233 matches
-
Ioana Băințan din Borșa. Revista se încheie cu lansarea și prezentarea cărții: “Gânduri care dor” al cărui autor este dr. Nicolae Rednic, realizate de prof. Ana Moldovan. Așadar, publicația reprezintă un izvor de educație cultural-științifică și de informație pentru toți maramureșenii și nu numai. Directorul fondator al acestei publicații trimestriale este dr. Constantin Prie, iar redactorul șef dr. Felix Marian, cercetător științific privind istoria medicinii. Redactorii revistei sunt: dr. Emilia Armeanu și Elisabeta Molnar, tehnoredactare și fotoredactarea este executată de Alexandru
A APĂRUT UN NOU NUMĂR AL REVISTEI „MARAMUREŞUL MEDICAL” de MARINA GLODICI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/A_aparut_un_nou_numar_al_revistei_maramuresul_medical_.html [Corola-blog/BlogPost/367270_a_368599]
-
câteva nume: Maia Morgenstern, Claudiu Bleonț, Teodor Dima, Alexandru Ofrim, Andrei Gorzo, Ada Milea, Alex Leo Șerban, Nicolae Balotă, Mihai Ignat, Nicolae Prelipceanu, Eugen Ovidiu Chirovici, Florentin Crihălmeanu, Adam Puslojic, George Vulturescu, Ștefan Hrușcă, Ioan Groșan, Radu Afrim, dar și maramureșenii Ioan Marchiș, Ion Burnar, Florian Roatiș, Lucian Perța, Claudiu Pintican, Aurel Dan, Petru Dunca sau Georgeta Iuga. Volumul a apărut la Editura Proema, în colecția Vox Septentrionis. Iată ce scrie poetul și jurnalistul Gheorghe Pârja în prefața cărții: „Publicate pe
„CONVORBIRI CU ELITELE” DE ANCA GOJA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_la_baia_mare_convorbiri_cu_elitele_de_anca_goja.html [Corola-blog/BlogPost/367206_a_368535]
-
Maramureșul a purtat pecetea binecuvântării divine, dar și un blestem al unei smerenii înțelese greșit. Cineva spunea că popoarele nu se deosebesc numai prin destinul lor. Ci și prin modul în care știu să și-l pună în valoare. Noi, maramureșenii, n-am știut niciodată să găsim echilibrul între demnitate, mândrie și modestie. Ne întâmpinam oaspeții cu pâine cu sare. Nu cu lacrimi, nu cu mândrie, nu cu bucurie. Există o mare apăsare în trecutul nostru și un gol în prezentul
APEL PENTRU CINSTIREA MEMORIEI UNOR FOŞTI DEŢINUŢI POLITICI ROMÂNI de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Victor_roncea_apel_pentru_ci_victor_roncea_1375733630.html [Corola-blog/BlogPost/340569_a_341898]
-
ziaristul Gheorghe Pârja, Justin Hodea Sigheteanul, arhiereu vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului (ambii având texte publicate în carte), dr. Ștefan Vișovan și dr. Mircea Farcaș, cadre didactice la Centrul Universitar Nord. Cartea, care cuprinde texte referitoare la Maramureș și maramureșeni scrise de 213 autori români și 21 de autori străini care au vizitat această parte de țară, s-a născut la inițiativa dr. Teodor Ardelean, urmată de întreg colectivul bibliotecii, care timp de câțiva ani au parcurs mii de pagini
DOUĂ LANSĂRI DE CARTE LA BIBLIOTECA „PETRE DULFU” DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Anca_goja_doua_lansari_de_carte_la_b_anca_goja_1330891561.html [Corola-blog/BlogPost/357924_a_359253]
-
inițiativa dr. Teodor Ardelean, urmată de întreg colectivul bibliotecii, care timp de câțiva ani au parcurs mii de pagini, selectând fragmentele publicate. „Nu este o antologie exhaustivă, ci una subiectivă", a punctat Ardelean, o carte în care cuvintele "Maramureș" și "maramureșeni" figurează, așa cum a observat Ioana Dragotă, de peste 1.000 de ori, fără ca, însă, acest lucru să devină obositor. În paginile volumului sunt prezente atât privirea științifică asupra Maramureșului, a sociologilor sau etnologilor, cât și privirea lirică a scriitorilor maramureșeni sau
DOUĂ LANSĂRI DE CARTE LA BIBLIOTECA „PETRE DULFU” DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Anca_goja_doua_lansari_de_carte_la_b_anca_goja_1330891561.html [Corola-blog/BlogPost/357924_a_359253]
-
unic poet al românilor de pretutindeni, indiferent dacă sunt ieșeni, basarabeni, bănățeni sau dobrogeni ca și mine. Teiul lui Eminescu, străjuit de câteva brâuri din platbandă groasă din metal ca un brâu din piele purtat cu fală mai ales de către maramureșeni, frumos ornamentat și cu franjuri multicolore. Alături de tei străjuiau la siguranța lui și a statuii poetului, obeliscul cu cei patru lei măreți, culcați pe patru labe, având coamele lor stufoase, ridicate, gata de a-și apăra poetul fără de seamă, de
CU TOAMNA BRAŢ LA BRAŢ. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1415860191.html [Corola-blog/BlogPost/384423_a_385752]
-
pasul. Personalități ale României atât din țară, cât și din străinătate vin să-și spună cuvântul sau să-și depene firul amintirilor. Sub semnul aceleași înnoiri a naturii, dar și a unei candori păstrate cu sfințenie în curățenia sufletească a maramureșenilor, Elisabeta Iosif ne invită să participăm la o lecție de turism, pentru a descoperi semnele caracteristice și simbolurile unice ale Maramureșului. În altă ordine de idei, se cuvine a încadra aici multitudinea semnatarilor din această revistă (nume marcante ale culturii
REVISTA ON-LINE CETATEA LUI BUCUR de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Muguras_maria_petrescu_revi_muguras_maria_petrescu_1368239360.html [Corola-blog/BlogPost/344607_a_345936]
-
am spovedit dar soția n-a putut, așa că ne-am întors acasă și am amânat. Între timp la noi acasă părinții mei au întins o masă lungă pe iarba să se țină "Blidul cu grâu" un obicei străbun pe care maramureșenii îl respectă. Eu uitasem de el și când ajungem acasă mă ia mama deoparte în holul mare și numai ce-mi trage o palmă de o țin minte toată viața (ca și cea de la 18 ani). Apoi certurile erau la
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE 7 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_7.html [Corola-blog/BlogPost/370961_a_372290]
-
cat știu că-L slujesc, măi abitir și mai din greu, pe Stăpânul Ceresc! ...Unul dintre acești oameni ai harului și al lucrării misionare intru Ortodoxie, deci pentru Dumnezeul Luminii Tradiției - fără stavila de oboseală, vreodată! - este preotul iconom stavrofor, maramureșeanul RADU BOTIȘ - licențiat al Universității Babeș Bolyai (din Cluj-Napoca), Facultatea de Teologie Ortodoxă,cu masterat în științe istorico-practice, la aceeași facultate (2006). Este un adevărat izvor de Lumină: Poet de mare rafinament și cu smerenie angelica, eseist de talent, gânditor
PREOTUL RADU BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Preotul_radu_botis_al_florin_tene_1342202123.html [Corola-blog/BlogPost/347896_a_349225]
-
mele, așternute pe ciornă. Se întâmpla în anul 2003, dar cartea din motive financiare a apărut abia în anul 2005. Și ... să vă mai spun un secret, de fapt un lucru ce m-a încurajat și bucurat și mai mult. Maramureșenilor noștri nu le este străin concursul și festivalul de literatură de la Cicârlău - Festivalul de poezie ,,Vasile Lucaciu”. Îl știți doar, un festival extrem de bine organizat și pretențios. În acel an eu, la secțiunea folclor, am participat cu câteva poezii de
I.J.J. MARAMURES (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_autorizat_cu_jandarmu_vasile_bele_1366360940.html [Corola-blog/BlogPost/345935_a_347264]
-
rădăcinilor străbune - așa cum era scris pe pancarda ce se legăna ușor încadrată de o superbă poartă maramureșană . Acest adevărat festival al dansului popular a coincis cu sărbătoarea de Sâmpetru, cu Jocul Satului, eveniment la care sute de călineșteni și alți maramureșeni au luat parte. Aici a avut loc prezentarea unor momente încărcate de tradiție a ,,Jocului satului”. Prezentatoarea - cu o bogată informație de cunoscătoare și iubitoare de folclor, totodată promovator cultural profesoara Măriuca Verdeș, într-un stil original a introdus în
PERENITATEA TRADIȚIILOR CREȘTINE ȘI POPULARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1436368377.html [Corola-blog/BlogPost/372537_a_373866]
-
de frumos așezase Creatorul piatră peste piatră în Botiza, suflet lângă suflet, viață din viață, și cât de roditor legase toate acestea de familia Părintelui Isidor Berbecar. Căci numai aici, în "Casa Botezului", cum a explicat numele satului marele istoric maramureșean Ion Mihaly de Apșa, izvorăsc, așa cum relatează Părintele Isidor Berbecar, cinci unice izvoare: primul cu apă naturală, care întreține viața, al doilea cu apă sărată, cu care oamenii își sărează alimentele, al treilea cu apă sulfuroasă, pentru tămăduirea bolilor, al
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE, STRĂMOŞEŞTI ŞI ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1446473017.html [Corola-blog/BlogPost/342813_a_344142]
-
cât de frumos așezase Creatorul piatră peste piatră în Botiza, suflet lângă suflet, viață din viață, și cât de roditor legase toate acestea de familia preotului Berbecar. Căci numai aici, în "Casa Botezului", cum a explicat numele satului marele istoric maramureșean Ion Mihaly de Apșa, izvorăsc, așa cum spune părintele Isidor Berbecar, cinci unice izvoare: primul cu apă naturală, care întreține viața, al doilea cu apă sărată, cu care oamenii își sărează alimentele, al treilea cu apă sulfuroasă, pentru tămăduirea bolilor, al
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_parintele_isidor_berbecar_si_comunitatea_autentica_din_botiza_maramuresului_voievodal_.html [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
fi făcut parte din sistemul de fortificații al cetății Chioar; este situată la doar 7 km de satul Chelința. Din păcate, amplasamentele turistice, în această zonă lipsesc aproape în totalitate, cu toate că, cei care ar dori să călătorească pe urmele haiducului maramureșean Pintea Viteazul (secolul XVIII), nu prea au mijloacele necesare să o facă. Din fericire, satul Chelința, singurul situat de partea cealaltă a Someșului, în raport cu orașul de reședință Ulmeni, a fost legat, din cursul verii anului 2009, printr-un drum modernizat
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473742313.html [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
îmi părea obosit... și avea atâtea planuri! „Nimeni și nimic nu m-ar putea desprinde de Seini” (BKD) Anca GOJA: Ați fost premiată pentru traducerile dvs. din limba franceză. Nu v-ați dori să fiți solicitată să traduceți creații ale maramureșenilor în limba franceză, gest care le-ar asigura o circulație mai mare? Betty KIRCHMAJER-DONCA: Dacă am fost premiată pentru traducere din franceză e semn că CCF dispune de competența indubitativă despre calitate și știe ce face. Permiteți-mi să vă
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_betty_kirchmajer_donca.html [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
se ridice în uimirea neamului oșenesc din propriul glas. Insolitul spectacol nu a irosit solemnitatea acestor cântece cărora li se simt aspirația și armonia într-o mare parte a repertoriului lui Gheorghe Turda. Cine iubește Maramureșul și e prieten cu maramureșenii nu ajunge cu mare anevoință a fi prietenul interpretului. Dar, cine, oare, nu iubește Maramureșul și cine nu-i prieten cu maramureșenii?! O întâlnire cu maramureșenii, în țara maramureșeană, împietrește o longevitate a bunei primiri în casa lor, în sufletul
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395870503.html [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
și armonia într-o mare parte a repertoriului lui Gheorghe Turda. Cine iubește Maramureșul și e prieten cu maramureșenii nu ajunge cu mare anevoință a fi prietenul interpretului. Dar, cine, oare, nu iubește Maramureșul și cine nu-i prieten cu maramureșenii?! O întâlnire cu maramureșenii, în țara maramureșeană, împietrește o longevitate a bunei primiri în casa lor, în sufletul lor. Trecerea pragului caselor maramureșenilor se bucură de o primire omenoasă și fraternă ce se leagă pe viață. Artistul Gheorghe Turda este
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395870503.html [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
mare parte a repertoriului lui Gheorghe Turda. Cine iubește Maramureșul și e prieten cu maramureșenii nu ajunge cu mare anevoință a fi prietenul interpretului. Dar, cine, oare, nu iubește Maramureșul și cine nu-i prieten cu maramureșenii?! O întâlnire cu maramureșenii, în țara maramureșeană, împietrește o longevitate a bunei primiri în casa lor, în sufletul lor. Trecerea pragului caselor maramureșenilor se bucură de o primire omenoasă și fraternă ce se leagă pe viață. Artistul Gheorghe Turda este cel mai boier țăran
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395870503.html [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
În toate aceste cântece ale interpretului Gheorghe Turda țâșnește izvorul melodiei fără perechhe a locurilor maramureșene și versul popular pornit din suflet curat, fără vorbărie zădarnică, numai cu iubirea - sete a inimii - și dorul - urzitor și neîncetat frate al drumului. Maramureșeanul din toate vremile mai luminate și mai umbrite are vocația lăsământului unui cânt fără de prihană, în care liniștea tăcerii e rară, dar necazurile și fericirile omenești se spun dincolo de puterea ispitelor, în puterea dragostei de viață. Nimic din plinul vieții
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395870503.html [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
rară, dar necazurile și fericirile omenești se spun dincolo de puterea ispitelor, în puterea dragostei de viață. Nimic din plinul vieții nu e păcat când omul caută, cere și primește orice e omenesc! Având cântul în suflet, corvezile grele de pe spatele maramureșeanului sunt ridicate întocmai de cântec. Puțini cântăreți de azi, ori de ieri, cântă sau au cântat vreodată în Maramureș, dând, în chipul cel mai firesc impresia că priveghează să alunge mâhnirile omenești, mai statornic decât umbra muntelui asupra văii de lângă
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395870503.html [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
și poezia în special se pun în slujba frumosului iar frumosul se pune în slujba spiritului. În cartea prezentă, cuvântul se clădește pe sine cu o măiestrie aristocrată, cu o dexteritate cum la această oră la noi „unde, vorba poetului maramureșean Gavril Ciuban, ziua de lucru este foarte ieftină”, nu întâlnești. Metafora, care în poezie ne place să credem că este „colierul reginei”, se „destrăbălează” în volute unice care încântă, care uimesc. Asocieri halucinante, formulări de un inedit și de o
ASEMENEA UNEI FETE NEÎNCEPUTE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Asemenea_unei_fete_neincepute_george_baciu_1336327608.html [Corola-blog/BlogPost/357854_a_359183]
-
și cu scuzele de rigoare că nu am citit nici unul dintre romanele anterioare: Ilca (1993), Iad în raiul de acasă (1999), Clopotul cu două limbi (2002), Fabrica de iarbă (2011) și Doi pe o cruce (2015) ale scriitorului și jurnalistului maramureșean Nicolae Goja. Romanul Cimitirul copiilor (Editura ,,Eurotip”, Baia Mare, 2016), pe care l-am primit recent, ne arată un scriitor pe deplin format, stăpân pe tehnica narativă, chiar cu unele momente de rafinament și virtuozitate stilistică, așa cum puțini am întâlnit în
Un roman filosofic şi dilematic /Cimitirul copiilor de Nicolae GOJA by http://uzp.org.ro/un-roman-filosofic-si-dilematic-cimitirul-copiilor-de-nicolae-goja/ [Corola-blog/BlogPost/93430_a_94722]
-
de frumos așezase Creatorul piatră peste piatră în Botiza, suflet lângă suflet, viață din viață, și cât de roditor legase toate acestea de familia Părintelui Isidor Berbecar. Căci numai aici, în "Casa Botezului", cum a explicat numele satului marele istoric maramureșean Ion Mihaly de Apșa, izvorăsc, așa cum relatează Părintele Isidor Berbecar, cinci unice izvoare: primul cu apă naturală, care întreține viața, al doilea cu apă sărată, cu care oamenii își sărează alimentele, al treilea cu apă sulfuroasă, pentru tămăduirea bolilor, al
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Parintele_isidor_berbecar_din_stelian_gombos_1375955089.html [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
ale Revistei on-line de cultură, literatură și artă În bătaia peniței și cele două suplimente ale acesteia. Printre redactori se află Alexa Gavril Bâle, iar redactor asociat Ioan Romeo Roșiianu. Dintre semnatarii din această primă antologie îi găsim și pe maramureșenii: Mircea Botiș și Radu Botiș („Cultura și spiritualitatea la Ulmeni, Maramureș”), pr. stavr. Radu Botiș („Moartea și Învierea Domnului”), Carmena Băințan (Poezie și „Scrisoare către...necunoscut”), Ștefan Doru Dăncuș („Manual de gesturi inutile”, fragment din volumul cu același titlu), Ioan
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/indemn-spre-lectura/ [Corola-blog/BlogPost/93980_a_95272]
-
i-a asimilat. S-a vrut ca protestul să fie al protestatarilor, fără culoare partinică, revoluționară, sindicală, religioasă, etnică... Am auzit, luni întregi, nemulțumirile exprimate de miile de oameni, care s-au perindat prin Piața Universității. Deseori, parcă erau țipuriturile maramureșenilor, din care izbucneau ura, neliniștile, durerile, spaimele și bucuriile protestatarilor. Unele au creat un accentuat disconfort la nivelul multor conștiințe, dar cu realitatea nu te joci! În Piața Universității s-au scris adevărate pagini de istorie. Revăd, cu ochii minții
DESPRE PUB 2012 de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_noua_de_wee_sergiu_gabureac_1358157366.html [Corola-blog/BlogPost/345169_a_346498]