesc impresia că priveghează să alunge mâhnirile omenești, mai statornic decât umbra muntelui asupra văii de lângă
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
să filmeze. Ce să mai vorbim de impresia covârșitoare pe care i-au făcut-o locuitorii acestor meleaguri! Nu mai contenea să se minuneze în fața dovezilor adorabile de ospitalitate, nu mai prididea cu laude la adresa demnității și căldurii sufletești a maramureșenilor. „Și când te gândești că sunt pentru prima dată în România! Asta și datorită faptului că în Occident a fost editată o carte în care România este înfățișată ca un teritoriu periferic și fragmentat, iar românii drept un popor înapoiat
ISTORIA ROMÂNILOR SCRISĂ PRIN PROCURĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354423_a_355752]
-
Roșca și a apărut la Editura Echim din Sighetu Marmației, director scriitorul Echim Vancea. Iată câteva considerații despre această apariție editorială: „Cu multe referiri la actualitatea socială și politică, dar și mai multe la adevărurile general-umane, cu siguranță, despre pilulele maramureșeanului Petrovai se poate spune că „mai înainte de a fi rostite, cuvintele cu rost în minte-s rânduite”. (Rodica Lăzărescu) „Cartea aceasta, cu alcătuire neobișnuită, cu un titlu, pe cât de atrăgător pe atât de derutant, este rezultatul fundamental al unor zbateri
CARTEA CUVINTE-NECUMINŢITE , O CARTE DEFINITORIE A LUI GEORGE PETROVAI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354096_a_355425]
-
dobrogeni ca și mine. Teiul lui Eminescu, străjuit de câteva brâuri din platbandă groasă din metal pentru a-i asigura existența și siguranța, asemeni ca brâul din piele frumos ornamentat și cu franjuri multicolore purtat cu fală mai ales de către maramureșeni. Alături de tei străjuiau la siguranța lui și a statuii poetului, obeliscul cu cei patru lei măreți, culcați pe labele puternice, având coamele lor stufoase, ridicate, gata de a-și apăra poetul fără de seamă, de orice epigon ce i-ar nega
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
35 de ani în zona Vâlcei. Originea dumneavostră este însă departe de ținuturile oltenești, tocmai în nordul Transilvaniei, în județul Maramureș, fiind consătean cu ÎPS Părinte Arhiepiscop Iustinan Chira - Venerabilul Arhipăstor Duhovnicesc al Maramureșului și Sătmarului. Cum a ajuns un maramureșean în Oltenia și cum de s-a atașat atât de tare de aceste ținuturi? - Da, într-adevăr, originar sunt din Maramureș. Strămoșii mei sunt descendenții unor nobili maramureșeni. Aceștia au fost ridicați la cel mai înalt grad nobiliar, acela de
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
mai înalt grad nobiliar, acela de conte, de către Matei Corvin, datorită faptului că unul din strămoșii mei, Ioan Micle, făcea parte din garda personală a lui Matei Corvin, cunoscută sub numele de „sumanele negre”. Această gardă personală, formată din unsprezece maramureșeni, i-au salvat viața lui Matei Corvin în războiul avut cu Ștefan cel Mare, în anul 1467; și datorită acestui fapt, au fost ridicați la cel mai înalt rang nobiliar. Acest Ioan Micle din Maramureș, care trăia la Șugatag, s-
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
și poezia în special se pun în slujba frumosului iar frumosul se pune în slujba spiritului. În cartea prezentă, cuvântul se clădește pe sine cu o măiestrie aristocrată, cu o dexteritate cum la această oră la noi „unde, vorba poetului maramureșean Gavril Ciuban, ziua de lucru este foarte ieftină”, nu întâlnești. Metafora, care în poezie ne place să credem că este „colierul reginei”, se „destrăbălează” în volute unice care încântă, care uimesc. Asocieri halucinante, formulări de un inedit și de o
ASEMENEA UNEI FETE NEÎNCEPUTE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357854_a_359183]
-
ziaristul Gheorghe Pârja, Justin Hodea Sigheteanul, arhiereu vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului (ambii având texte publicate în carte), dr. Ștefan Vișovan și dr. Mircea Farcaș, cadre didactice la Centrul Universitar Nord. Cartea, care cuprinde texte referitoare la Maramureș și maramureșeni scrise de 213 autori români și 21 de autori străini care au vizitat această parte de țară, s-a născut la inițiativa dr. Teodor Ardelean, urmată de întreg colectivul bibliotecii, care timp de câțiva ani au parcurs mii de pagini
DOUĂ LANSĂRI DE CARTE LA BIBLIOTECA „PETRE DULFU” DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357924_a_359253]
-
inițiativa dr. Teodor Ardelean, urmată de întreg colectivul bibliotecii, care timp de câțiva ani au parcurs mii de pagini, selectând fragmentele publicate. „Nu este o antologie exhaustivă, ci una subiectivă", a punctat Ardelean, o carte în care cuvintele "Maramureș" și "maramureșeni" figurează, așa cum a observat Ioana Dragotă, de peste 1.000 de ori, fără ca, însă, acest lucru să devină obositor. În paginile volumului sunt prezente atât privirea științifică asupra Maramureșului, a sociologilor sau etnologilor, cât și privirea lirică a scriitorilor maramureșeni sau
DOUĂ LANSĂRI DE CARTE LA BIBLIOTECA „PETRE DULFU” DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357924_a_359253]